Decizia nr. 1333/2013 · Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Secţia Penală

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Prin Sentința penală nr. 759 din 3 noiembrie 2011 a Tribunalului București, secția a II-a penală s-a dispus, În baza art. 61 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 74 lit. a) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen. condamnarea inculpatului G.V., eliberat de autoritățile Republicii Moldova, la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 255 C. pen. și art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 74 lit. a) C. pen. și 76 lit. c) C. pen. a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 254 C. pen. și art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic art. 74 lit. a), 76 lit. c) C. pen. a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a) - art. 34 lit. b) C. pen. inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.

S-a aplicat art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a lit. b) C. pen. În baza art. 81 C. pen.s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe un termen de încercare de 4 ani, conform art. 82 C. pen. În baza art. 359 C. proc. pen. i s-au pus în vedere inculpatului disp. art. 83 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii, s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii.

În baza art. 191 C. proc. pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 25.000 cheltuieli judiciare către stat în cont; Cod fiscal 4340633, deschis la T sector 4 București, beneficiar Tribunalul București.

S-a reținut că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție nr. 69/P/2007, a fost trimis în judecată inculpatul G.V. pentru săvârșirea infracțiunilor de cumpărare de influență, complicitate la infracțiunea de dare de mită și complicitate la infracțiunea de luare de mită, aflate în concurs real, prev. de art. 61 din Legea nr. 78/2000, art. 26 C. pen. raportat la art. 255 C. pen. și la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și art. 26 C. pen. raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. și la art. 6 din Legea nr. 78/2000, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

în fapt, s-a reținut în actul de inculpare, în esență că, în cursul verii anului 2006, în urma unor negocieri, purtate în mod direct sau prin intermediul altor persoane, inculpatul G.V. a promis anumite sume de bani, iar ca urmare a actelor materiale menționate, la 11 septembrie 2006, prin intermediul martorei B.L., i-a remis (posibil împreună și cu C.A.) suma de 20.000 Dolari SUA lui M.A., consilier al vicepreședintelui L.N.C. din cadrul AVAS, care avea influență sau lăsa să se creadă că are influență asupra unor funcționari din cadrul aceleiași instituții, pentru ai determina pe aceștia să facă ori să nu facă acte ce intrau în atribuțiile lor de serviciu, astfel încât problemele cu care se confruntau acționarii SC G. SA Buzău, datorate nerespectării unor clauze contractuale, să fie soluționate favorabil acestora, să nu atragă aplicarea pactelor comisorii și să se încheie, în cele din urmă, o convenție de menținere în vigoare a contractului de privatizare a firmei.

De asemenea, inculpatul G.V., la data de 27 februarie 2007, a înlesnit lui B.S. (posibil și lui C.A.), remiterea sumei de 20.000 Dolari SUA, prin intermediul numitei B.L., către M.A., director general al Direcției Generale de Asistență Juridică din cadrul AVAS, pentru ca acesta, să îndeplinească, să nu îndeplinească ori să întârzie îndeplinirea unor acte privitoare la îndatoririle sale de serviciu, astfel încât să se considere valabilă plata sumei de 214.000 euro realizată în contul SC G. SA Buzău, cu titlu de penalități pentru neefectuarea investițiilor de mediu și, de asemenea, să se poată realiza o nouă novație în urma căreia inculpatul să cedeze acțiunile deținute la această firmă. Totodată, inculpatul G.V., l-a ajutat pe numitului M.A., director general al Direcției Generale de Asistență Juridică din cadrul AVAS, să primească suma de 20.000 Dolari SUA, la 27 februarie 2007, în scopurile menționate mai sus, facilitându-i legătura cu persoanele de la care proveneau banii și primirea efectivă a banilor prin intermediul surorii sale B.L., care a acționat la indicațiile sale transmise telefonic.

Situația de fapt reținută în actul de inculpare a fost dovedită cu următoarele mijloace de probă: proces-verbal din 24 octombrie 2007, privind fotocopierea unor înscrisuri din Dosarul nr. 32/P/2007 al Direcției Naționale Anticorupție; proces-verbal din 25 februarie 2007 de sesizare din oficiu; proces-verbal din 27 februarie 2007, privind constatarea infracțiunii flagrante; planșă fotografică privind aspecte de la desfășurarea activității judiciare de constatare a infracțiunii flagrante; planșă fotografică privind principalele momente operative ale întâlnirii, dintre B.L.

și O.L.F., din ziua de 27 februarie 2007, anterior constatării infracțiunii flagrante; planșă fotografică privind principalele momente operative ale întâlnirii, dintre B.L. și M.A., din ziua de 27 februarie 2007, anterior constatării infracțiunii flagrante; cererile de asistență judiciară internațională din 08 martie 2007 și din 22 martie 2008,având ca obiect citarea inculpatului G.V. și citațiile transmise; Adresa nr. 7-11-36/07-1441 din 23 aprilie 2007 a Procuraturii Generale a Republicii Moldova și dovada de înmânare a citației către inculpat; cererea de asistență judiciară internațională din 18 mai 2007, având ca obiect citarea inculpatului G.V.

