Robbery conviction: High social danger necessitates deprivation of liberty instead of suspended sentence

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 46 din 29 martie 2002, Tribunalul Tulcea a condamnat pe inculpații I.V.I. și I.N. la câte 3 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a), c), d) și e) C. pen., cu aplicarea art. 109 C. proc. pen.

În baza art. 861 C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepselor aplicate celor doi inculpați sub supraveghere, pe o durată de 5 ani.

Totodată, s-a atras atenția inculpaților asupra consecințelor nerespectării dispozițiilor art. 864 raportat la art. 83 C. pen.

Inculpații au fost obligați, în solidar, la plata sumei de 32.136.820 lei, către partea civilă S.N.P. P. S.A., sucursala Tulcea.

În esență, s-a reținut că, în noaptea de 28 mai 2002, cei doi inculpați au pătruns în Stația P.B., după ce în prealabil și-au acoperit fețele cu un dres de culoare neagră, au imobilizat-o pe partea vătămată, gestionara benzinăriei, în toaletă unde inculpatul I.V.I. a ținut-o de mâini, împiedicând-o să strige după ajutor, timp în care inculpatul I.N. a sustras dintr-un dulap și din casa de marcat suma de 44.289.000 lei.

Curtea de Apel Constanța, prin decizia penală nr. 159/ P din 14 iunie 2002, admițând apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Tulcea și de inculpații (I.V.I. și I.N., a înlăturat aplicarea art. 861 C. pen., a dispus aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen., dar, totodată, a dedus din pedepsele aplicate, celor doi inculpați, durata arestării preventive a acestora de la 7 decembrie 2001, la 6 aprilie 2002, deducere omisă de instanța de fond.

Prin recursul declarat, inculpații au solicitat menținerea hotărârii pronunțate de prima instanță.

Recursul inculpaților nu este fondat.

Din examinarea lucrărilor dosarului, rezultă că, în raport de gradul de pericol social deosebit de ridicat al faptei săvârșite, reflectat de modul și împrejurările în care inculpații au conceput și realizat tâlhăria (s-au asigurat că nu se află nimeni în apropierea benzinăriei, după care și-au acoperit fețele cu dresuri negre), precum și de datele ce caracterizează persoana inculpaților, instanța de apel a făcut o justă și corectă individualizare a pedepselor, reținând, în mod corect, că scopul pedepselor aplicate nu poate fi atins decât prin executarea acestora prin privare de libertate.

Nemaifiind nici alte temeiuri de casare care pot fi luate în considerare din oficiu, urmează ca recursul celor doi inculpați să fie respins, ca nefondat, cu obligarea lor la cheltuieli judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile declarate de inculpații I.V.I. și I.N. împotriva deciziei penale nr. 159 din 14 iunie 2002 a Curții de Apel Constanța, ca nefondat.

Obligă pe fiecare inculpat să plătească statului 1.100.000 lei cheltuieli judiciare, în care se include și onorariul apărătorului din oficiu în sumă de câte 300.000 lei ce va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi 13 februarie 2003.