Prosecutor's appeal admitted, acquittal quashed, murder-robbery-rape case remanded after appellate omission of key evidence

1. Tribunalul Constanța, secția penală, prin Sentința penală nr. 16 din 24 ianuarie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 10680/118/2010, a respins ca nefondată cererea de schimbare a încadrării juridice privind pe inculpatul P.M. din infracțiunea de viol prevăzută de art. 197 alin. (1), (2) lit. a) C. pen. în infracțiunea de profanare de morminte prevăzută de art. 319 C. pen.

În baza art. 174 C. pen. raportat la art. 175 lit. h) C. pen., raportat la art. 176 lit. d) C. pen. a fost condamnat inculpatul P.M. la pedeapsa închisorii de 19 (nouăsprezece) ani și 5 (cinci) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 211 alin. (1), (2) lit. b) și alin. (21) lit. a), c) C. pen. a fost condamnat inculpatul P.M., deținut în Penitenciarul Poarta Albă, la pedeapsa închisorii de 8 (opt) ani.

În baza art. 197 alin. (1), (2) lit. a) C. pen. a fost condamnat inculpatul P.M. la pedeapsa închisorii de 7 (șapte) ani.

În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului P.M. urmând ca în final acesta să execute pedeapsa mai grea de 19 (nouăsprezece) ani și 5 (cinci) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 71 C. pen. i s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 350 C. proc. pen. a fost menținută starea de arest a inculpatului P.M.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada executată prin reținere și arest preventiv, începând cu 03 noiembrie 2009 la zi.

În baza art. 174 C. pen. raportat las art. 175 lit. h) C. pen., raportat la art. 176 lit. d) C. pen., art. 37 lit. b) C. pen. a fost condamnat inculpatul C.V., la pedeapsa închisorii de 22 (douăzeci și doi) de ani și 5 (cinci) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 211 alin. (1), (2) lit. b) și alin. (21) lit. a), c) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul C.V. la pedeapsa închisorii de 9 (nouă) ani.

În baza art. 197 alin. (1), (2) lit. a) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul C.V. la pedeapsa închisorii de 8 (opt) ani.

În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului C.V. urmând ca în final acesta să execute pedeapsa mai grea de 22 (douăzeci și doi) de ani și 5 (cinci) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 71 C. pen. i s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada executată prin reținere și arest preventiv, începând cu 03 noiembrie 2009 la 18 noiembrie 2009.

S-a constatat că nu s-au formulat pretenții civile în cauză.

În baza art. 189 C. proc. pen. s-a dispus ca onorariile apărătorilor din oficiu, să se vireze din fondul Ministerului Justiției către Baroul de Avocați Constanța.

În baza art. 191 C. proc. pen. au fost obligați inculpații C.V. și P.M. la câte 3.300 RON fiecare, cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.

Instanța a fost sesizată prin Rechizitoriul parchetului nr. 2166/P/2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța, consecutiv căruia, potrivit art. 300 C. proc. pen. s-a și învestit cu judecarea cauzei în vederea tragerii la răspundere penală a inculpaților P.M. și C.V., pentru săvârșirea infracțiunilor de omor calificat și deosebit de grav, prevăzute de art. 174 raportat la art. 174 lit. h) - art. 176 lit. d) C. pen., tâlhărie - art. 211 alin. (1), (2) lit. b), alin. (21) lit. a), c) C. pen., viol - prevăzut de art. 197 alin. (1), (2) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) în cazul inculpatului C.V.

În fapt, actul de acuzare a reținut, în esență, că în noaptea de 30 octombrie - 01 noiembrie 2009, inculpații s-au deplasat la locuința victimei, A.M., cu intenția de a sustrage bani și alte bunuri, au întreținut raporturi sexuale prin constrângerea acesteia, după care, fiind amenințați că vor fi reclamați la poliție și trași la răspundere penală, au agresat victima, aplicându-i lovituri cu cuțitul și cu o stinghie de pat în zona capului și a corpului, cauzându-i leziuni ce au dus la decesul acesteia prin insuficiență cardio-respiratorie acută.

Hotărând soluționarea în fond a cauzei penale prin condamnare în conformitate cu dispozițiile art. 345 alin. (2) C. proc. pen., după efectuarea cercetării judecătorești în condițiile art. 288 - art. 291 C. proc. pen., în cursul căreia au fost administrate probele strânse la urmărirea penală și alte probe noi, cu martori, acte, instanța fondului a examinat și apreciat materialul amintit, confirmând existența faptelor deduse judecății și vinovăția penală a autorilor acestora, sens în care a constatat următoarele:

La data de 02 noiembrie 2009, organele de poliție au fost sesizate printr-un apel telefonic de numita S.V. despre găsirea vecinei sale, A.M., decedată în locuința situată pe str. VM, Constanța.

Potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului însoțit de planșele foto, s-au descoperit următoarele: în fața ușii de la o marchiză, la 10 cm de prag, s-a găsit mânerul unui cuțit confecționat din lemn, culoare maro, având rama ruptă la 2,5 cm de mâner, cu urme biologice de culoare brun-roșcat, cu aspect de sânge închegat; resturi de țigară cu filtru galben; lângă fereastra de pe latura de sud a casei s-au găsit pe jos 2 cuie, un băț de chibrit parțial ars; imediat după intrare în marchiză, pe mochetă, chiar lângă prag, s-a observat vârful unui cuțit cu lungimea de 10 cm, prezentând urme biologice, de culoare brun-roșcată, cu aspect de sânge închegat, pe care era impregnat un model cu multiple cercuri de aceeași mărime, cu diametrul de circa 1 cm fiecare, ce putea reprezenta relieful unei tălpi de încălțăminte; în marchiză, pe podea, întins cu fața în sus, cadavrul unei persoane de sex feminin, îmbrăcat în partea superioară și cu hainele în vine în partea inferioară, prezentând un traumatism cranio-facial acut deschis, iar în zona toracelui, urmele a 11 plăgi tăiate-înțepate; pe podea, lângă cadavru s-au găsit mai multe urme de țigară cu filtru de culoare galbenă, bețe de chibrit arse; în camera de locuit - dormitor (camera nr. 1), lângă prag, pe covor, se afla o bucată de lemn cu lungimea 80 cm, de formă trapezoidală, iar în partea superioară prezenta o pată culoarea brun roșcat cu aspect de sânge închegat; pe covor fiind urme de stropi de sânge.

De la fața locului s-au ridicat mai multe obiecte care prezentau interes pentru anchetă.

Așa cum a rezultat din procesul-verbal de consemnare a necropsiei efectuate, moartea numitei A.M. a fost violentă și s-a datorat insuficienței cardio-respiratorii acute consecutivă unui hemopneuromotorax, legătura de cauzalitate fiind directă. Au fost ridicate de la cadavru probe biologice.

Potrivit Raportului medico-legal de necropsie nr. 772/A3 din 03 decembrie 2009 întocmit de SML Constanța, victima prezenta infiltrare sanguină fronto-parietal stângă (cu hematom) în mușchiul temporal de la baza piramidei nazale, fronto-orbito-zigomatic drept, fracturi ale oaselor proprii nazale, fractură unghi mandibular drept, fractură proces alveolar anterior mandibular, colecție sanguină subdurală; plăgi tăiate - înțepate la nivelul toracelui. Moartea a fost violentă și s-a datorat insuficienței cardio-respiratorii acute consecutivă unui hemopneumotorax bilateral și hemopericard, urmări ale unor plăgi multiple tăiate - înțepate toracice cu interesare pulmonară, vase mari de la baza cordului, cardio-pericardică.

Între leziunile cardio-vasculo-pulmonare și deces există legătură directă, imediată de cauzalitate. În sânge s-a constatat o alcoolemie de 2,35 grame la mie. S-a mai constatat prezența spermei în vagin, ce demonstrează întreținerea unui raport sexual recent.

Organele de cercetare penală au adus în casa victimei câine, special antrenat, care după ce a mirosit în camerele locuinței, geamul din spatele casei, i-a condus într-o curte vecină, apoi pe stradă și în cele din urmă la locuința lui B.V. Câinele a refăcut traseul de 3 ori. În casa acestuia locuia și inculpatul P.M.

Potrivit Raportului de constatare medico-legală 629/A1/agresiune din 17 noiembrie 2009 numitul P.M., examinat la data de 5 noiembrie 2009, prezenta leziuni traumatice constând într-o excoriație, prin lovire de corp dur, placardele excoriate, prin lovire cu corp înțepător-tăietor, posibil lamă de cuțit, ce puteau data de 5, 6 zile.

Ambii inculpați au fost expertizați de INML Mina Minovici din punct de vedere psihiatric (Rapoartele de expertiză medico-legală psihiatrică Al/12793/2009, respectiv Al/12794/2009), rezultând că prezintă tulburare de personalitate cu manifestări antisociale și discernământ păstrat în raport de fapta pentru care este cercetat - P.M.; tulburare organică de personalitate de tip antisocial, accentuate tendințe impulsive și antisociale, conturate tendințe de instabilitate psihică; personalitate caracterizată prin eu care fuge în lupta pentru independența și libertatea sa și discernământ păstrat în raport de fapta pentru care este cercetat - în cazul inculpatului C.V.

Inculpaților li s-au recoltat fire de păr, prin smulgere din toate zonele (frontală, temporo-parietală și occipitală) în vederea expertizării.

De la locuința inculpatului P.M. au fost ridicate hainele pe care acesta susținea că le-a îmbrăcat în noaptea de 31 octombrie/01 noiembrie 2009: un pantalon model blue-jeans, pe buzunarul dreapta spate și la interior, pe betelie, având inscripția "M.", care prezentau pete de culoare brun-roșcată cu aspect de sânge coagulat; un pulover de culoare gri, cu dungi negre orizontale în zona pieptului, cu urme de pete de culoare brun-roșcată cu aspect de sânge coagulat; o geacă confecționată din înlocuitor piele neagră.

