Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 4433/2013 AI generated

Revision inadmissible where appellate court analyzed prior res judicata to apply resolutory condition terminating statutory salary supplement.

Case Number Decizia nr. 4433/2013
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Dismissed

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed as unfounded a motion for revision filed by a former employee against a Court of Appeal decision that upheld the municipal authority's recalculation of salaries to exclude a 25% device allowance; consequently, the appellate decision stands, denying the claimant the payment of this specific allowance based on a prior final judgment. The dispute centered on the employee's argument that the appellate court's refusal to enforce the 25% allowance violated the res judicata effect of a 2008 first-instance judgment that had originally awarded the benefit. The Court determined that the revision was inadmissible because the appellate court had explicitly analyzed and accounted for the prior judgment, applying the legal doctrine that the change in legislative conditions (specifically, the incorporation of the device allowance into the base salary under Law 330/2009) constituted a resolutory condition that terminated the obligation to pay the separate allowance for future periods, thereby negating the requirement of contradictory final judgments under Article 322(7) of the Code of Civil Procedure and Article 1201 of the Civil Code.

Legislator headnote

AI generated

art. 47 din Legea nr. 138/1999, art. 322 pct. 7 C. proc. civ, art. 1201 C. civ, art. 47 din Legea nr. 139/1999; Revision inadmissible where appellate court analyzed prior res judicata to apply resolutory condition terminating statutory salary supplement: La data de 25 martie 2013 T.M. a formulat cerere de revizuire, întemeiată în drept pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

Keywords

AI generated
revision of a judgment res judicata salary recalculation change of employment payment of benefits standing to appeal

Cited Legislation

AI generated
art. 47 din Legea nr. 138/1999
13 raportat la art. 47 din Legea nr.
art. 322 pct. 7 C. proc. civ
a formulat cerere de revizuire, întemeiată în drept pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.
art. 1201 C. civ
Potrivit art. 1201 C. civ.
art. 47 din Legea nr. 139/1999
13 raportat la art. 47 din Legea nr.
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin decizia civilă nr. 292R din 26 februarie 2013 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția I civilă, a fost admis recursul declarat de Municipiul Miercurea Ciuc, prin Primar împotriva sentinței civile nr. 4065 din 1 noiembrie 2012 pronunțată de Tribunalul Harghita, a fost modificată în tot hotărârea atacată și a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta T.M. în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Miercurea Ciuc, prin Primar, cu sediul în Miercurea Ciuc.

Pentru a decide astfel, Curtea de apel a reținut că prin dispoziția atacată Primarul municipiului Miercurea Ciuc a dispus recalcularea salariului reclamantei, fără a mai include sporul de dispozitiv de 25% recunoscut anterior prin sentința civilă nr. 92 din 23 ianuarie 2008 a Tribunalului Harghita, rămasă definitivă prin decizia Curții de Apel Târgu Mureș nr. 522/R din 23 aprilie 2008.

Curtea de apel a analizat legalitatea deciziei de a înlătura sporul de dispozitiv de 25%, reținând că decizia contestată a fost emisă în condițiile intrării în vigoare a Legii nr. 330/2009, lege care la anexa nr. I/3 a reglementat salariile de bază iar la nota 2 se prevede că în coeficientul prevăzut în coloana „Bază” sunt cuprinse și salariul de merit, sporul de confidențialitate, sporul de stabilitate, sporul de dispozitiv.

În consecință, plata indemnizației de dispozitiv în baza hotărârilor judecătorești, ulterior datei de 31 decembrie 2009, nu mai are suport legal deoarece condiția rezolutorie (schimbarea condițiilor legale de acordare a acestei indemnizații) s-a împlinit. Între părți fiind încheiat contract individual de muncă (act juridic cu executare succesivă), efectele îndeplinirii condiției rezolutorii se produc numai pentru viitor.

Mai mult, problema acordării sporului de dispozitiv a fost tranșată prin decizia nr. 37 din 14 decembrie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-a admis recursul în interesul legii stabilindu-se că „dispozițiile art. 13 raportat la art. 47 din Legea nr. 138/1999 (...) se interpretează în sensul că indemnizația de dispozitiv (...) se acordă funcționarilor publici și personalului contractual care își desfășoară activitatea în serviciile comunitare în subordinea consiliilor locale și a prefecturilor care au beneficiat de acest drept salarial și înainte de transfer sau detașare din fostul Minister de Interne”. Această decizie este obligatorie conform prevederilor art. 329 alin. (3) din vechiul C. proc. civ.

Nici prevederile Legii nr. 130/1996 referitoare la contractele colective de muncă nu sunt aplicabile în cauză cu atât mai mult cu cât decizia din 2012 a Curții de Conturi Harghita nu a fost desființată. Or, pârâtul, în calitate de ordonator de credite era obligat să se conformeze dispozițiilor acestei decizii.

