Civil tort liability vs. administrative jurisdiction for Property Fund compensation claims

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1.Obiectul acțiunii și procedura derulată în fața primei instanțe sesizate

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a III-a civilă, reclamanta M.V. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice:

- obligarea acestuia la plata sumei de 89.700 RON, reprezentând prejudiciul cauzat cu ocazia valorificării unei părți de 230.000 RON din creanța garantată asupra statului în cuantum de 1.016.602 RON conferită de Titlul de despăgubire nr. 5740 din 30 iunie 2009 emis de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor;

- obligarea pârâtului la plata sumei de 786.602 RON, reprezentând restul echivalentului creanței garantate asupra statului conferită de Titlul de despăgubire nr. 5740 din 30 iunie 2009 emis de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, sub condiția suspensivă ca reclamanta să restituie pârâtului cantitatea de 786.602 acțiuni deținute la Fondul Proprietatea;

- obligarea pârâtului Statul Roman la actualizarea cu indicele de inflație a sumei de 1.016.602 RON, începând cu data de 30 iunie 2009;

și până la momentul plății efective a sumei sus-menționate;

- obligarea pârâtului la plata sumei de 200 RON reprezentând daune moratorii, pentru fiecare zi de întârziere, în 30 de zile de la data rămânerii definitive și executorii a hotărârii ce va soluționa prezenta cauză.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat, în esență, că în speță s-a urmat procedura prevăzută de Legea nr. 247/2005, iar pârâtul se face în mod indirect vinovat de tergiversarea listării la bursă a Fondului Proprietatea, cu încălcarea normelor legale imperative, cererea sa fiind întemeiată pe răspunderea pentru fapta proprie, conform art. 998 - 999 C. civ.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență

Tribunalul București, secția a III-a civilă, prin Sentința nr. 25 din 6 ianuarie 2012, a admis excepția necompetenței materiale și, în consecință, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reținând că deși a fost învestită cu o cerere în pretenții, prin acțiune invocându-se răspunderea pentru fapta proprie a pârâtului conform art. 998 - 999 C. civ., acest fapt este lipsit de relevanță pentru determinarea instanței competente, atâta timp cât situația premisă determinantă în formularea prezentei acțiuni în pretenții, rezultă, potrivit celor arătate de reclamantă, din încălcarea dispozițiilor Titlul VII al Legii nr. 247/2005.

Învestită cu soluționarea cauzei, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin Sentința nr. 6734 din 27 noiembrie 2012, a admis excepția de necompetență materială, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția civilă și, constatând existența unui conflict negativ de competență, a sesizat instanța competentă pentru pronunțarea regulatorului de competență, în considerarea obiectului acțiunii și temeiului de drept invocat de către reclamantă (art. 998 - 999 C. civ.) raportul juridic dedus judecății fiind unul de drept civil, având în vedere și cuantumul despăgubirilor solicitate.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență

1. Argumente de fapt și de drept relevante

Înalta Curte constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 20 (1), 21 și 22 alin. (3) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii.

Obiectul prezentului litigiu vizează o acțiune în pretenții în temeiul răspunderii civile delictuale, conform art. 998 - 999 C. civ., determinată de încălcarea dispozițiilor Titlul VII al Legii nr. 247/2005.

În speță, reclamanta a solicitat, în temeiul răspunderii civile delictuale, acordarea de despăgubiri reprezentând diferența dintre suma stabilită prin decizia-titlu de despăgubire și suma efectiv obținută ca urmare a vânzării acțiunilor acordate la Fondul proprietatea, în baza titlului de conversie emis de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.

Potrivit art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004, contenciosul administrativ este definit ca "activitatea de soluționare de către instanțele de contencios administrativ competente potrivit legii organice a litigiilor în care cel puțin una dintre părți este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, în sensul prezentei legi, fie din nesoluționarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim."

Raportat la aceste dispoziții legale și la situația de fapt, Înalta Curte constată, în acord cu hotărârea Curții de Apel București, că reclamanta nu a supus cenzurii instantei niciun act emis în procedura reglementată de Titlul VII al Legii nr. 247/2005.

Prin urmare, pretenția concretă dedusă judecății nu vizează un act administrativ, competența instanțelor de contencios administrativ fiind astfel exclusă.

În raport cu obiectul cererii și temeiul de drept al acesteia se constată ca raportul juridic dedus judecății este unul de drept civil, iar față de cuantumul despăgubirilor cerute devin incidente prevederile art. 2 pct. 1 lit. b) C. proc. civ., potrivit cărora tribunalele judecă în primă instanță procesele și cererile în materie civilă al căror obiect are o valoarea de peste 500.000 RON.

3. Temeiul legal al regulatorului de competență

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 22 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența soluționării cauzei în favoarea Tribunalului București, secțiile civile.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta M.V. în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice în favoarea Tribunalului București, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 19 aprilie 2013.

Procesat de GGC - CL