și citațiile transmise; Adresa nr. 1-11-36/07-2603 din 12 iulie 2007 a Procuraturii Republicii Moldova și dovada de înmânare a citației către inculpat; proces-verbal din 11 iunie 2007 conform căruia apărătorul inculpatului solicită audierea inculpatului prin intermediul unei comisii rogatorii; proces-verbal din 30 iulie 2007, conform căruia s-a adus la cunoștință apărătorului inculpatului despre audierea lui G.V. prin efectuarea unei comisii rogatorii; cererea de comisie rogatorie din 03 august 2007, având ca obiect și audierea inculpatului G.V.;

Adresa nr. 7-11-36/07-3062 din 17 august 2007 a Procuraturii Generale a Republicii Moldova, prin care se restituie neexecutată cererea de comisie rogatorie; proces-verbal din 29 august 2007, conform căruia au fost imprimate de pe site-ul www.conventions.coe.int rezervele formulate de Republica Moldova la semnarea Convenției de cooperare judiciară în materie penală, semnată la Strassbourg la 20 aprilie 1959; cererea de comisie rogatorie din 05 septembrie 2007, având ca obiect și audierea inculpatului G.V.; Adresa nr. 7-11-36/07-5009 din 19 octombrie 2007 a Procuraturii Generale a Republicii Moldova, prin care se restituie neexecutată cererea de comisie rogatorie;

Adresa nr. H2/352 din 01 februarie 2008 a Ministerului Afacerilor Externe, Direcția Drept Internațional și Tratate; Adresa nr. H2-1/138 din 21 ianuarie 2008 a Ministerului Afacerilor Externe, Direcția Drept Internațional și Tratate; Adresa nr. H2/610 din 17 martie 2008 a Ministerului Afacerilor Externe, Direcția Drept Internațional și Tratate; ordonanța din 25 februarie 2007 și autorizația nr. 4 din aceeași dată emise de Direcția Națională Anticorupție, pentru autorizarea cu titlu provizoriu pe o durată de 48 ore, de la 25 februarie 2007, ora 10:00, până la 27 februarie 2007, ora 10:00, a interceptării și înregistrării audio și video a convorbirilor purtate în mediul ambiental, a discuțiilor telefonice de la posturile precizate, precum și autorizarea pentru luarea de imagini;

încheierea de ședință și autorizațiile nr. 109/AI/2007, din 26 februarie 2007, ale Tribunalului București, privind confirmarea măsurilor dispuse de către Direcția Națională Anticorupție prin autorizația din 25 februarie 2007 și, respectiv, pentru autorizarea pe mai departe, pe o perioadă de 28 zile, de la 27 februarie 2007, până la 26 martie 2007, a interceptării și înregistrării convorbirilor telefonice și purtate în mediul ambiental, precum și pentru luarea de imagini; ordonanța din 02 martie 2007, privind încetarea și ridicarea măsurilor de autorizare dispuse de către Tribunalul București prin autorizațiile nr. 109/AI/2007 emise la 26 februarie 2007; un suport digital tip CD-R, marca V, inscripționat „discuții 26 februarie 2007, secția I, 69/P/2007, 1098/11-1/2007, Tel și procesul-verbal din 15 noiembrie 2007, privind redarea discuțiilor din 26 februarie 2007; un suport digital tip CD-R, marca V, inscripționat „secția I, discuții 27 februarie 2007, 69/P/2007, 130/11-1/2008- Tel" și procesul-verbal din 31 ianuarie 2008, privind redarea conținutului discuțiilor din 27 februarie 2007; un suport digital tip CD-R, marca V, inscripționat „convorbiri 26 februarie - 02 martie 2007, 69/P/2007", conținând convorbirile telefonice purtate în limba rusă, în perioada 26 februarie 2007 - 02 martie 2007 și notele de redare a conținutului acestor discuții în traducere autorizată; un suport digital tip CD-R, marca V, inscripționat „convorbiri telefonice purtate în perioada 13 iunie 2006 - 22 februarie 2007, mandatele nr. 0032 din 09 ianuarie 2006, 003016 din 09 iulie 2006, 00472 din 07 februarie 2007, emise de ICCJ" copiile mandatelor nr. 0032 din 09 ianuarie 2006, nr. 003016 din 05 iulie 2006 și nr. 00472 din 07 februarie 2007, emise de Înalta Curte de Casație și Justiție, declasificate la 15 octombrie 2007 și notele de redare a discuțiilor telefonice interceptate și înregistrate în temeiul mandatelor, în perioada 13 iunie 2006 - 22 februarie 2007; adresa din 18 februarie 2008 către Ministerul Afacerilor Externe, Direcția Cooperare cu Republica Moldova; adresa din 21 martie 2008 către Ministerul Justiției, Direcția Drept Internațional și Tratate; adresa din 10 martie 2008 către Tribunalul București, privind cererea de transfer a procedurii formulată de către inculpat și copia acesteia; proces-verbal din 17 iunie 2008 privind verificarea dosarului care a avut ca obiect soluționarea cererii de transfer a procedurii; proces-verbal din 06 martie 2007 privind verificarea fișierelor telefoanelor mobile aparținând martorului M.A., care au fost ridicate în temeiul procesului-verbal de constatare a infracțiunii flagrante;

înscrisuri puse la dispoziție de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, în legătură cu încheierea și monitorizarea postprivatizare a contractului de vânzare-cumpărare acțiuni ale SC G. SA, Buzău;