Prin sentința nr. 92 din 23 ianuarie 2008 Tribunalul Harghita a respins excepția lipsei calității procesual pasive invocată de Primarul Municipiului Miercurea Ciuc și Consiliul Local al Municipiului Miercurea Ciuc, a admis acțiunea reclamanților persoane fizice, prin care este și T.M. în contradictoriu cu Primarul Municipiului Miercurea Ciuc și Consiliul Local Miercurea Ciuc, a obligat pârâții să acorde reclamanților sporul de dispozitiv în cuantum de 25% din salariul de bază al fiecăruia, începând cu data de 1 august 2003 și în continuare, cât timp au calitatea de salariați ai pârâților, a obligat pârâții să plătească sporul de dispozitiv în cuantum de 25% actualizat conform indicelui de inflație, calculat până la data plății efective.

Această sentință a rămas definitivă prin respingerea recursurilor formulate de către pârâți, conform deciziei nr. 522R din 23 aprilie 2008 Curții de Apel Târgu Mureș.

La data de 25 martie 2013 T.M. a formulat cerere de revizuire, întemeiată în drept pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

În cuprinsul acesteia, a arătat că prin decizia nr. 292 din 26 februarie 2013 Curtea de Apel Târgu Mureș a admis recursul împotriva sentinței nr. 4065/2012 a Tribunalului Harghita, prin care se dispune anularea dispoziției Primarului Municipiului Miercurea Ciuc nr. 897/2012, care diminuează salariul revizuentei.

La pronunțarea acestei decizii nu s-au avut în vedere cele statuate prin sentința nr. 92 din 23 ianuarie 2008 a Tribunalului Harghita, prin care i s-a acordat revizuentei sporul de dispozitiv în cuantum de 25% din salariul de bază.

Curtea de Apel Mureș nu a ținut cont de autoritatea de lucru judecat de care se bucură sentința nr. 92 din 23 ianuarie 2008 a Tribunalului Harghita, rămasă irevocabilă.

Analizând cererea de revizuire Înalta Curte apreciază că aceasta este nefondată pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 322 pct. 7 C. proc. civ. „revizuirea unei hotărâri (…) dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere (…) dacă există hotărâri definitive potrivnice date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate”.

Potrivit art. 1201 C. civ. „Art. 1201. - Este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauza și este între aceleași părți, făcută de ele și în contra lor în aceeași calitate”.

Scopul reglementării cazului de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. nu este cel al îndreptării hotărârilor greșite prin anularea acestora și pronunțarea altora, ci acela al respectării principiului puterii de lucru judecat, prin restabilirea situației determinate de nesocotirea lui.

Pentru a se statua asupra admisibilității unei cereri de revizuire, în această ipoteză legală, trebuie îndeplinite următoarele condiții: să fie vorba despre hotărâri definitive contradictorii, pronunțate nu în același proces, ci în procese diferite, dar care să se refere la același litigiu (ceea ce presupune tripla identitate de părți, obiect și cauză), iar în al doilea proces, să nu fi fost invocată excepția puterii de lucru judecat sau, chiar dacă a fost invocată, să nu se fi discutat.

În speță, cele două decizii invocate de către revizuentă nu îndeplinesc condiția cerută de textul de lege menționat anterior, în ceea ce privește invocarea excepției puterii de lucru judecat.

Deși nu a fost invocată expres această excepție, Curtea de Apel Târgu Mureș a analizat recursul formulat de pârâți în raport de dispozițiile sentinței nr. 92 din 23 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Harghita.

Astfel, în considerentele deciziei civile nr. 292 din 26 februarie 2013 Curtea de Apel Târgu Mureș a reținut că plata indemnizației de dispozitiv în baza hotărârilor judecătorești, respectiv a sentinței nr. 92 din 23 ianuarie 2008 a Tribunalului Harghita, ulterior datei de 31 decembrie 2009, nu mai are suport legal deoarece condiția rezolutorie (schimbarea condițiilor legale de acordare a acestei indemnizații) s-a împlinit, între părți fiind încheiat contract individual de muncă (act juridic cu executare succesivă), efectele îndeplinirii condiției rezolutorii se produc numai pentru viitor.

A arătat și că problema acordării sporului de dispozitiv a fost tranșată prin decizia nr. 37 din 14 decembrie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-a admis recursul în interesul legii stabilindu-se că „dispozițiile art. 13 raportat la art. 47 din Legea nr. 139/1999 (...) se interpretează în sensul că indemnizația de dispozitiv (...) se acordă funcționarilor publici și personalului contractual care își desfășoară activitatea în serviciile comunitare în subordinea consiliilor locale și a prefecturilor care au beneficiat de acest drept salarial și înainte de transfer sau detașare din fostul Minister de Interne”.

Pentru aceste motive, Înalta Curte constată că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., nefiind incidente prevederile art. 1201 C. civ. cererea de revizuire urmând a fi respinsă ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondată cererea de revizuire formulată de revizuentul T.M. împotriva deciziei civile nr. 292R din 26 februarie 2013 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția I civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 octombrie 2013.