Fiind întrebat ce încălțăminte a purtat, acesta a declarat că o pereche de pantofi sport, tip adidas, pe care după comiterea faptei, la sugestia inculpatului C.V., a aruncat-o pe terenul viran din apropierea locuinței.

Inculpatul a condus organele de poliție în teren, într-un loc unde erau depozitate resturi menajere și în urma căutărilor, la indicațiile date de inculpat, s-a găsit un pantof sport mărimea 41, culoare albastru gri, corespondent piciorului drept, cu 2 dungi culoarea albă în laterale, talpă de cauciuc având relieful sub formă de cerculețe, dispuse regulat cu diametrul de aproximativ 6 mm., pe care inculpatul l-a recunoscut ca făcând parte din perechea de încălțăminte aruncată.

Și inculpatul C.V. a prezentat hainele și încălțămintea pe care susținea că le-a îmbrăcat/încălțat în ziua de 31 octombrie 2009 (o pereche de pantofi de culoare albă, o bluză de culoare bleumarin, o geacă din material textil de culoare gri, o pereche de blue-jeans, un fes culoare roșie cu însemnele PSD-PC. Cu toate acestea, inculpatul P.M. a susținut că nu l-a văzut pe inculpatul C.V. purtând în seara zilei de 30 octombrie 2009 și în cursul nopții acele haine.

Inculpaților li s-au recoltat probe de referință ADN prin periaj bucal, iar după recoltare probele au fost ambalate și sigilate.

Parchetul a mai dispus expertizarea criminalistică a mai multor obiecte ridicate din casa victimei și din curtea acesteia.

Pe puloverul de culoare gri purtat de victimă s-a constatat prezența de sânge uman ce ar putea aparține grupei 0.

Potrivit Raportului de expertiză medico-legală 536 din 16 noiembrie 2009, fragmentul de urmă de încălțăminte, creat prin de stratificare în substanța de culoare brun-roșcată pe aversul lamei metalice ce provine de la un cuțit, descoperită în holul de la intrarea în locuință, pe podea, cu ocazia investigării tehnico-științifice, a fost creată cu talpa pantofului sport cu mențiunea "V" pus la dispoziție de P.M.

La data de 03 februarie 2010, inculpatul P.M. a condus organele de poliție pe câmp în apropierea locuinței victimei, la locul unde, după cum acesta a susținut, după săvârșirea faptei, inculpatul C.V. s-a dezbrăcat de obiectele de îmbrăcăminte murdare de sânge și le-a ascuns sub o saltea veche abandonată. După îndepărtarea zăpezii, pe sol s-au identificat urme de material textil care după aspect proveneau de la o saltea, iar sub aceasta s-au găsit resturi de material textil degradate datorită umezelii, pline de mucegai, cărora nu li s-a putut stabili culoarea, printre acestea fiind identificat și un tricou de culoare deschisă (posibil de damă) cu chenar de dantelă la baza gâtului. La fața locului s-au efectuat fotografii judiciare.

Potrivit Raportului de constatare tehnico-științifică nr. 72841 din 03 martie 2010, inculpatul C.V. a fost examinat cu tehnica poligraf, iar la întrebările 4, 7, 10, relevante cauzei, s-a constatat reacția mimico-gesticulară concretizată în modificare de paloare, sudorație, disconfort psihic, agitație psihomotorie, comportament caracteristic persoanelor care încearcă disimularea adevărului. S-au evidențiat modificări semnificative care să fie interpretate ca indici cerți ai comportamentului simulat.

Potrivit declarației date de martora P.N., mama inculpatului P.M., aceasta locuiește împreună cu fiul său, cu B.V. și B.F. Martora obișnuia să se viziteze cu victima, aceasta obișnuind să mai rămână și peste noapte la locuința martorei, așa cum a declarat martora că i-ar fi spus că intenționează să facă și în noaptea de 30 octombrie/01 noiembrie 2009. În acea seară fiul său nu era acasă iar în dimineața următoare martora a observat că acesta este supărat iar la una din mâini avea o tăietură despre care susținea că a fost produsă când făcea curățenie la porci.

Martora S.V. a declarat că în dimineața zilei de 02 noiembrie 2009 a fost vizitată de vecinul D.M. care s-a arătat îngrijorat de faptul că nu a mai văzut-o pe vecina N. (A.M.) și era îngrijorat pentru aceasta, mai ales că geamul era deschis. Au mers la curtea victimei, au deschis poarta asigurată cu lacăt, cu ajutorul unei chei adusă de martor, au împins ușa neasigurată a locuinței, după ce au strigat-o pe vecină de mai multe ori și au găsit-o pe podeaua din hol, întinsă cu fața în sus, parțial dezbrăcată. Victima nu avea dușmani, era consumatoare de băuturi alcoolice și era vizitată rar de soră și nepot.

Martora a mai arătat, în declarația dată în fața instanței, că i-a văzut pe inculpați împreună, însă nu în perioada anterioară sfârșitului lunii octombrie 2009. I s-a părut că cei doi erau prieteni. I se păreau persoane liniștite.

Și martora T.S. a susținut că A.M. obișnuia să o viziteze pe o anume L. care trăiește în concubinaj cu un anume V., locuind într-o încăpere improvizată, amplasată pe terenul viran situat în prelungirea străzii S, la care ocazional doarme și consumă băuturi alcoolice.

Martora G.M. i-a însoțit pe vecinii săi, D.M. și S.V., la locuința victimei, care nu mai fusese văzută de câteva zile și au găsit-o pe aceasta decedată, în casă, fiind întinsă în hol, pe jos, și având deasupra sa o saltea.

Aceleași aspecte au fost relatate și de martorul D.M. care a fost alertat de faptul că nu o mai văzuse pe vecina sa în ultimele zile și pentru că, uitându-se peste gard, a văzut geamul deschis și cioburi pe sol. Din câte a auzit de la vecini, victima ar fi spus în cursul săptămânii trecute că îl așteaptă pe nepot să îi aducă pensia.

Într-o altă declarație dată în cursul urmăririi penale martorul D.M. a susținut că a arătat că anterior cu câteva zile descoperirii cadavrului vecinei sale, într-o noapte, în jurul orelor 0200 a auzit afară zgomote și lătrat de câini și uitându-se peste gard, în grădina aflată în spatele casei victimei, a văzut 2 bărbați, pe care i-a recunoscut ca fiind C.V. și P.M., pe care îi știa că se ocupau cu furturi din curțile oamenilor. Martorul a susținut că i-a gonit, iar aceștia au plecat către locuința lui P.M. După 2 zile de la incident s-a întâlnit cu inculpatul P.M. și l-a întrebat ce căuta în curtea vecină martorului precum și victimei, iar acesta a răspuns că dorea să ia pământ de flori.

În cursul judecății, martorul a dat o declarație prin care a arătat că pe cei doi inculpați îi văzuse în realitate cu două săptămâni înainte în curtea aflată în fața curții în care locuia victima, mai precis a văzut pe P.M. împreună cu o altă persoană a cărei identitate nu a putut-o vedea în mod cert, singur pentru că acela a fugit când l-a văzut, dar întâlnindu-se ulterior, cu 5 zile înainte să moară victima, l-a întrebat cu cine era iar acesta i-a spus că fusese împreună cu C.V.

Martorul B.C.C. a declarat că în seara zilei de 31 octombrie 2009 a venit în camera lui C.V. numitul P.M., aceștia au consumat vin roșu dintr-un bidon de plastic, după care martorul care băuse și el un pahar, a adormit. Martorul a susținut că nu l-a simțit pe C.V. să se suie în pat și nici nu a văzut când a plecat P.M. și cu cine, pentru că a dormit adânc datorită oboselii și căldurii. S-a trezit la ora 0800 dimineața și l-a găsit pe C.V. în pat, treaz și fără ca martorul să întrebe nimic i-a spus că P.M. plecase în acea noapte. Acest martor a plecat în străinătate și nu a putut fi audiat nemijlocit de instanță.

Martorul P.F.P. a susținut că o cunoștea pe victimă, fiind vecini, și a întâlnit-o pe stradă stând de vorbă cu P.N. Lui A.M. îi era frică să doarmă singură să nu fie atacată de hoți. Pe 01 noiembrie 2009 dimineața, la orele 0730 inculpatul C.V. a venit acasă la martor cu o sticlă de băutură, dar concubina martorului l-a alungat pe inculpat. În zilele de 2 și 3 noiembrie 2009, martorul susține că a lucrat împreună cu inculpatul C.V. la o sobă de teracotă a unchiului său, iar pe P.M. nu l-a văzut în acele zile.

Numita B.R., sora victimei, a declarat că nu are nici un gen de pretenții bănești de la inculpați, dorind doar tragerea acestora la răspundere penală. Victima A.M. primea o pensie de 350 RON, în jurul datei de 20 ale lunii. Pe 25 octombrie 2009, soțul său a mers la A.M., i-a cumpărat lemne și i-a lăsat suma de 60 RON.

Martora Ș.L. a însoțit-o pe martora P.N. la arestul IPJ, unde s-au deplasat pentru a-l vizita pe inculpatul P.M., iar acesta a afirmat în acea împrejurare că l-a auzit pe inculpat relatând că a mers împreună cu C.V. la A.M. acasă, împreună au violat-o, au tâlhărit-o și omorât-o. A lovit-o de două ori cu cuțitul, la îndemnul inculpatului C.V., care la rândul său a lovit-o cu un toc de ușă în cap și dacă nu ar fi fost beat și nu ar fi fost influențat de inculpat, nu ar fi făcut acest lucru, pentru că victima era prietenă a mamei sale. Aspectele au fost relatate și de concubinul martorei - P.F.S. De altfel, martora a afirmat că cei doi inculpați i s-au părut buni prieteni și deveneau violenți mai ales când beau, obișnuind să pună mâna pe cuțit, să devină amenințători în raport de alte persoane, să înjure oamenii. Martora a mai susținut că are cunoștință despre un incident când inculpatul, în urma consumului de alcool, și-a amenințat concubina cu cuțitul, aspect pe care martora l-a perceput atât direct cât și din spusele acelei femei. Cu o săptămână înainte de decesul vecinei A.M. l-a văzut pe inculpatul C.V. lucrând împreună cu concubinul martorei, P.F.S. la un gard, pentru unchiul celui din urmă, venind acolo și P.M. cu băutură pe care au consumat-o toți trei bărbați împreună.