- fișa postului martorului M.A.; Regulamentul de organizare și funcționare al AVAS, aprobat prin Hotărârea nr. 6 din 29 iulie 2005 a Consiliului de Supraveghere și îndrumare al AVAS; Regulamentul de organizare și funcționare al AVAS, în vigoare începând de la data de 08 ianuarie 2007; raportul de constatare tehnico-științifică întocmit Dosarul nr. 32/P/2007 și procesul-verbal de fotocopiere din 19 februarie 2008; proces-verbal din 15 martie 2007, referitor la depunerea chitanței redactată de B.L. cu ocazia primirii unei sume de bani de la B.S.;

- declarațiile numitului T.C.; declarațiile numitului T.C. din Dosarul nr. 32/P/2007; declarațiile martorei B.L.; declarațiile numitei B.L. din Dosarul nr. 32/P/2007; declarațiile martorului M.A.; declarațiile numitului M.A. din Dosarul nr. 32/P/2007;declarațiile martorului B.S.; declarațiile numitului B.S. din dosarul nr. 32/P/2007; declarațiile martorului I.D. din prezenta cauză și din Dosarul nr. 32/P/2007; declarațiile martorului L.C.N. din prezenta cauză și din Dosarul nr. 32/P/2007; declarațiile martorului P.C.A. din prezenta cauză și din Dosarul nr. 32/P/2007; declarațiile martorei A.E. din prezenta cauză și din Dosarul nr. 32/P/2007; declarațiile martorei E.M. din prezenta cauză și din Dosarul nr. 32/P/2007; declarațiile martorei P.M.M. din prezenta cauză și din Dosarul nr. 32/P/2007; declarațiile martorei G.D. din prezenta cauză și din Dosarul nr. 32/P/2007; declarațiile martorului O.L.F. din prezenta cauză și din Dosarul nr. 32/P/2007.

În cursul urmăririi penale, având în vedere împrejurarea că inculpatul G.V. s-a sustras de la urmărirea penală, acesta nu a putut fi audiat, iar poziția sa față de învinuirile din prezenta cauză nu rezultă decât în mod indirect din declarația martorei B.L., sora sa, care, având cunoștință de prevederile art. 80 C. proc. pen., a făcut declarații complete cu privire la participația inculpatului G.V. la comiterea infracțiunilor de corupție care fac obiectul acestui dosar, arătând că inculpatul i-a dat în mod constant indicații privitoare la sumele de bani pe care ea trebuia să le remită lui M.A., la scopul în care se realiza aceasta, rezultând, totodată, că inculpatul ținea legătura în mod direct, atât cu M.A., cât și cu B.S. și C.A. De altfel, aceste susțineri sunt confirmate de convorbirile telefonice pe care le-a purtat inculpatul cu martora, dar și cu B.S. și cu M.A. și care au fost interceptate, înregistrate și redate în formă scrisă.

De asemenea, conform declarațiilor martorei B.L., coroborate și cu depozițiile celorlalți martori, precum și cu discuțiile telefonice a căror redare se află în dosarul cauzei, inculpatul cunoștea funcțiile îndeplinite de către M.A. și limitele atribuțiilor sale de serviciu.

Cât privește scopurile pentru care au fost date lui M.A. sumele de bani pe datele de 11 septembrie 2006 și 27 februarie 2007, acestea sunt menționate în mod explicit în discuțiile telefonice directe dintre B.L. și inculpatul G.V. și vizau, în primul caz, soluționarea favorabilă pentru acționarii SC G. SA a problemelor generate de nerespectarea unor clauze contractuale care ar fi atras aplicarea pactelor comisorii prevăzute în contractul de privatizare ori în actele adiționale, precum și încheierea unei convenții de menținere în vigoare a contractului de privatizare a firmei, prin influențarea de către M.A. a funcționarilor din cadrul AVAS asupra cărora, așa cum a rezultat din probatoriu, avea influență sau lăsa să se creadă că are influență. în cea de-a doua ocazie, acționarii SC G. SA, între care și inculpatul G.V., au avut ca scop, în primul rând, obținerea unei recunoașteri a valabilității plății sumei de 214.000 euro realizată de către SC H.E. SRL în contul SC G. SA Buzău, cu titlu de penalități pentru neefectuarea investițiilor de mediu, deși conform actului normativ în vigoare la data plății, aceasta trebuia realizată în contul AVAS Martora B.L. a arătat că notificarea pe care a solicitat-o și telefonic de la M.A. (14 februarie 2007, ora 11:20) ar fi permis firmei să solicite instanței de judecată să constate că plata efectuată era legală. Totodată, inculpatul G.V., astfel cum a reieșit din discuțiile telefonice, intenționa să solicite AVAS și aprobarea pentru efectuarea unei novații, în această operațiune fiind implicată în mod direct Direcția Generală de Asistentă Juridică, al cărei director era M.A.

Cu privire la activitatea infracțională a inculpatului G.V. legată de remiterea sumei de 20.000 Dolari SUA de către B.L. la 27 februarie 2007, inculpatul a înlesnit transmiterea sumei de bani provenind de la B.S. (și posibil și de la C.A., împreună cu care B.S., telefonic, a stabilit anumite detalii legate de modalitatea derulării evenimentelor - ca de ex., cuantumul sumei, participarea și a lui B.S. la întâlnirea cu M.A., preconstituirea unei probe referitor la primirea de către sora inculpatului a sumei de 26.000 euro) prin trimiterea surorii sale, B.L., la întâlnirea cu M.A. și acordarea de îndrumări acesteia, telefonic, în legătură cu toate incidentele care au survenit în ziua respectivă (cum ar fi schimbarea banilor primiți de la B.S. într-o altă valută, sens în care a luat legătura telefonic cu o persoană care a legătura între martorul O.L.F. și B.L., pentru ca aceasta să efectueze schimbul valutar în condiții de siguranță).

