Territorial jurisdiction for challenges to sectorial pension recalculation decisions under Law No. 263/2010
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court resolved a negative conflict of jurisdiction by assigning the case to the Bistrița Năsăud Tribunal, thereby allowing the plaintiff to proceed in their home district. The dispute involved a challenge to a pension recalculation decision issued by a sectorial pension house under the Military Ministry, with the plaintiff seeking the annulment of the new decision and the maintenance of the previous pension entitlement. The decisive legal basis was Article 154(1) of Law No. 263/2010, which replaced the repealed Law No. 19/2000 and established that jurisdiction for claims against sectorial pension houses lies with the court of the claimant’s domicile. Applying Article 725(1) of the Code of Civil Procedure, which mandates the immediate applicability of procedural norms, the court determined that since the claim was filed on February 11, 2011, after the new law entered into force on January 1, 2011, the territorial jurisdiction of the claimant’s domicile took precedence over the previous rule.
Legislator headnote
AI generatedart. 156 din Legea nr. 19/2000, art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, art. 154 din Legea nr. 263/2010, art. 725 C. proc. civ, art. 20 pct. 2 C. proc. civ, art. 725 alin. (1) C. proc. civ; Territorial jurisdiction for challenges to sectorial pension recalculation decisions under Law No. 263/2010: Prin urmare, la data sesizării instanței, și anume 11 februarie 2011, era în vigoare Legea nr. 263/2010, care cuprinde dispoziții privitoare la competență în art. 154.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra conflictului de competență constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bistrița Năsăud, secția civilă la 11 februarie 2011, reclamantul P.M.O. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Apărării Naționale și Casa de Pensii a Ministerului Apărării Naționale anularea deciziei de recalculare a pensiei din 27 decembrie 2010 emisă de Casa de Pensii a Ministerului Apărării Naționale și menținerea deciziei din 23 iunie 2010 privind calcularea pensiei de serviciu, obligarea pârâților la plata diferenței dintre pensia de serviciu stabilită conform Legii nr. 179/2004 și pensia recalculată conform Legii nr. 119/2010, de la data de 1 ianuarie 2011 și până la repunerea în plată a pensiei inițiale, precum și obligarea la plata dobânzii legale aferente, calculată până la data plății efective a pensiei inițiale.
Prin sentința nr. 1849/F din 17 octombrie 2011, Tribunalul Bistrița Năsăud, secția civilă, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, în raport de prevederile art. 156 din Legea nr. 19/2000.
Prin sentința civilă nr. 4366 din 29 aprilie 2013, Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, și-a declinat, la rândul său, competența în favoarea Tribunalului Bistrița Năsăud, în raport de dispozițiile art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 și, constatând ivit conflictul negativ de competență, a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Pentru a hotărî astfel, această din urmă instanță a reținut că întrucât Legea nr. 19/2000 a fost abrogată începând cu data de 1 ianuarie 2011, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, în speță, determinarea instanței competente se face în conformitate cu dispozițiile în materie ale legii noi, respectiv art. 154 din Legea nr. 263/2010.
Prin legea nouă, competența teritorială de soluționare a cererilor cu privire la deciziile emise de casele de pensii sectoriale (fostele case de pensii ale Ministerului Apărării Naționale, a Ministerului Administrației și Internelor și S.R.I.) a fost modificată în sensul că cererile în această materie se soluționează de către instanța de la domiciliul reclamantului.
Normele de procedură civilă sunt de imediată aplicare potrivit dispozițiilor art. 725 C. proc. civ., astfel că în raportat de norma de competență instituită prin legea nouă, cuprinsă în art. 154 din Legea nr. 263/2010, competența de soluționare a cauzei revine instanței de la domiciliul reclamantului.
Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 22 alin. (3) raportat la art. 20 pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:
Cererea dedusă judecății are natura unei contestații împotriva deciziei de recalculare a pensiei în baza Legii nr. 119/2010, emisă de o casă sectorială de pensii, și anume Casa de Pensii din cadrul Ministerului Apărării Naționale.
Decizia contestată a fost emisă la data de 27 decembrie 2010, iar sesizarea instanței s-a făcut la data de 11 februarie 2011.
Este adevărat că la data emiterii deciziei contestate era în vigoare Legea nr. 19/2000, însă a fost abrogată odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, respectiv începând cu data de 1 ianuarie 2011.
Prin urmare, la data sesizării instanței, și anume 11 februarie 2011, era în vigoare Legea nr. 263/2010, care cuprinde dispoziții privitoare la competență în art. 154.
Astfel, potrivit alin. (1) al art. 154 din Legea nr. 263/2010, „Cererile îndreptate împotriva C.N.P.P., a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul reclamantul”, iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol, „Celelalte cereri se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtu”.
Rezultă că, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, competența teritorială de soluționare a cererilor cu privire la deciziile emise de casele de pensii sectoriale, care sunt fostele case de pensii ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și S.R.I., s-a modificat în sensul că aceste cereri se soluționează de către instanța de la domiciliul reclamantului.
Raportat la dispozițiile art. 725 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora normele de procedură civilă sunt de imediată aplicare, urmează a se reține că norma de competență aplicabilă în cauză este cea cuprinsă în art. 154 din Legea nr. 263/2010, în vigoare la data sesizării instanței.
Față de considerentele expuse, având în vedere că reclamantul are domiciliul în Municipiul Bistrița Năsăud, competența soluționării acțiunii formulată de acesta revine Tribunalului Bistrița Năsăud.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Bistrița Năsăud.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 octombrie 2013.