Martorul B.F., propus de inculpatul C.V. în apărare, a declarat că a fost câteva zile încarcerat cu inculpatul P.M. însă acesta nu i-a relatat nimic în legătură cu faptele pentru care este cercetat.

Un alt martor propus în apărare de C.V. a fost I.Ș.D., care a susținut că a fost încarcerat împreună cu ambii inculpați și îi cunoaște bine, auzind pe P.M., că ar fi recunoscut săvârșirea omorului și nu cu inculpatul C.V. dar cu alte persoane care i-au cerut să nu le divulge identitatea. Nu i s-a părut că inculpații ar fi în relații de prietenie.

Cei doi inculpați au fost confruntați și inculpatul P.M. a susținut că au pătruns împreună în casa victimei, au întreținut pe rând raport sexual; C.V. a luat niște bani de la victimă din buzunar apoi a lovit-o cu o stinghie la cap și la cererea acestuia, a luat un cuțit cu care a lovit-o. Inculpatul C.V. a negat susținerile coinculpatului.

Inculpatul C.V. a fost confruntat cu martorul B.C.C., cel dintâi susținând că nu ar fi adevărat cele spuse de martor în sensul că martorul s-a culcat în jurul orelor 2300 lăsându-i pe inculpați consumând alcool împreună; că dimineața C.V. - a spus fără să fi fost întrebat despre plecarea inculpatului P.M. B.C. a contestat la rândul său susținerea inculpatului potrivit căreia s-au culcat în același timp.

Inculpatul P.M. a susținut, în prima declarație, că în seara zilei de 30 ianuarie 2009, s-a întâlnit cu prietenul său C.V. și au mers la locuința acestuia unde au consumat alcool împreună, până în jurul orelor 0100 noaptea. După ce băiatul care locuia în aceeași încăpere s-a dus la culcare, C.V. a avut ideea să meargă împreună la o femeie în vârstă pe care o cunoșteau din vecinătate, sub numele N., în scopul de a sustrage bani, știind de la inculpat că aceasta luase pensia de curând și trebuie să aibă bani prin casă.

Au sărit gardul, apoi au mers la un geam din spatele casei unde inculpatul C.V. și-a tras peste mână mâneca gecii și a forțat rama geamului până l-a deschis. Au căzut cu acea ocazie niște cioburi de sticlă în care inculpatul P.M. s-a tăiat în cădere, dezechilibrându-se. Au pătruns în casă, iar într-una din camere, pe un fotoliu stătea A.M., pe care inculpatul C.V. a trântit-o la pământ în mijlocul acelei camere și a început să o lovească cu pumnii în zona feței și a toracelui după care i-a dat în jos pantalonii și lenjeria intimă și a întreținut raport sexual, în final ejaculând peste zona pubiană a victimei precum și peste hainele acesteia. În timp ce C.V. întreținea raportul sexual, inculpatul P.M. a auzit un foșnet și a presupus că cel dintâi i-a scos din buzunarul victimei bani.

În timp ce era violată, victima a spus că îi cunoaște și că îi va reclama la poliție, fapt ce l-a determinat pe inculpatul C.V. să iasă din casă, să meargă într-o magazie de unde a smuls un toc de lemn de lungimea aproximativ 100 cm cu care, reîntorcându-se în casă, a lovit-o pe victimă de 2, 3 ori, timp în care inculpatul P.M. căuta prin casă bani, negăsind decât un pachet de țigări.

Cei doi au luat-o apoi de mâini și de picioare și au mutat-o în hol, după care inculpatul C.V. a luat un cuțit de bucătărie cu care a aplicat mai multe lovituri victimei, în zona pieptului, până când lama cuțitului s-a rupt în 3 bucăți. Tot acest inculpat ar fi luat dintr-o magazie un pat de culoare roșie pe care l-a așezat peste victimă. Au ieșit din casă pe ușă sărind gardul în stradă. Au împărțit apoi țigările.

Cât timp au stat în casă au aprins mai multe bețe de chibrit, acestea fiind singura sursă de lumină. Când s-au despărțit C.V. i-a cerut inculpatului P.M. să arunce hainele pe câmp și să nu spună vreodată că au comis fapta împreună, căci în caz contrar îl va tăia cu cuțitul. Inculpatul P.M. a mai arătat că, cu aproximativ 2, 3 zile în urmă, înainte de a se petrece fapta, împreună cu coinculpatul au vrut să intre peste victimă dar au fost surprinși de vecinul D.M. astfel că au renunțat.

Într-o nouă declarație dată la Parchet, pe lângă amănuntele deja relatate, inculpatul a mai adus următoarea precizare: el a fost cel care a lovit victima de mai multe ori cu cuțitul în zona pieptului.

Inculpatul P.M. a mai arătat că în timpul transportului de la IPJ la instanță, la un termen când se discuta prelungirea măsurii arestului preventiv, a primit de la C.V. atât amenințări cât și rugăminți, în scopul ca inculpatul să ia asupra sa săvârșirea faptelor, ceea ce l-a și determinat inițial să ascundă anchetatorilor participarea acestuia.

În seara crimei acesta era îmbrăcat cu o geacă gri, un fes roșu, adidași de culoare închisă, negri sau maro, cu șireturi, o pereche de geans culoare neagră. Despre obiectele prezentate de inculpatul C.V. la cererea poliției, ca fiind cele purtate în seara zilei de 30 noiembrie 2009, inculpatul P.M. susține că nu le-a mai văzut.

Pe parcursul cercetării judecătorești, inculpatul P.M. nu a dorit inițial să dea declarație, însă spre final s-a răzgândit.

Inculpatul C.V. a declarat la poliție că în seara zilei de 30 noiembrie 2009, inculpatul P.M. a venit împreună cu nepotul gazdei unde locuia, un băiat de 13 ani, poreclit "C." și toți trei au consumat alcool. Inculpatul P.M. venise să își ceară scuze întrucât îl implicase în fața organelor judiciare la un furt, fără să fi participat. Băiatul a adormit. Inculpatul a mai susținut că P.M. a plecat singur fiind amețit, putând însă să se țină pe picioare. Inculpatul a afirmat că s-a culcat lângă "C." și s-a trezit în jurul orelor 1000, a doua zi dimineața, după care a plecat la o lucrare. Nu știe cine era A.M., nici după nume, nici ca persoană, a văzut-o o singură dată acasă la un vecin F., stând de vorbă cu soția acestuia.

Într-o nouă declarație dată la parchet, inculpatul a afirmat că după plecare lui P.M. în jurul orelor 0100 s-a culcat în același timp cu "C.", pe la 0100 - 0130.

P.M. a plecat pentru că inculpatul C.V. și "C." vroiau să se culce și inculpatul a susținut că este sigur că numitul "C." l-a văzut pe P.M. plecând. Dimineața când s-au trezit nu a vorbit nimic cu acel băiat care s-a îmbrăcat și a plecat în camera sa.

În declarația dată în fața instanței, inculpatul a susținut că inculpatul P.M. a venit în seara zilei de 30 noiembrie 2009 ca să își ceară scuze cu privire la declarațiile date la poliție, în care îl implica referitor la un furt din locuință și la un moment dat, din acest motiv, între martorul B.C.C. și inculpatul P.M. a izbucnit o ceartă astfel că cel dintâi i-a cerut lui P.M. să plece. C.V. a susținut și de această dată că s-a culcat în același timp cu martorul B.C.C. Pe victimă nu o cunoștea dar a înțeles că locuia în vecinătate. În schimb, inculpatul P.M. o cunoștea, fiind și prieten de familie cu aceasta. Inculpatul a susținut că datorită stării conflictuale create de acuzațiile nedrepte pe care P.M. i le adusese, în decurs de o lună anterior datei crimei nu s-a întâlnit cu P.M., nu a fost împreună cu acesta cu 2 zile înainte în curtea din apropierea casei victimei, cum susține martorul D.M. A contestat rezultatul testului Poligraf precum și susținerea că l-ar fi amenințat sau rugat pe P.M. să ia fapta asupra sa, însă a afirmat că la un moment dat, pe când se aflau în arest, i-a cerut să spună adevărul.

Potrivit Raportului Criminalistic întocmit în cauză, au fost comparate: fir de păr ridicat din mâinile victimei A.M., cu ocazia efectuării necropsiei, ambalat în plicul nr. 41; fire de păr ridicate din mâinile victimei A.M., cu ocazia efectuării necropsiei, ambalate în plicul nr. 2, cu fire de păr recoltate de la numitul C.V., fire de păr recoltate de la numitul P.M.

Probele au fost ambalate în plicuri după cum urmează:

- plicul nr. 41 conținea un fir de păr de culoare castanie, în lumină naturală, cu lungimea de 27 mm;

- plicul nr. 42 conținea patru capsule de hârtie albă, notate în cadrul laboratorului A, B, C, D.

Capsula A conținea un fir de păr de culoare castanie, în lumină naturală, cu lungimea 28 mm.

Capsula B conținea două fire de păr de culoare castanie, în lumină naturală, cu lungimea de 27 mm, respectiv 90 mm.

Capsula C conținea un fir de păr de culoare castanie, în lumină naturală cu lungimea de 31 mm.

Capsula D conținea două un fire de păr de culoare castanie, în lumină naturală cu lungimea de 110 respectiv 140 mm.