Totodată, inculpatul a efectuat și acte materiale de natură a-l ajuta pe M.A. să intre în posesia acelei sume de bani, într-o modalitate pe care o credea sigură (interesul său fiind ca, în cele din urmă, și cu implicarea directă a lui M.A., să realizeze novația, cedând astfel acțiunile de la SC G. SA, Buzău), menținând în mod continuu legătura cu acesta, atât direct, cât și prin intermediul surorii sale, anunțându-l telefonic, în prealabil despre sosirea martorei B.L., ocazie cu care l-a și avertizat despre intenția lui B.S. de a veni la întâlnire împreună cu B.L. (27 februarie 2007, ora 14:03). De asemenea, inculpatul a insistat într-o discuție cu B.S. asupra caracterului discret al remiterii sumei de bani și i-a cerut și martorei B.L. să îl convingă pe acesta că trebuie să se întâlnească numai ea cu M.A.

În faza de cercetare judecătorească, în ședința publică din data de 3 mai 2011, în temeiul disp. art. 327 C. proc. pen., sub prestare de jurământ, s-a procedat la audierea martorului B.S., depoziția acestuia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei.

În declarația dată, martorul B.S. a arătat că își menține declarațiile date la Parchet, arătând că:

„(..) îl cunosc pe inculpatul G.V. din anul 2005, prin intermediul lui C.A. în contextul privatizării SC C. SA Buzău. Știam la acel moment că este om de afaceri și om politic în Republica Moldova.Eu sunt cetățean moldovean. Eu eram administrator la SC H.E. SRL.

Discuțiile pe care le-am avut cu inculpatul G.V. se refereau la coparticiparea SC H. SA la privatizarea SC G. SA.

S-a ajuns la o înțelegere în sensul că SC H. trebuia să vină cu finanțarea privatizarea SC G. SA, și inculpatul G.V. să participe în cuantum 50% la acest proces.

Pe B.L. mi-a prezentat-o inculpatul G.V. ca fiind reprezentanta lui în România, iar pe M.A., l-am cunoscut atunci când am fost la AVAS cu probleme legate de privatizare știind că este consilier în AVAS, acesta din urmă fiindu-mi prezentat de dl. G.V. și d-na B.L., ca o persoană cu putere de decizie în AVAS.

După ce l-am cunoscut pe inculpatul G.V. au început și așa-zisele contradicții între noi, inițial se referea la participarea companiei pe care o reprezentam și ulterior se refereau la viziunea noastră privind procesul de privatizare și acțiunile pe care noi trebuia să le întreprindem în acest sens.

Cea mai mare contradicție a apărut atunci când AVAS-ul, prin intermediul lui M.A. ne impuneau niște condiții cu care eu nu eram de acord.

Erau create niște situații artificiale din care să rezulte că noi suntem în culpă față de AVAS în urma cărora au apărut niște procese între cumpărător și vânzător respectiv între G.V. și SC H. ca și cumpărători și AVAS-ul în calitate de vânzător.

Se încerca să mă convingă întrucât nu erau depuse niște garanții, că contractul de privatizare era nul.

Noi de fapt constituisem garanțiile la timp și chiar informasem AVAS-ul, precizez că dosarele comerciale pe care le-am avut le-am câștigat, hotărârile fiind definitive și irevocabile.

Referitor la învinuirea reținută în sarcina inculpatului, eu pot să afirm în legătură cu ceea ce am făcut eu și nu cu ceea ce a făcut G.V.

Eu pot spune ceea ce am discutat cu G.V. Eu știu că în luna februarie 2007, i-am dat d-nei B.L. suma de 27.000 euro pentru a opri AVAS-ul să nu anuleze contractul de privatizare.

Din discuțiile purtate cu B.L., și din discuțiile telefonice cu inculpatul G.V. a rezultat că acești bani urmau să fie transmiși lui M.A. care la acel moment era Directorul Direcției Juridice din cadrul AVAS.

Urmare a procesului în care am fost implicat am aflat că banii nu au ajuns la M.A. în totalitate.

Aceasta confirma suspiciunile noastre ale mele și ale lui C.A. că banii nu erau ceruți de M.A. și erau ceruți printr-un joc de a scoate acești bani de la mine, joc creat de inculpatul G.V. și martora B.L. Eu pe martorul M.A. nu îl contactam direct și nu aveam de unde să știu care era realitatea. Când urmau să fie dați banii eu am insistat să particip la întâlnire, numai că ei respectiv, B.L. și G.V. au spus că acest lucru „este o prostie și nu este corect „.

Am luat această decizie de a da banii, după ce am primit de la AVAS înștiințări prin care se preciza că urma să fie anulat contractul.

în final am câștigat acest proces la ICCJ. Regret cele întâmplate și precizez că aceeași poziție am avut-o și în procesul în care figurez ca și inculpat.

Inițial, banii se cereau pentru semnarea unei convenții de menținere în vigoare a contractului de privatizare. Această situație o cunoștea și dl. C.A. cu care eu am discutat și m-am întâlnit, însă el nu a fost de acord întrucât acea convenție ne impunea condiții mult mai drastice.

