Sufficiency of medical-legal expertise regarding prison medical capacity to justify suspension of sentence execution
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice (ICCJ) admitted the prisoner's appeal, quashed the decisions of the Bucharest Court of Appeal and the Bucharest Court of Appeal’s underlying first-instance sentence, and remanded the case to the Court of First Instance for retrial, ordering a new medical-legal expertise to be conducted. The dispute concerned a motion to suspend the execution of a 12-year imprisonment sentence on the grounds of severe health conditions, including ischemic heart disease and hypertension; although the initial medical evidence suggested the conditions could be managed within the penitentiary system, the court found this evidence insufficient to determine whether surgical intervention was necessary or if the specialized care required exceeded the prison medical network's capacity. Relying on Article 453 in conjunction with Article 455 of the Code of Criminal Procedure, the court determined that the existing expert report failed to provide the complete medical data required to render a lawful and well-founded decision, necessitating a fresh judicial evaluation through a new medical-legal examination.
Legislator headnote
AI generatedSufficiency of medical-legal expertise regarding prison medical capacity to justify suspension of sentence execution: Astfel fiind, în raport de prevederile art.453 lit.a raportat la art.455 Cod procedură penală, Curtea apreciază necesară efectuarea unei noi expertize medico-legale, motiv pentru care va casa hotărârile atacate și trimiterea cauzei, spre rejudecare, la prima instanță.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
R O M Â N I A
S-a luat în examinare recursul declarat de condamnatul Ș.A. împotriva deciziei nr.665 din 25 noiembrie 2002 a Curții de Apel București, Secția a I penală.
Recurentul a fost prezent, în stare de arest, asistat de apărător ales, avocat C.B.
Procedura de citare a fost îndeplinită.
Apărătorul având cuvântul, dezvoltând concluziile scrise depuse la dosar, a solicitat admiterea recursului și întreruperea executării pedepsei.
Procurorul a pus concluzii de respingere a recursului declarat.
În ultimul cuvânt, recurentul a declarat că este de acord cu cele relatate de apărător.
C U R T E A
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.753 din 6 august 2002, Tribunalul București a respins, ca neîntemeiată, cererea condamnatului Ș.A. de întrerupere a executării pedepsei de 12 ani închisoare, în a cărui executare se află, invocând bolile grave de care suferă și pentru a căror vindecare este necesară o intervenție chirurgicală care nu se poate realiza în rețeaua sanitară a D.G.P.
În motivarea soluției, instanța de fond a reținut, că, din ansamblul actelor medicale depuse la dosar se constată că afecțiunile de care suferă condamnatul pot fi tratate în rețeaua sanitară a Direcției Generale a Penitenciarelor.
Curtea de Apel București, secția I penală, prin decizia penală nr.665 din 25 octombrie 2002, a respins, ca nefondat, apelul declarat de Ș.A.
Împotriva ultimei hotărâri, condamnatul a declarat recurs, solicitând casarea acesteia și, după rejudecare, admiterea cererii și întreruperea executării pedepsei, invocând motivele din cererea introductivă.
Recursul declarat este fondat.
Din expertiza medico-legală întocmită, în cauză, (f.44,45 d.i.) rezultă că deținutul suferă de angor pectoris de efort și de repaus; cardiopatie ischemică dureroasă cu leziune unicoronariană subcritică – stenoză 50% artera descendentă internă și plăci stenozante pe celelalte artere coronare; hipertensiune arterială esențială, moderată și spondiloză cervico-dorsală.
Că asistența medicală poate fi asigurată în cadrul rețelei D.G.P., sus-numitul fiind inapt efort și necesitând reevaluări periodice de cardiologie și chirurgie cardiovasculară.
În raport de cele expuse se consideră că o eventuală propunere de întrerupere a executării pedepsei ar fi nejustificată.
Aceste constatări medicale nu sunt însă în măsură să ofere instanței elemente de natură a-și putea forma o opinie care să stea la baza pronunțării unei soluții legale și temeinice.
Astfel, mențiunea că bolnavul „necesită reevaluări periodice de cardiologie și chirurgie cardiovasculară” nu este completată cu indicarea rețelei sanitare capabile să asigure aceste examene și nici nu răspunde la întrebarea dacă un act chirurgical ar fi în măsură să stopeze evoluția bolii sau chiar să o vindece.
Pe de altă parte, afirmația Comisiei Superioare medico-legale, care aprobă raportul de expertiză (f.83 d.i.) și care precizează că „în ceea ce privește posibilitățile terapeutice ale acestor afecțiuni în rețeaua sanitară a D.G.P., sunt de competența exclusivă a medicului reprezentant al D.G.P. care își asumă răspunderea” nu sunt în măsură a rezolva problema ce face obiectul cauzei, în speță nefiind vorba de o eventuală răspundere medicală.
Astfel fiind, în raport de prevederile art.453 lit.a raportat la art.455 Cod procedură penală, Curtea apreciază necesară efectuarea unei noi expertize medico-legale, motiv pentru care va casa hotărârile atacate și trimiterea cauzei, spre rejudecare, la prima instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Admite recursul declarat de condamnatul Ș.A. împotriva deciziei nr.665 din 25 octombrie 2002 a Curții de Apel București, secția I penală.
Casează decizia atacată precum și sentința nr.753 din 6 august 2002 a Tribunalului București, Secția a II-a penală și trimite cauza, pentru rejudecare, la prima instanță (Tribunalul București).
Pronunțată în ședință publică, azi 13 februarie 2003.