Plicul de hârtie cu probă de comparație recoltată de la numitul C.V. conținea fire de păr de culoare castaniu, în lumină naturală, cu lungimea de 70 - 142 mm.

Plicul de hârtie cu probă de comparație recoltată de la numitul P.M. conținea fire de păr de culoare castaniu, în lumină naturală, cu lungimea de 15 - 32 mm.

Examinarea microscopică a probelor în litigiu înaintate a evidențiat următoarele:

- plicul nr. 41 conținea un fir de păr de natură umană, provenit din regiunea păroasă a capului (firul prezintă o structură formată din trei straturi: cuticulă, cortex și canal medular subțire, discontinuu și neregulat, de culoare neagră și castanie); firul de păr a fost detașat prin rupere (după aspectul capetelor libere ale tijei);

- plicul nr. 42 (capsula A) conținea un fir de păr de natură umană, provenit din regiunea păroasă a capului (firul prezintă o structură formată din trei straturi: cuticulă, cortex și canal medular subțire, discontinuu și neregulat de culoare castaniu și, negru); firul de păr a fost detașat prin rupere (după aspectul capetelor libere ale tijei);

- plicul nr. 42 (capsula B) conținea două fire de păr de natură umană, provenite din regiunea păroasă a capului (firele prezintă o structură formată clin două straturi: cuticulă și cortex); firul de păr cu lungimea 27 mm a fost detașat prin cădere liberă (acesta prezintă bulb alungit fără teacă epitelială, de culoare alb cu nuanță castanie) iar firul de păr cu lungimea 90 mm a fost detașat prin rupere (după aspectul capetelor libere ale tijei);

- plicul nr. 42 (capsula C) conținea un fir de păr de natură umană, provenit din regiunea păroasă a capului (firul prezintă o structură formată din trei straturi: cuticulă, cortex și canal medular subțire, discontinuu și neregulat de culoare neagră și castanie); firul de păr a fost detașat prin rupere (după aspectul capetelor libere ale tijei);

- plicul nr. 42 (capsula D) conținea două fire de păr de natură umană, provenite din regiunea păroasă a capului (firele prezintă o structură formată din două sau trei straturi: cuticulă, cortex și canal medular subțire, discontinuu și neregulat); firul de păr cu lungimea de 110 mm a fost detașat prin cădere liberă (firul prezintă bulb cu aspect deformat fără teacă epitelială, de culoare castaniu cenușiu închis); firul de păr cu lungimea de 140 mm a fost detașat prin cădere liberă (firul prezintă bulb cu aspect deformat, fără teacă epitelială, de culoare castaniu deschis cu slabe nuanțe cenușii) și prezintă un canal medular de culoare castaniu-roșcat și negru.

Plicul cu probă prelevată de la numitul C.V. conținea fire de păr: de natură umană, provenite din regiunea păroasă a capului (firele au o structură formată din două sau trei straturi: cuticulă, cortex și canal medular subțire, discontinuu și neregulat de culoare castaniu și negru); acestea au fost detașate prin smulgere (firele au bulb deformat și alungit, cu teacă epitelială și prezintă culoarea castaniu cenușiu închis, alb, alb cu nuanță castanie etc.)

Plicul cu probă prelevată de la numitul P.M. conținea fire de păr de natură umană, provenite din regiunea păroasă a capului (firele au o structură formată din două sau trei straturi: cuticulă, cortex și canal medular subțire, discontinuu și neregulat de culoare neagră); acestea au fost detașate prin smulgere (firele au bulb cu aspect deformat, măciucat, cu teacă epitelială și prezintă culoarea castaniu închis spre negru, alb cu nuanță castanie, castaniu cu nuanță cenușie etc).

Nu s-a putut stabili cu certitudine dacă firele de păr în litigiu provin de la inculpați deoarece proba în litigiu este constituită dintr-un număr redus de fire de păr scurte, detașate majoritatea prin rupere, iar lipsa bulbului și a zonei învecinate nu a permis efectuarea unui examen morfologic comparativ complet.

Firul de păr cu lungimea de 110 cm, ambalat în plicul 42, capsula D, prezenta atât elemente de asemănare morfologică (nuanța culorii pe porțiuni, grosime) cât și de diferențiere (nuanța culorii pe porțiuni, aspectul bulbului) cu firele puse la dispoziție, recoltate de la inculpatul C.V., ce se pot datora: provenienței probelor de la persoane diferite; provenienței probelor de la aceeași persoană, din regiuni păroase diferite ale capului.

Potrivit Raportului de expertiză nr. 438808 din 06 aprilie 2010 s-a răspuns la următoarele obiective: A) - dacă pe probele puse la dispoziție se evidențiază urme biologice umane; în caz afirmativ să se stabilească profilul/profilele genetice al/ale persoanei/persoanelor de la care provine/provin; B) - dacă profilele genetice ale ADN extras din probele biologice de referință recoltate de la victima A.M. și de la numiții C.V. și P.M. (profile genetice menționate în Raportul de expertiză nr. 343152/1 din 11 ianuarie 2010) sunt identice sau se regăsesc în cel(e) obținut(e) la punctul A.

Au fost analizate următoarele probe: mânerul de cuțit, urme biologice ridicate pe tampon din bumbac de pe pielea victimei A.M., zona pubiană, ridicat cu ocazia necropsiei, o bucată material lemnos, ridicată de pe podea camera nr. 1, un fragment sticlă, ridicat de pe solul din curtea locuinței, sub fereastra camerei nr. 2.

Analizele genetice ale probelor biologice puse la dispoziție în dosarul menționat mai sus, au evidențiat următoarele:

1. Genotiparea ADN extras din probele biologice de referință recoltate de la victima A.M. (probă notată R03) și numiții C.V. (probă notată R01) și P.M. (probă notată R02), corespunzător locilor analizați, a pus în evidență profilele genetice prezentate în cadrul Raportului de Expertiză nr. 343152/1 din 11 ianuarie 2010.

2. Proba nr. 1 - "mânerul de cuțit" - microurma notată T12 prezintă celule epiteliale. Genotiparea acestei microurme a pus în evidență, corespunzător markerilor genetici analizați, electroforegrame parțiale și nereproductibile, care nu au putut fi valorificate pentru identificarea persoanei creatoare a acestei urme biologice. Aceasta s-a datorat cantității insuficiente de ADN matriță și/sau prezenței inhibitorilor.

3. Proba nr. 2 - "urmă biologică ridicată pe tampon din bumbac, de pe pielea victimei A.M., zona pubiană, ridicat cu ocazia necropsiei", urma notată T21 fiind constituită din capete de spermatozoizi, sânge uman și celule epiteliale.

Genotiparea urmei notate T21 (fracție spermatică), corespunzător markerilor analizați a pus în evidență un profil genetic identic cu cel al probei biologice de referință recoltate de la numiții P.M. (probă notată R02), frecvența de regăsire în populația caucaziană a profilului genetic al ADN-ului extras din urma biologică notată T21, identic cu cel obținut din proba biologică de referință recoltată de la numitul P.M., corespunzător locilor analizați, este de 1.05 x 10" 19. Grupul populațional în care acest profil genetic este unic: 9.520.000.000.000.000.000 indivizi neînrudiți genetic.

Genotiparea urmei notate T22 (fracție epitelială - derivată din urma T21), corespunzător markerilor analizați, a pus în evidență un profil genetic identic cu cel al probei biologice de referință recoltate de la numitul P.M. (probă notată R02). Frecvența de regăsire în populația caucaziană a profilului genetic al ADN-ului extras din urma biologică notată T11, identic cu cel obținut din proba biologică de referință recoltată de la numitul P.M., corespunzător locilor analizați, este de 1.16 x 10" 17. Grupul populațional în care acest profil genetic este unic: 86.200.000.000.000.000 indivizi neînrudiți genetic.

4. Proba nr. 3 - "o bucată material lemnos, ridicată de pe podea camera nr. 1" - microurma notată T31 prezintă celule epiteliale.

Genotiparea acestei microurme, corespunzător locilor analizați, a pus în evidență un profil genetic ce aparține unei persoane de sex masculin, notată P31, diferit de cele ale numiților C.V. și P.M.

5. Proba nr. 4 - "un fragment sticlă, ridicat de pe solul din curtea locuinței, sub fereastra camerei nr. 2" - microurma T41 prezintă celule epiteliale.

Genotiparea acestei microurme a pus în evidență, corespunzător markerilor genetici analizați, un amestec de profile genetice, parțial și nereproductibil, care nu poate fi raportat, deoarece alelele acestuia nu îndeplinesc condițiile standard minime analitice. Aceasta se datorează cantității insuficiente de ADN matriță și/sau prezenței inhibitorilor.

Un alt Raport de expertiză nr. 343152/1 din 11 ianuarie 2010 întocmit de Ministerul Administrației și Internelor, Inspectoratul General al Poliției Române - Institutul de Criminalistică Serviciul de Biocriminalistică cu următoarele obiective: A) - dacă pe probele puse la dispoziție se evidențiază urme biologice de natură umană; în caz afirmativ să se stabilească profilul/profilurile genetice al/ale persoanei/persoanelor de la care provine/provin; B) - profilele genetice al probelor biologice de referință recoltate de la numiții C.V., P.M. și A.M.; C) - dacă profilele genetice obținute la pct. B) sunt identice sau se regăsesc în profilurile genetice obținute la pct. A).

În urma analizării profilurilor genetice ale probelor biologice de referință recoltate de la numiții P.M., C.V. și A.M., s-au formulat următoarele concluzii:

Proba nr. 1: "pantalon, model blugi cu eticheta M, pus la dispoziție de P.M.", urma notată T11 este constituită din sânge uman. Genotiparea acestei urme a pus în evidență, corespunzător markerilor genetici analizați, un profil genetic identic cu cel al probei biologice de referință recoltate de la victima A.M. Frecvența de regăsire a profilului genetic al ADN extras din urma T11 identic cu cel obținut din proba biologică de referință recoltată de la victima A.M., este 2,51 X 10" 19. Grupul populațional în care acest profil genetic este unic: 3.980.000.000.000.000.000 indivizi neînrudiți genetic.