În legătură cu această convenție am avut discuții aprinse cu M.A. care m-a scos chiar afară din birou. Mi-a spus că ori semnez ori va recurge la altă măsuri de încetare a contractului.

C.A. mi-a spus că a fost sunat de inculpatul G.V. care i-a spus că dacă nu dăm banii se va anula contractul de privatizare se va anula, motiv pentru care C.A. și-a schimbat poziția. A prevăzut o condiție anume să particip și eu la acest proces pentru a fi încredințat că banii ajung la M.A.. Nu cunosc faptul că dl. T. i-a dat bani lui B.L. pentru ca aceasta să-i dea lui M.A.

Înțelegerea inițială a fost ca noi să participăm în cote de 50% însă inculpatul G.V. a început să încalce aceste obligații.

Această înțelegere nu a fost respectată de inculpatul G.V. și de aici au început toate contradicțiile.

Eu știu că inculpatul G.V. a fost prezent în țară și m-am întâlnit cu el la AVAS și în alte zone din București, la Buzău, însă nu pot preciza cu exactitate perioada în care au avut loc aceste întâlniri.

Banii i-am dat doamnei B.L. cu care m-am întâlnit. Doamna B.L. spunea că inculpatul G.V. este în țară, însă eu personal nu l-am văzut. Din momentul în care eu am dat banii, nu l-am mai văzut pe inculpatul G.V.

Nu mai țin minte dacă am discutat la telefon cu inculpatul după ziua în care am dat suma de bani. Este posibil să o fi făcut, însă sunt înregistrări care pot dovedi.

Precizez că am solicitat d-nei B.L. eliberarea unei chitanțe din care să rezulte că ea a primit banii, iar martora B.L. a fost de acord să-mi elibereze chitanța, această chitanță fiind depusă la dosar.

Când am fost dat afară din biroul lui M.A. a fost înainte de a mi se solicita suma de bani. Am avut certitudinea că banii nu au ajuns în totalitate la M.A. după ce am citit dosarul, în faza de urmărire penală în Dosarul 32/P/2007.

Eu am dat suma de 27.000 euro și la momentul flagrantului la M.A. s-au găsit 10.000 euro.

Am avut discuții cu martorul M.A. între 1 - 10 ori - nu pot preciza. în discuțiile purtate, niciodată martorul M.A. nu mi-a cerut mie bani. Nici martorul I.D.

Eu știam de aceste cereri din partea conducerii AVAS de la B.L.. G.V. mi-a spus personal, însă voalat, nu direct că ar trebui dați niște bani, însă nu a precizat anumite sume

În ședința publică din data de 15 iunie 2011, Tribunalul a procedat la audierea martorilor din acte G.D., P.M.M., F.D., I.D., M.A. și P.C.A., sub prestare de jurământ religios, potrivit disp. art. 327 C. proc. pen., cele declarate fiind consemnate în procese - verbale aparte de ascultare, atașate la dosarul cauzei.

Audiată de către instanță, martora G.D. a arătat că își menține declarațiile date în faza de urmărire penală, precizând că a lucrat ca șef de cabinet al vicepreședintelui AVAS pe probleme de privatizare și I-a cunoscut pe inculpatul G.V. și pe martorul B.L. când veneau la AVAS pentru a aduce documente privind privatizarea G.A.

În finalul declarației, a arătat martora că, o singură dată inculpatul G.V. a solicitat o audiență la dl. L.C.N. și nu își amintește să-i fi văzut pe cei doi în biroul lui M.A., însă, a reținut că inculpatul G.V. a fost în audiență singur.

Martorul P.C.A., audiat fiind a declarat că, își menține declarațiile date întrucât corespund adevărului, precizând că nu mai reține ce a declarat, nu l-a cunoscut pe inculpatul G.V., fiind posibil să-l fi văzut o dată și reține că dosarul are în vedere procesul de postprivatizare al SC G. SA.

A arătat martorul că pe martora B.L. a văzut-o de mai multe ori în biroul lui P.M.M., A. și s-ar putea și în biroul lui M.A. și întrucât martorul M.A. era vicepreședinte al AVAS, avea ca atribuții să cheme consilierii juridici pentru a da lămuriri referitoare la problemele ivite în procesele de post privatizare și a fost prezentat martorei B.L. de către d-na P.M.M. sau doamna A., ca fiind reprezentanta SC G. SA.

A precizat martorul că la acel moment, conform procedurii, penalitățile pentru neefectuarea investițiilor de mediu trebuiau făcute în contul AVAS-ului.

în final, a arătat martorul că l-a cunoscut pe I.D. de la AVAS care era reprezentantul SC G. SA în probleme de mediu și niciodată nu a pretins bani de la acesta sau de la SC G. SA sau SC H. SRL.

La fila 27 se află declarația martorului F.D. care a arătat că, își menține declarațiile date la Parchet, care corespund adevărului.

A arătat martorul că, la momentul respectiv era director la Direcția Control în AVAS, iar acum este vicepreședinte, precizând că a fost martor asistent atunci când au venit cu M.A., iar ceea ce a aflat referitor la inculpatul G.V., a fost în urma unul control intern.

în finalul declarației, a arătat martorul că, nu cunoaște amănunte referitoare la inculpatul G.V. și nici de B.L., nu știa nimic, nici nu-i văzuse, la momentul respectiv verificările se făceau În baza unui mandat emis de președintele AVAS și nu a existat acest mandat.

Fiind audiat, martorul I.D. a arătat că își menține declarațiile date în prezentul dosar la Parchet, precizând că cunoaște fapta pentru care inculpatul este trimis în judecată și l-a cunoscut pe inculpat, la revelion în 2004 - 2005 când a fost la un restaurant în Sinaia și au stat la aceeași masă.

A arătat martorul că, în discuțiile purtate cu acea ocazie, a aflat că inculpatul era deputat în Parlamentul Moldovei și făcea afaceri în România și totodată, a aflat că îl interesa obținerea unor acțiuni la SC G. SA Buzău și să notifice pentru aceasta, Consiliul Concurenței; totodată să obțină niște fonduri nerambursabile pentru mediu.

În continuare a arătat martorul că lucra în acea perioadă la o firmă de Consultanță și a încheiat cu inculpatul două contracte: unul cu H. SRL și cu inculpatul G.V. iar celălalt contract cu SC G. SA iar la finalul lunii noiembrie 2005, s-au finalizat cam 75% din clauzele contractuale în ceea ce privește obligațiile sale.

Întrucât era în sarcina sa această obligație, inculpatul l-a rugat să aranjeze o întâlnire cu vicepreședintele AVAS L.C.N., de la care a aflat că de această problemă se ocupa consilierul său M.A.

A arătat martorul că, a avut loc o întâlnire între inculpat și M.A., la întâlnire fiind și el de față (în biroul lui M.A.), iar la finalul discuției, inculpatul G.V. l-a rugat să-l invite pe dl. M.A. la un restaurant, unde s-a discutat despre problemele ivite pe parcursul derulării contractului și la un moment dat, când martorul M.A. nu era de față, inculpatul G.V. l-a întrebat dacă știe ce salariu are acesta la AVAS iar la răspunsul că nu știe, dar presupune că are 1.000 - 1.500 euro, l-a întrebat de ce dorește să știe acest lucru și i-a spus că dorește să-l „premieze" pentru finalizarea contractului de privatizare.

Deși nu mai poate preciza data, a arătat martorul că, s-a întâlnit cu inculpatul G.V. care i-a predat o mapă cu documente privind procesul de privatizare și totodată, un plic care i-a spus că ar conține o sumă de bani mai mare decât ceea ce i-o oferise anterior la restaurant inculpatul G.V., apreciind că ar fi vorba de 4 - 5.000 euro iar la începutul anului 2006, a fost contactat de inculpat întrucât apăruseră neînțelegeri între el și reprezentanții SC H. SRL, legate de plata unor investiții care trebuia să aibă loc conform contractului.

A precizat martorul că, inculpatul l-a mai rugat să-i caute o firmă de consultantă în domeniul mediului și o firmă de avocatură pentru rezolvarea litigiilor cu firma7 recomandându-i firma de avocatură P. & A. iar în vara anului 2006, a fost sunat de inculpat care i-a spus că trece prin București, s-au întâlnit și i-a dat suma de 5.000 euro pentru a i-o remite lui M.A., spunându-i că nu mai poate să-l aștepte pentru că pleacă din București.

În continuare a arătat martorul că, s-a întâlnit la câteva zile, cu M.A., într-o pizzerie, să-i dea banii, acesta i-a spus să-i dea banii înapoi inculpatului pentru că sunt niște neserioși iar pentru că inculpatul G.V. plecase din țară, i-a restituit suma de bani martorei B.L.

A precizat martorul că, prin vara lui 2006, a fost chemat la M.A., la sediul AVAS, care i-a spus că a găsit o soluție pentru rezolvarea problemelor de mediu ale SC G. SA, prin chemarea în judecată a AVAS-ului de către SC. G. SA, cu nesusținerea de către pârâtă a eventualelor căi de atac.

A arătat martorul că, i-a spus că inculpatul G.V. ar trebui să-i plătească o sumă de 10 -15.000 euro, iar la câteva zile a modificat suma spunând că vrea 20.000 euro și întrucât nu l-a găsit pe inculpatul G.V., a luat legătura cu B.L. care urma să ia legătura cu asociații, însă, ulterior nu a mai aflat nimic.

În continuare, a arătat martorul că, a făcut toate demersurile necesare la AVAS pentru obținerea deciziei Consiliului Concurenței, și în acest context, a cunoscut și problemele legate de procesul de privatizare și crede că martorul M.A. a primit o sumă de bani, la prima întâlnire la restaurant, deoarece întâlnirile ulterioare nu au mai avut loc prin acesta, martorul se întâlnea ulterior direct cu inculpatul, fiind sigur că în plicul pe care i l-a dat G.V. să i-l dea lui M.A., în noiembrie 2005 - erau bani, deși nu a desfăcut plicul.

În finalul declarației, a arătat martorul că, începând cu momentul în care M.A. a refuzat cei 5000 euro, le-a spus inculpatului și martorei B.L. să nu se mai bazeze pe el în ceea ce-i privește pe reprezentanții AVAS.