Proba nr. 2: "fes de culoare roșie, cu inscripția ...., pus la dispoziție de inculpatul C.V.", urma T21 este constituită din sânge. Genotiparea acestei urme a pus în evidență, corespunzător markerilor genetici analizați, electroforegrame care nu pot fi valorificate pentru identificarea persoanei creatoare a acestor urme biologice. Aceasta se datorează cantității insuficiente de ADN matriță ceea ce determină imposibilitatea obținerii unui profil genetic complet.

Proba nr. 3: "urme biologice ridicate prin transfer pe tampon de bumbac din vaginul victimei A.M.":

a. urma notată T31 (fracția spermatică) a fost constituită din elemente specifice spermei aflate în cantități reduse (lichid seminal și capete de spermatozoizi). Genotiparea acestei urme a pus în evidență, corespunzător markerilor genetici analizați, electroforegrame care nu au putut fi valorificate pentru identificarea persoanei creatoare a acestor urme biologice. Aceasta s-a datorat cantității insuficiente de ADN matriță ce ar fi putut proveni de la o persoană de sex masculin.

b. urma notată T32 (fracția epitelială) a fost constituită din celule epiteliale. Genotiparea acestei urme a pus în evidență, corespunzător locilor analizați, un profil genetic identic cu cel al probei biologice de referință recoltate de la victima A.M.

c. urma notată T33 (fracția spermatică) a fost constituită din elemente specifice spermei aflate în cantități reduse (lichid seminal și capete de spermatozoizi). Genotiparea acestei urme a pus în evidență, corespunzător markerilor genetici analizați, un profil genetic identic cu cel al probei biologice de referință recoltate de la victima A.M.

d. urma notată T34 (fracția epitelială) a fost constituită din celule epiteliale. Genotiparea acestei urme a pus în evidență, corespunzător locilor analizați, un profil genetic identic cu cel al probei biologice de referință recoltate de la victima A.M.

Proba nr. 4: "pătură, fibre sintetice, pe suprafața căreia sunt prezente urme de culoare gălbui, rugoase, cu aspect de spermă, ridicată de pe pat":

a. urma notată T41 a fost constituită din salivă. Genotiparea acestei urme a pus în evidență, corespunzător markerilor genetici analizați, electroforegrame care nu pot fi valorificate pentru identificarea persoanei creatoare a acestor urme biologice. Aceasta s-a datorat cantității insuficiente de ADN matriță ceea ce a determinat imposibilitatea obținerii unui profil genetic complet.

b. urma notată T42 a fost constituită din salivă. Genotiparea acestei urme a pus în evidentă, corespunzător markerilor genetici analizați, electroforegrame care nu pot fi valorificate pentru identificarea persoanei creatoare a acestor urme biologice. Aceasta s-a datorat cantității insuficiente de ADN matriță ceea ce determină imposibilitatea obținerii unui profil genetic complet.

Proba nr. 3: "urme biologice ridicate prin transfer pe tampon de bumbac din vaginul victimei A.M.", urma notată T31 a fost constituită din elemente specifice spermei aflate în cantități reduse (lichid seminal și capete de spermatozoizi). Genotiparea acestei urme a pus în evidență, corespunzător markerilor kitului Y-Filer, electroforegrame care nu au putut fi valorificate pentru identificarea persoanei creatoare a acestei urme biologice. Aceasta s-a datorat cantității insuficiente de ADN matriță ce ar fi putut proveni de la o persoană de sex masculin.

Raportat la toate aceste probe, instanța fondului a apreciat că situația de fapt este cea prezentată de inculpatul P.M., care a stat la baza situației de fapt reținute și de parchet. Astfel, în seara zilei de 01 noiembrie 2009, după ce inculpații au consumat alcool în compania martorului B.C.C. și după ce acesta s-a culcat, au plecat la locuința victimei A.M. despre care aveau cunoștință că locuia singură și că în acea perioadă primise pensia.

Au pătruns în curte sărind gardul și în casă, prin deșurubarea și extragerea unor cuie din fereastră, după care C.V. a găsit-o într-una din încăperi pe victima aflată pe un fotoliu, sub influența unei cantități considerabile de alcool ingerată, a trântit-o la pământ, i-a aplicat lovituri cu pumnul în zona feței, a dezbrăcat-o de pantaloni până la genunchi și a întreținut raport sexual cu aceasta, în același timp căutând bani în buzunarele acesteia, după care și inculpatul P.M. a întreținut raport sexual prin constrângerea victimei.

Cum victima a spus ca îi recunoaște și că îi va reclama la poliție, inculpații au luat hotărârea de a o ucide, motiv pentru care i-au fost aplicate 11 lovituri de cuțit de către inculpatul P.M. în zona pieptului, iar de către inculpatul C.V. lovituri în zona capului cu o bucată de lemn smulsă dintr-un toc de ușă.

Inculpații au căutat bunuri de valoare, dar nu au găsit decât un pachet cu țigări pe care le-au împărțit.

Au adus apoi o dormeză pe care au așezat-o în hol, peste corpul victimei, care decedase.

După ce au ieșit pe ușă și au sărit gardul, și-au aruncat hainele pe câmp, în locuri diferite.

În drept, faptele inculpaților P.M. și C.V., care în noaptea de 30 octombrie/01 noiembrie 2009 s-au deplasat la locuința victimei A.M. cu intenția de a sustrage bani și alte bunuri, împrejurare în care au întreținut cu aceasta raporturi sexuale, prin violență, după care, fiind amenințați de victimă că vor fi reclamați la poliție și temându-se să nu fie trași la răspundere, au agresat-o aplicându-i lovituri cu cuțitul și cu o stinghie în zona capului și a corpului, cauzându-i leziuni ce au dus la decesul acesteia prin insuficiență respiratorie acută prin hemopneumotorax bilateral și hemopericard, urmări ale unor plăgi multiple tăiate, înțepate toracice cu intersare pulmonară și au luat la plecare un pachet cu țigări pe care le-au împărțit între ei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de omor calificat și deosebit de grav prevăzute de art. 174 raportat la art. 175 lit. h), raportat la art. 176 lit. d) C. pen.; tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (1), (2) lit. b), alin. (21) lit. a), c) C. pen.; viol prevăzută de art. 197 alin. (1), (2) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., art. 37 lit. b) C. pen. în cazul inculpatului C.V.

În urma examinării întregului material probator instanța a apreciat că vinovăția celor doi inculpați privind comiterea faptelor menționate în actul de inculpare a rezultat în mod indubitabil.

Astfel în ceea ce-l privește pe inculpatul P.M., instanța a avut în vedere declarațiile date pe parcursul procesului penal prin care a recunoscut comiterea faptelor, descriind în amănunt modul de operare; procesul-verbal de la fila 58 dosar urmărire penală, ce consemnează faptul că drumul între casa victimei și cea în care locuia inculpatul P.M. a fost refăcut de 3 ori de câinele folosit de polițiști pentru a lua urma; martorii au declarat că mama inculpatului se vizita cu victima și acestuia îi putea parveni informația privind primirea pensiei de către victimă; martorii au mai arătat că inculpatul a susținut în mod constant la arest că a comis fapta împreună cu coinculpatul C.V.; pe pantalonul purtat de inculpatul P.M. s-a găsit o urmă biologică cu un profil genetic identic cu cel al probei biologice de referință recoltate de la victima A.M.; de pe corpul victimei, din zona pubiană s-au ridicat urme biologice (fracție spermatică și fracție epitelială) ce au pus în evidență un profil genetic identic cu cel al probei biologice de referință recoltate de la numitul P.M.; urma de talpă de încălțăminte găsită la fața locului a corespuns fără urmă de îndoială cu desenul de pe talpa pantofului sport purtat de inculpat în noaptea crimei, încălțăminte găsită în locul indicat de inculpat ca fiind cel în care aruncase hainele; susținerile inculpatului s-au coroborat cu cele ale martorului D.M. care a arătat că anterior cu câteva zile constatării decesului vecinei sale l-a văzut pe inculpat în apropierea casei lui A.M., împreună cu o altă persoană a cărei identitate a fost dezvăluită de P.M. martorului; leziuni traumatice constatate pe mâna inculpatului prin Raportul de constatare medico-legală 629/A1/agresiune din 17 noiembrie 200 produse prin lovire cu corp înțepător-tăietor, posibil lamă de cuțit.

În ceea ce-l privește pe inculpatul C.V., deși nu au existat probe directe care să îl plaseze la locul infracțiunilor, instanța a apreciat că probele indirecte coroborate au condus la concluzia participării acestui inculpat.

Inculpatul P.M. a susținut, începând cu cea de-a doua declarație dată în cursul urmăririi penale și apoi în cursul judecății, că inculpatul C.V. a participat și a contribuit la comiterea infracțiunilor de viol, tâlhărie, omor. Testul Poligraf, ale cărui întrebări esențiale cauzei au fost axate tocmai pe participarea coinculpatului, nu a detectat elemente de comportament simulat și a întărit concluzia că acuzațiile aduse lui C.V. sunt reale.

Pe de altă parte, testul Poligraf (Raportul de constatare tehnico-științifică nr. 72841 din 03 martie 2010) căruia i-a fost supus inculpatul C.V. a atestat disimularea adevărului prin reacția mimico-gesticulară concretizată în modificare de paloare, sudorație, disconfort psihic, agitație psihomotorie.

Susținerile inculpatului privind anumite aspecte relevante cauzei au fost total infirmate de depozițiile martorilor.