Totodată, a fost audiat martorul M.A. a arătat că, în această cauză figurează în calitate de inculpat, și nu ca martor, a mai dat declarații în această cauză, în Dosarul nr. 32/P/2007, Dosarul 14125/3/2007, fiind soluționat definitiv de ICCJ, care a dispus casarea deciziei Curții de Apel București și trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel București. Și având în vedere calitatea sa de inculpat, a apreciat că nu poate da declarații în calitate de martor însă, își menține toate declarațiile pe care le-a dat până în prezent în faza de urmărire și mai ales în faza de judecată în dosarul susmenționat.

Referitor la declarațiile date în prezentul dosar a precizat că a dat numai declarații în calitate de inculpat, nu își aduce aminte să fi dat vreodată declarații la Parchet, în calitate de martor și recunoaște semnătura existentă pe declarația aflată la fila 34 dosar urmărire penală - declarație tipizată și de pe declarația olografă.

Audiată fiind la același termen de judecată, martora P.M.M. și-a menținut declarațiile date în faza de urmărire penală și la Parchet, precizând că l-a cunoscut pe inculpatul G.V., care s-a prezentat la sediul instituției pentru contractul încheiat cu SC G. SA., solicitând preluarea contractului prin novație, întâlnirile acestuia au avut loc la nivelul de vicepreședinți, sau directori generali sau consilieri începând cu anul 2004, însă din anul 2005, nu la mai văzut.

A arătat martora că I.D. la cunoscut în anul 2005, când venea în calitate de consultant al inculpatului G.V. iar martora B.L. a venit la sediul AVAS prin 2006, însă inculpatul G.V. s-a mai prezentat la sediul AVAS și în ianuarie 2007, împreună cu sora, cu B.S. și cu avocata acestuia.

În finalul declarației, a arătat martora că, deși a fost un moment în care penalitățile se plăteau în contul societății, a fost o perioadă când s-au plătit în contul AVAS iar din iulie 2005, penalitățile se plăteau doar în contul AVAS, însă, în aprilie 2005 era valabilă prevederea conform căreia penalitățile se plăteau în contul societății, acestea nu au fost plătite în termenul de 6o de zile, atunci intrând în vigoare ordonanța modificată.

În ședința publică din data de 19 iulie 2011, Tribunalul a procedat la audierea martorilor din acte O.L.F., G.I., A.E., G.C. și T.C., sub prestare de jurământ religios, potrivit disp. art. 327 C. proc. pen., cele declarate fiind consemnate în procese-verbale aparte de ascultare, atașate la dosarul cauzei.

Audiat de către instanță, martorul O.L.F. a precizat că își menține declarațiile date la Parchet, acestea corespunzând adevărului, arătând că, nu îl cunoaște pe inculpatul G.V., însă o cunoaște pe B.L.

În finalul declarației, martorul a precizat că, știe că inculpatul G.V. este cercetat pentru o faptă de corupție, însă nu știe nimic cu privire la SC G. SA.

Fiind audiat, martorul G.I. a declarat că își menține declarațiile date la Parchet, acestea corespunzând adevărului, arătând că a fost angajat numai 5 zile la SC G. SA, iar 2 zile au fost week-end, fiind angajat ca șofer al d-nei B.L. iar pe G.V. l-a văzut în urmă cu un an, la Tribunal.

A arătat martorul că, pe martora B.L. a transportat-o la AVAS, însă nu cunoaște pentru ce mergea la AVAS, fiind angajat de 3 zile și nu intra în discuții cu aceasta.

La același termen de judecată a fost audiată și martora A.E. care a declarat că își menține declarațiile date în faza de urmărire penală, aceste declarații fiind luate cu mult timp în urmă, precizând că nu La cunoscut pe inculpatul G.V. și nu știe pentru ce a fost trimis în judecată.

În prezent, a arătat martora, este avocat și înainte a fost director general la AVAS și știe că M.A.- martor în prezentul dosar, a fost condamnat pentru luare de mită, însă nu știe împrejurările în care s-a petrecut fapta, fiind colegă cu M.A. la AVAS când acesta era consilier.

În continuare, a arătat martora că SC G. SA Buzău era una din societățile din portofoliul AVAS-ului.

A precizat martora că, a avut mai multe discuții în contradictoriu cu M.A., datorită acestui fapt a fost și schimbată din funcție, și la scurtă vreme de la schimbarea sa din funcție, dl. M.A. i-a luat locul, acesta având discuții cu subordonații, ocolind-o, aceasta fiind o practică frecventă a acestuia iar discuțiile în contradictoriu vizau diferite teme din cadrul AVAS.

În finalul declarației, a arătat martora că nu o cunoaște pe B.L., iar în acea perioadă se ocupa de tot ce venea în direcție, la un moment dat, având în Colegiul Director în dezbatere și problema G., precizând că a avut discuții și pe G. SA și știe că, pe perioada plecării sale în concediu, multe din problemele cu care nu era de acord, erau vizate favorabil.

Martorul G.C. a declarat că își menține declarațiile date la Parchet, acestea corespunzând adevărului, precizând că l-a văzut pe inculpatul G.V. când a venit la Tribunal, până la acel moment nu l-a cunoscut.

A arătat martorul că a fost șoferul lui M.A. și niciodată nu l-a transportat pe M.A. la întâlniri cu inculpatul G.V. iar pe martora B.L. a cunoscut-o într-o seară, când a dus-o cu mașina de la AGIP din fața AVAS-ului la L., în mașină fiind și dl. M.A.