Astfel C.V. a încercat să acrediteze ideea că era în relații de dușmănie cu inculpatul P.M. în perioada anterioară nopții de 31 octombrie/01 noiembrie 2009 din cauza unor acuzații nefondate aduse acestuia de inculpatul P.M., implicându-l fără motiv într-o infracțiune.

Cu toate acestea, martorii Ș.L., D.M., au susținut contrariul, că i-au perceput pe cei doi inculpați ca fiind prieteni, văzându-i împreună și bănuindu-i chiar de comiterea unor furturi ce avuseseră loc în acea perioadă în zonă.

Inculpatul C.V. a mai susținut că se afla în casă împreună cu martorul B.C.C. când la aceștia a venit P.M., au băut împreună și i-au cerut în jurul orelor 0100 să plece pentru că le era somn și doreau să se culce ceea ce au și făcut concomitent, trezindu-se a doua zi dimineața. Într-o altă declarație a arătat că între martor și inculpatul P.M. ar fi intervenit o ceartă, motiv pentru care i-au cerut acestui inculpat să plece. Ambele susțineri au fost infirmate de martorul B.C.C., ce a arătat că după ce a consumat vin împreună cu inculpații a adormit și nu știe nici dacă acesta s-a suit în pat, nici când a făcut-o, iar când martorul s-a trezit la ora 8 dimineață inculpatul C.V. era treaz și fără ca martorul să întrebe nimic i-a spus că P.M. plecase în acea noapte.

Inculpatul C.V. a mai încercat să acrediteze ideea că inculpatul P.M. a făcut mărturisiri unui deținut cum că a comis fapta împreună cu alte persoane dar nu cu cel dintâi, aspect infirmat chiar de martorul propus să susțină această teză.

Același inculpat a negat că s-ar fi aflat cu 2 nopți înainte lângă casa victimei, însă afirmația inculpatului P.M. în acest sens a fost întărită de cea a martorului D.M. care a alungat 2 persoane de lângă casa vecinei sale și deși nu a văzut bine cu cine era P.M. l-a întrebat la foarte scurt timp, rezultând că fusese cu C.V.

Prin toate afirmațiile făcute, inculpatul C.V. a făcut eforturi în a se distanța de P.M., în special în perioada imediat anterioară celei a uciderii victimei A.M. și mai ales a nopții crimei, însă toate afirmațiile sale au fost contrazise de martori și inculpatul P.M.

Analiza firelor de păr aflate pe mâinile victimei a prezentat asemănări și deosebiri cu firele de păr recoltate de la fiecare inculpat, expertul neputând formula o concluzie certă privind apartenența acestor fire de păr fiecărui inculpat. Sub aspectul culorii, firele notate 41 și 42A, 42C prezentau canal medular subțire, discontinuu și neregulat, de culoare neagră și castanie.

Instanța a apreciat că sub aspectul lungimii, culorii, caracteristicilor structurale - canal medular, formă bulb (alungit sau măciucat) firele de păr ridicate de pe mâinile victimei ar putea proveni de la persoane diferite.

Aplicarea unor lovituri repetate, de un grad ridicat al violenței, cu două obiecte de natură a produce urmări tanatologice poate fi dovada participării a două persoane.

Deși inculpatul P.M. a susținut că a atins cuțitul cu care a aplicat mai multe lovituri victimei, pe mâner s-a găsit insuficient ADN pentru a fi examinat. Nici bucata de lemn cu care a lovit inculpatul C.V. nu a prezentat urme biologice și nici cioburile de sticlă din geamul prin care au pătruns în casa victimei. Aceste aspecte au întărit convingerea instanței că inculpatul C.V., având o lungă experiență a anchetelor penale, atestată de fișa de cazier, a șters urmele.

Deși inculpatul a propus pe martorul I.Ș.D. care susținea că l-a auzit pe P.M. disculpându-l pe C.V., instanța a înlăturat această declarație având în vedere că nu s-a coroborat cu nici o altă declarație, din nici o altă împrejurare nerezultând că ar fi participat trei persoane la comiterea acestor fapte; că inculpatul P.M. ar fi fost văzut în perioada anterioară în compania altei persoane decât cea a inculpatului C.V.; că ar mai fi fost în relații de prietenie cu inculpatul C.V. în arest după ce s-a hotărât să vorbească despre participarea acestuia. Mama lui P.M. și martora Ș.L. au susținut că din contră, în arest, inculpatul P.M. a vorbit doar de participarea lui C.V., oferind amănunte concrete despre acțiunile respectivului inculpat, spre deosebire de afirmația martorului I.Ș.D. care este vagă. În plus, martorul B.F., chemat de C.V. să susțină același lucru ca și martorul I.Ș.D., a arătat că nu l-a auzit pe P.M. să mărturisească ceva în legătură cu faptele pentru care era cercetat.

Inculpatul P.M. a indicat locul unde inculpatul C.V. și-a ascuns hainele, însă acest lucru s-a făcut după 3 luni de iarnă când la locul arătat, aflat în câmp, s-au găsit niște obiecte de îmbrăcăminte din material textil, însă date fiind condițiile de mediu în care acele lucruri stătuseră o perioadă îndepărtată de timp, nu s-au mai putut examina.

Atât martorii cât și expertiza psihologică obligatorie ce i s-a făcut inculpatului C.V. au conturat portretul psihologic al acestuia, din datele existente rezultând că: inculpatul, pe fondul consumului de alcool, devenea agresiv verbal și fizic, obișnuind să își amenințe concubina cu cuțitul; prezentând tulburare organică de personalitate de tip antisocial, accentuate tendințe impulsive și antisociale, conturate tendințe de instabilitate psihică; personalitate caracterizată prin eu care fuge în lupta pentru independența și libertatea sa.

În ce privește cererea de schimbare a încadrării juridice privind pe inculpatul P.M., din infracțiunea de viol în infracțiunea de profanare de morminte, instanța a apreciat că schimbarea depoziției acestui inculpat, cu puțin înainte de momentul dezbaterilor, în sensul că raportul sexual a fost exercitat după ce victima decedase nu s-a bazat pe nici un mijloc de probă care să confirme afirmația. Nimic nu a justificat schimbarea depoziției acestui inculpat, decât credința sa ca astfel își ușurează situația. Cererea a fost respinsă ca nefondată.

La alegerea și individualizarea sancțiunilor, instanța a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen., limitele de pedeapsă prevăzute de partea specială a Codului penal, natura și gravitatea foarte mare a faptelor, pericolul social concret pe care îl prezintă pentru valorile sociale ocrotite de normele penale încălcate, raportat la mijloacele și împrejurările de fapt în care s-au reținut a fi comise faptele (de două persoane împreună, prin violarea, tâlhărirea și uciderea victimei; numărul mare de lovituri aplicate cu cuțitul dar și cu un băț); având în vedere valorile sociale fundamentate cărora li s-a adus atingere (dreptul la viață, dreptul la siguranța integrității fizice și psihice, dreptul patrimonial), față de datele ce caracterizează persoana fiecărui inculpat - P.M. în vârstă de 20 ani, fără studii, fără ocupație, fără antecedente penale; inculpatul C.V., în vârstă de 48 de ani, cu multiple condamnări anterioare).

2. Împotriva acestei hotărâri au declarat apel, în termen legal, inculpații P.M. și C.V., aducând critici de nelegalitate și netemeinicie.

Inculpatul P.M. a invocat greșita individualizare a pedepsei aplicate, susținând că deși s-au reținut în favoarea sa circumstanțele atenuante prevăzute de dispozițiile art. 74 C. pen. - recunoașterea și regretul faptelor comise, manifestarea unei atitudini sincere, de colaborare cu organele de urmărire penală, lipsa antecedentelor penale - pedeapsa aplicată este mult prea aspră.

Ca atare, s-a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței penale atacate și rejudecând să se dispună reducerea cuantumului pedepselor aplicate sub minimul special prevăzut de lege printr-o eficientizare sporită a circumstanțelor atenuante deja reținute.

În dezvoltarea motivelor de apel, inculpatul C.V., prin apărător, a solicitat admiterea apelului, desființarea hotărârii apelate și rejudecând să se dispună, în principal, achitarea sa în temeiul dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a) în referire la 10 lit. c) C. proc. pen., întrucât fapta a fost comisă de o altă persoană, iar în subsidiar, diminuarea cuantumului pedepselor aplicate

S-a susținut că, în cauză, deși s-a reținut vinovăția inculpatului, aceasta s-a bazat pe probe indirecte - declarațiile martorilor audiați în cauză, pe declarațiile coinculpatului P.M. cu care se afla în relații de dușmănie, declarații care nu s-au coroborat cu alte probe din dosar, și pe concluziile testului poligraf, existând serioase dubii cu privire la comiterea faptelor ce i-au fost reținute în sarcină.

La Curtea de Apel Constanța, cauza a fost înregistrată sub același număr 10680/118/2010.

Față de caracterul devolutiv al apelului, după ce i-au fost aduse la cunoștință prevederile art. 70 alin. (2) C. proc. pen., inculpatul P.M. a învederat instanței că înțelege să dea o declarație și în această fază a procesului penal, fără a solicita în apărare încuviințarea altor probe.

Inculpatul C.V. a lipsit de la cele două termene de judecată.

Verificând legalitatea și temeinicia Sentinței penale nr. 16 din 24 ianuarie 2011 pronunțată de Tribunalul Constanța, în raport de criticile aduse și din oficiu, conform art. 371 alin. (2) C. proc. pen., Curtea a constatat următoarele.

În ceea ce privește apelul declarat de inculpatul P.M.:

În mod corect Tribunalul Constanța a reținut față de inculpatul P.M. incidența dispozițiilor art. 345 alin. (2) C. proc. pen., în sensul că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat, pronunțând o hotărâre de condamnare a acestuia pentru infracțiunile prevăzute de art. 174 C. pen. raportat la art. 175 lit. h) C. pen., 211 alin. (1), (2) lit. b) și alin. (21) lit. a), c) C. pen. și art. 197 alin. (1), (2) lit. a) C. pen. - cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.

De altfel, inculpatul P.M., prin declarațiile date în cursul procesului penal, a recunoscut comiterea faptelor, descriind amănunțit modul de operare, declarațiile sale coroborându-se cu alte probe din dosar; procesul-verbal de cercetare la fața locului însoțit de planșe foto, cu Raportul medico-legal de necropsie nr. 772/A3 din 03 decembrie 2009 întocmit de SML Constanța, Raportul de constatare medico-legală nr. 629/A1 din 17 noiembrie 2009, de Raportul de expertiză medico-legală nr. 536 din 16 noiembrie 2009, declarațiile martorilor G.M., D.M., Raportul de expertiză nr. 438808 din 06 aprilie 2010, Raportul de expertiză nr. 3413152/1 din 11 ianuarie 2010.

În ceea ce privește individualizarea pedepselor aplicate inculpatului, motiv care vizează apelul declarat, curtea a apreciat că instanța de fond a făcut o justă interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 72 C. pen.

S-a ținut seama de criteriile prevăzute în partea generală a codului penal, limitele de pedeapsă prevăzute în partea specială, de natura și gravitatea faptelor, de pericolul social concret pe care acesta îl reprezintă în raport de mijloacele și împrejurările în care au fost comise, prin violarea victimei, tâlhărire și ucidere, numărul mare de lovituri aplicate cu cuțitul, dar și cu un băț, de valorile sociale cărora li s-a adus atingere, respectiv dreptul la viață, la integritate corporală și mentală, dreptul patrimonial, de datele ce caracterizează persoana inculpatului P.M. - tânăr în vârstă de 20 de ani, fără studii, infractor primar, care a recunoscut și regretat faptele comise.

În mod corect, în cauză, nu au fost reținute în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante prev. de art. 74 C. pen. câtă vreme faptele comise au un grad deosebit de ridicat de pericol social, finalizându-se cu suprimarea vieții victimei A.M.

Pedepsele aplicate inculpatului pentru fiecare infracțiune au fost judicios individualizate, atât sub aspectul cuantumului cât și al modalității de executare, fiind apte să îndeplinească cerințele prev. de art. 52 C. pen., privind scopul și finalitățile pedepsei, acelea de măsură reală de constrângere, de reeducare a inculpatului și de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni de către acesta.

Așadar, regimul sancționator fiind corect determinat în cauză, nu s-a justificat diminuarea pedepselor aplicate inculpatului P.M., astfel cum acesta a solicitat prin cererea de apel.

În ceea ce privește apelul declarat de inculpatul C.V., în mod greșit instanța fondului a constatat și cu privire la acesta incidența dispozițiilor art. 345 C. proc. pen., în sensul că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat.

Deși, a reținut că nu există probe directe care să-l plaseze pe acesta la locul infracțiunilor, tribunalul a apreciat neîntemeiat ca fiind concludente în cauză probele indirecte, mijlocite, care nu au reușit să răstoarne prezumția de nevinovăție de care se bucură inculpatul până la pronunțarea unei hotărâri definitive de condamnare.

Astfel, singurele dovezi pe care instanța fondului și-a format convingerea cu privire la vinovăția inculpatului au fost declarațiile inculpatului P.M., care nu s-au coroborat cu nicio altă probă din dosar, precum și concluziile Raportului de constatare tehnico-științifică nr. 72841 din 03 martie 2009, întocmit ca urmare examinării acestuia cu tehnica testului poligraf, în care s-a consemnat că inculpatul C.V. a avut un comportament caracteristic persoanelor care încearcă disimularea adevărului evidențiindu-se modificări semnificative care să fi interpretate ca indici ai comportamentului simulat, în condițiile în care testul poligraf nu constituie probă potrivit dispozițiilor codului de procedură penală.

Conform raportului criminalistic întocmit în cauză, prin care au fost examinate firele de păr ridicate din mâinile victimei cu ocazia efectuării necropsiei, s-a concluzionat că nu s-a putut stabili cu certitudine dacă acestea provin de la inculpați, singura certitudine fiind aceea că proveniența probelor este de la persoane diferite.

Raportul de expertiză nr. 43808 din 06 aprilie 20110, care a avut ca obiective examinarea profilelor genetice ale ADN extras din probele biologice de referință recoltate de la victimă și de la inculpații P.M. și C.V. și de pe toate corpurile delicte care au avut legătură cu cauza, nu a confirmat un profil genetic identic cu cel al probei biologice de referință recoltate de la inculpatul C.V.

Declarațiile martorilor audiați în cauză nu au fost avute în vedere câtă vreme aceștia prezentau relatări ale inculpatului P.M. fără a percepe direct evenimentul, împrejurarea pe care o relatează.

Astfel, martora Ș.L., a declarat că ar fi aflat de la inculpatul P.M. că la comiterea faptei a participat și inculpatul C.V., care a lovit-o pe victimă în cap cu o stinghie ruptă din tocul de la ușa unei încăperi a locuinței acesteia.

Martora S.V., a relatat că i-a văzut pe inculpați împreună, însă nu în perioada anterioară sfârșitului lunii octombrie 2009.

Declarațiile martorului D.M. au fost contradictorii, în faza de urmărire penală a relatat că, anterior descoperirii cadavrului victimei, cu câteva zile, în jurul orei 0200 noaptea a auzit zgomot și lătrat de câini în grădina situată în spatele casei acesteia și a văzut doi bărbați pe care i-a recunoscut ca fiind cei doi inculpați. În cursul cercetării judecătorești, același martor a revenit nemotivat și a arătat că i-a văzut pe cei doi inculpați cu două săptămâni înainte, în curtea aflată în fața curții victimei, mai sigur l-a văzut pe inculpatul P.M., pe care l-a recunoscut după voce și fizionomie, împreună cu o altă persoană pe care nu a putut-o identifica, întrucât zona era parțial luminată iar cu 5 zile înainte de moartea victimei, P.M. i-ar fi spus că persoana care-l însoțea atunci era inculpatul C.V.

A fost înlăturată nemotivat declarația martorului I.Ș.D. - deținut în Penitenciarul Poarta Albă, Constanța - care a relatat că a fost încarcerat cu ambii inculpați la IPJ Constanța și l-a auzit pe inculpatul P.M. recunoscând că a săvârșit omorul cu alte persoane care i-au cerut să nu le divulge și nu cu inculpatul C.V.

În mod constant, în cursul procesului penal inculpatul C.V. nu a recunoscut săvârșirea faptelor pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată.

Ca atare, curtea a constatat că instanța fondului nu s-a bazat pe probe certe, sigure, la stabilirea vinovăției inculpatului.

Ori, instanța trebuie să ajungă motivat la o soluție temeinică și legală, prin verificarea probelor administrate în cursul urinării penale, exercitându-și rolul activ în scopul aflării adevărului pentru a lămuri pricina sub toate aspectele prin probe.

Cunoscând că în materie penală funcționează principiul prezumției de nevinovăție, procurorul nu-l poate trimite în judecată pe inculpat până ce, personal sau prin organele de cercetare penală nu a strâns probe care să stabilească vinovăția acestuia cu privire la săvârșirea infracțiunii, iar instanța de judecată nu-l poate condamna dacă nu-și formează convingerea, din probele pe care le administrează nemijlocit în ședință de judecată, că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat.

Aprecierea fiecărei probe se face de către instanța de judecată în vederea examinări ansamblului probator administrat, printr-o analiză temeinică, pe o sinteză rațională a evaluărilor făcute.

Pornind de la cele menționate, s-a constatat că ceea ce rezultă cu certitudine din probele administrate în cursul cercetării judecătorești și care nu poate fi ignorat de instanță este că declarațiile coinculpatului P.M. în sprijinul acuzării nu sunt relevante câtă vreme nu se coroborează cu alte probe din dosar și că este singura probă care susține actul de inculpare.

În opinia curții, din examinarea întregului material probator administrat nu a rezultat, mai presus de orice dubiu, vinovăția inculpatului C.V. în comiterea infracțiunilor deduse judecății.

Ori, în susținerea convingerii că inculpatul nu se face vinovat de infracțiunile prevăzute de art. 174 C. pen. raportat la art. 175 lit. h) C. pen., 211 alin. (1), (2) lit. b) și alin. (21) lit. a), c) C. pen. și art. 197 alin. (1), (2) lit. a) C. pen. toate cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., s-a avut în vedere și art. 6 parag. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care impune printre altele, ca în îndeplinirea funcțiilor lor, membrii unui tribunal să nu pornească de la ideea preconcepută că cel trimis în judecată a comis actul incriminat.

Sarcina probei revine acuzării, care trebuie să ofere suficiente dovezi care să fundamenteze o eventuală declarație de culpabilitate.

Prezumția de nevinovăție nu este înlăturată decât prin certitudinea dovedită a vinovăție inculpatului.

Dacă această certitudine nu există, prezumția de vinovăție funcționează iar, în speță, probele administrate nu au susținut acuzarea, fiind incerte, nesigure, lăsând loc îndoielii, situație în care a devenit incidență regula potrivit căreia îndoiala profită inculpatului "in dubio pro reo".

Pentru argumentele expuse, curtea a constatat că apelul inculpatului C.V. este fondat, fiind admis ca atare în baza art. 379 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. proc. pen.

În consecință, Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, prin Decizia penală nr. 56/P din 03 mai 2011, a respins ca nefondat apelul formulat de apelantul inculpat P.M., în baza art. 379 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

În baza art. 379 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. proc. pen., a admis apelul formulat de apelantul inculpat C.V., împotriva Sentinței penale nr. 16 din 24 ianuarie 2011 pronunțată de Tribunalul Constanța în Dosarul nr. 10680/118/2010, a desființat, în parte, Sentința penală nr. 16 din 24 ianuarie 2011 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosar nr. 10680/118/2010 și rejudecând, a dispus:

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. în ref. la art. 10 lit. c) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul C.V. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 174 C. pen. raportat la art. 175 lit. h) C. pen., raportat la art. 176 lit. d) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., de art. 211 alin. (1), (2) lit. b) și alin. (21) lit. a), c) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. și de art. 197 alin. (1), (2) lit. a) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței primei instanțe care nu erau contrare prezentei decizii.

În baza art. 383 alin. (1)1 C. proc. pen. în referire la art. 350 C. proc. pen., a fost menținută starea de arest a inculpatului P.M.

În baza art. 383 alin. (2) C. proc. pen., s-a dedus arestul preventiv de la 24 ianuarie 2011 la zi.

În baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat în apelul formulat de apelantul inculpat C.V. au rămas în sarcina acestuia.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligat apelantul inculpat P.M. la plata cheltuielilor judiciare către stat, în cuantum de 500 RON.

În baza art. 189 C. proc. pen., s-a dispus onorariile avocaților din oficiu, în sumă de câte 300 RON, să de avanseze din fondurile Ministerului Justiției.

3. Împotriva deciziei amintite au declarat, în termen legal, recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța și inculpatul P.M.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța a invocat cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 18 C. proc. pen. - respectiv comiterea unei grave erori de fapt având drept consecință pronunțarea unei hotărâri greșite de achitare a inculpatului C.V. pentru săvârșirea infracțiunilor pentru care fusese trimis în judecată.

Procurorul susține, în cuprinsul motivelor dezvoltate în scris, că soluția de achitare a inculpatului C.V. nu-și găsește suport în conținutul real al probelor.

În acest sens, se arată că motivarea instanței de control judiciar, potrivit căreia declarațiile coinculpatului P.M., în sprijinul acuzării celuilalt inculpat nu sunt relevante, câtă vreme nu se coroborează cu alte probe ale cauzei - nu este justificată și nu acordă eficiență principiului liberei aprecieri a probelor, conform art. 63 C. proc. pen.

În opinia procurorului, prima instanță și-a format convingerea cu privire la vinovăția inculpatului C.V., pe declarațiile inculpatului P.M., care au fost coroborate cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probator existent în cauză.

Au fost invocate, în sensul acesta, declarațiile martorului D.M., cu privire la faptul că a văzut pe cei doi inculpați cu două săptămâni înainte de data infracțiunii în curtea victimei, martorilor Ș.L., P.N., B.C.C., P.F.P.

Contrar concluziei la care a ajuns instanța de prim control judiciar, se arată că atât raportul de expertiză medico-legală psihiatrică efectuat de Institutul Național de Medicină Legală "Mina Minovici", dar și Raportul de constatare tehnico-științifică nr. 72841 din 03 martie 2010 - examinare cu tehnica poligraf - a aceluiași inculpat - evidențiază, în coroborare cu celelalte probe, că situația de fapt a fost corect reținută de instanța de fond, în cadrul operațiunii de sinteză a probatoriului conducând la concluzia lipsită de echivoc a vinovăției inculpatului C.V. în săvârșirea infracțiunilor reținute prin actul de inculpare în sarcina sa.

Analizarea mijloacelor de probă - Raportul de expertiză nr. 38656 din 08 martie 2010, Raportul medico-legal de necropsie nr. 772/A3 din 03 decembrie 2009 întocmit de Serviciul Medico-Legal Constanța, îl indică, potrivit susținerilor procurorului, pe inculpatul C.V. drept participant la activitatea infracțională descrisă în rechizitoriu, iar declarațiile inculpatului P.M., în care acesta indică în mod detaliat modalitatea în care coinculpatul C.V. a participat la săvârșirea faptelor, sunt edificatoare și susținute de constatările procesului-verbal de cercetare la fața locului.

Recurentul inculpat P.M. a solicitat, în cadrul motivelor de recurs invocate, aplicarea dispozițiilor de favoare ale art. 3201 C. proc. pen., învederând Înaltei Curți de Casație și Justiție că a recunoscut în totalitate faptele de care e acuzat, iar în cauză sunt incidente dispozițiile art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., cu consecința atenuării răspunderii penale.

Examinând hotărârea recurată, actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de recurs invocate de procuror și inculpatul P.M., dar și din oficiu, conform dispozițiilor art. 3859 alin. (2) și (3) C. proc. pen., înalta Curte de Casație și Justiție constată că în cauză este incident cazul de casare reglementat în art. 3859 pct. 10 C. proc. pen., caz pe care urmează a-l avea în vedere, în mod prioritar, criticilor avansate.

În baza propriului examen efectuat în cauză, instanța de prim control judiciar a omis a se pronunța cu privire la unele cereri esențiale pentru părți, probe administrate, de natură să garanteze drepturile lor și să influențeze soarta procesului. Motivele de apel constituie cereri esențiale de natură a garanta drepturile părților și de a influența soluția procesului și, prin urmare, omisiunea instanței de apel de a se pronunța asupra unui asemenea motiv, atrage casarea deciziei în temeiul art. 3859 alin. (1) pct. 10 C. proc. pen.

În acest context, omisiunea Curții de a examina anumite probe - declarațiile martorului B.C.C., concluzii test poligraf, proces-verbal de confruntare între inculpați - de a se pronunța cu privire la acestea, se circumscrie acestui caz de casare.

Curtea a concluzionat, în urma examinării materialului probatoriu administrat în cauză, că nu rezultă, mai presus de orice dubiu, vinovăția inculpatului C.V. în comiterea infracțiunilor deduse judecății, iar instanța fondului, într-o manieră greșită, a constatat că faptele există, constituie infracțiuni și au fost săvârșite de inculpat.

Reținând că nu există probe directe care să-l plaseze pe inculpatul C.V. la locul evenimentelor, Curtea a apreciat că nici probele indirecte nu sunt concludente, iar prezumția de nevinovăție de care se bucură inculpatul până la pronunțarea unei hotărâri definitive de condamnare nu a fost răsturnată.

În considerarea caracterului devolutiv al apelului, instanța de control judiciar a procedat la o evaluare trunchiată a materialului probator al cauzei, omițând de la examinare declarațiile martorului B.C.C., concluziile testului poligraf, dar și procesul-verbal de confruntare a inculpaților.

De altfel, la momentul evaluării, aprecierii materialului probator al cauzei, Curtea nu a arătat, în mod adecvat, probele ce urmează a se reține și nu a indicat în mod fundamentat probele care vor fi înlăturate, rezolvând acțiunea penală exercitată împotriva inculpatului C.V., în lipsa respectării criteriilor de apreciere a probelor în mod complet și just.

Pentru a afla adevărul și a face o corectă aplicare a legii penale, organele de urmărire penală și instanța de judecată, au obligația de a aprecia complet și just probele cauzei (art. 63 alin. (2) C. proc. pen.), neomițând la apreciere niciuna din probele administrate și legând operațiunea de apreciere cu alte operațiuni ale probațiunii - verificare și, eventual, administrare de noi probe.

Numai printr-un asemenea procedeu se pot înlătura contradicțiile ce există între probe, îndoielile ce se pot ivi, pentru a se ajunge, în final, la certitudine.

Aprecierea completă și justă a probelor trebuie să se întemeieze pe o analiză minuțioasă a materialului probator și apoi pe o sinteză rațională a evaluărilor făcute, pe examinarea probelor în ansamblul lor.

Exigențele în aprecierea probelor obligau instanța de control judiciar să examineze fiecare element probator în parte, fără a omite vreunul, să verifice apoi mijlocul din care provine fiecare probă pentru a stabili încrederea ce i se poate acorda, să înlăture motivat anumite probe și totodată, să fundamenteze reținerea în registrul probelor a celor ce susțin nevinovăția inculpatului C.V.

Doar procedând astfel, Curtea ar fi putut ajunge la o concluzie univocă, deci la certitudine cu privire la faptele cauzei. Eventualele contradicții, în sensul neconcilierii unor probe cu altele, s-ar fi putut rezolva prin continuarea activității de probațiune, spre a se stabili care dintre probe reflectă adevărul - reaudierea martorilor, confruntarea martorilor.

Pe de altă parte, simpla critică formulată de instanța de apel, cu referire la modul în care prima instanță și-a format convingerea, fără a indica în mod explicit probele ce demonstrează nevinovăția inculpatului C.V., nu poate constitui o motivare corespunzătoare a soluției pronunțate în cauză, cu atât mai mult cu cât, o parte din materialul probator nici nu a format obiectul evaluării instanței de control judiciar, anume declarațiile martorului B.C.C., Raportul de constatare tehnico științifică nr. 72841 din 03 martie 2010 (test poligraf), procesul-verbal confruntare inculpați.

Față de considerentele ce preced, Înalta Curte de Casație și Justiție va admite recursurile formulate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța și inculpatul P.M., în conformitate cu dispozițiile art. 38515 pct. 2 lit. c) C. proc. pen.

Se va casa decizia penală atacată și se va trimite cauza spre rejudecarea apelurilor, aceleiași instanțe.

Se va menține starea de arest a inculpatului P.M.

Se vor menține actele de procedură efectuate până la data pronunțării deciziei atacate.

Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

Onorariile de avocați din oficiu în sumă de câte 200 RON, pentru recurentul inculpat P.M. și intimatul inculpat C.V., se vor plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța și de inculpatul P.M. împotriva Deciziei penale nr. 56/P din 3 mai 2011 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie.

Casează decizia penală atacată și trimite cauza spre rejudecarea apelurilor, aceleiași instanțe.

Menține starea de arest a inculpatului P.M.

Menține actele de procedură efectuate până la data pronunțării deciziei atacate.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariile de avocați din oficiu în sumă de câte 200 RON, pentru recurentul inculpat P.M. și intimatul inculpat C.V., se vor plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 16 februarie 2012.

Procesat de GGC - LM