Audiat, sub prestare de jurământ, martorul T.C. a arătat că își menține declarațiile date la Parchet, acestea corespunzând adevărului, precizând că, în anul 1990 - 1991,a fost prim viceprim-ministru și l-a cunoscut pe inculpatul G.V. întrucât este persoană publică în Republica Moldova iar despre fapta pentru care inculpatul G.V. este trimis în judecată, știe că este vorba de o mită la AVAS.

A arătat martorul că este expert în domeniul economiei și a realizat multe studii de fezabilitate, arătând că este o fabrică cu o tehnologie veche, cu costuri exagerate, mai ales energetice, însă nu cunoaște nimic despre întâlnirile dintre inculpatul G.V., martora B.L. și funcționarii AVAS.

În continuarea declarației, a arătat martorul că avea o datorie la C.A. și a fost sunat de acesta să-i restitui datoria și i-a spus că va intra la el d-na B.L. pentru a-i da 30.000 dolari.

A precizat martorul că se cunoaște de foarte mult cu familia C.A., nu există nici un contract scris de împrumut între el și C.A., banii au fost dați pe încredere și nici nu s-a încheiat nici un act când i-a dat banii lui B.L., aceasta nu a văzut ce era în plic, știa doar că sunt bani în plic, căreia i-a spus doar să transmită banii lui C.A., însă nu cunoaște dacă B.L. i-a înmânat banii ulterior lui C.A. și, niciodată inculpatul G.V. nu i-a solicitat bani pentru SC G. SA.

În ședința publică din data de 19 septembrie 2011, au fost audiați martorii B.L., R.T. și L.N.C., ale căror depoziții au fost atașate la dosarul cauzei.

Audiat, martorul R.T. și-a menținut declarația dată la DNA în anul 2007, întrucât corespunde adevărului, și a arătat că, se referă la schimbul unei sume de bani din euro în dolari, de către o persoană O.L.F., însoțit de o doamnă.

În finalul declarației, a arătat martorul că pe O.L.F. îl cunoștea și îl sunase în prealabil să-i spună că are de schimbat o sumă de bani din euro în dolari, însă pe inculpatul G.V., nu l-a cunoscut, nu știe pentru ce este cercetat.

Fiind audiat, martorul L.N.C. a declarat că își menține declarațiile date în faza de urmărire penală, acestea corespund adevărului și nu are cunoștință despre fapta pentru care este cercetat G.V.

A arătat martorul că, a îndeplinit funcția de vicepreședinte AVAS din data 10 februarie 2005 - 12 aprilie 2007, a avut în subordonare Direcția Generală de Monitorizare Postprivatizare, iar M.A. i-a fost consilier până la data de 08 ianuarie 2007, însă la data săvârșirii faptei M.A. nu era consilierul său, era subordonatul direct al Președintelui AVAS.

A precizat martorul că i-a fost solicitată o audiență de către directorul general al SC G. SA Buzău, întâlnire pe care a avut-o și cu președinții de sindicate din această societate comercială, spunându-i-se că sunt în dificultate financiară și era știut că această firmă era producător principal pentru Dacia Pitești și că pierduseră această piață și alte piețe.

În continuarea declarației, a arătat martorul că, i s-a spus că investitorul principal nu își realizase investițiile din contractul de privatizare, și exista o solicitare de novație de la I. Pitești către G.V., solicitare care exista de 8 luni de zile, precizându-se i s-a pus că inculpatul G.V. este deputat în Republica Moldova, care, la puțin timp de la această audiență, a venit la sediul AVAS, G.V., care i-a expus aceeași situație și care i-a spus că se plătesc penalități pentru fiecare zi de întârziere, sumele fiind destul de consistente, cam 40 miliarde ROL și care i-a spus că la semnarea novației, s-a angajat să plătească el aceste sume către Statul Român.

În aceeași ședință de judecată a fost audiată și martora B.L. care a declarat că, își menține declarațiile date la Parchet, în anul 2007, cu precizarea că inculpatul este fratele său.

A arătat martora că, în acea perioadă, având în vedere regimul existent în Moldova, fratele său a dorit să-și deschidă o afacere, anume de a prelua acțiunile SC G. SA la acea dată fratele său fiind parlamentar și locuia la Chișinău și în acest scop, a apelat la un domn Ionescu pe care îl cunoștea, care locuia în București, domn care s-a oferit să-i ofere consultanță în această problemă.

A arătat martora că, știe că fratele său că și-a început activitatea prin a repune în vigoare contractul de privatizare al societății, a preluat acțiunile firmei, a plătit integral costul acestora, însă foștii proprietari aveau obligația de plată a penalităților și dl. I.D. i-a explicat ca fiind nou proprietar, era posibil ca printr-o notificare la Agenția de Concurență să fie scutit de plata acestor penalități, conform dispozițiilor legale ceea ce, în final nu s-a ajuns să fie scutit de această plată.

În continuare, a arătat martora că, după ce s-a hotărât să preia aceste acțiuni, inculpatul a decis să-și mai ia un partener, respectiv pe SC H. SRL și, împreună cu fratele său, martora a fost la AVAS pentru a afla care sunt pașii care urmează să-i facă pentru derularea operațiilor iar după preluarea acțiunilor urma să se facă investițiile, acestea urmau să se facă în contul G. până la 31 martie 2006, însă, la sfârșitul lunii mai au fost sunați de I.D. care le-a spus că este posibil să piardă acest contract.

În acest sens, s-au întâlnit cu reprezentantul SC. H. - dl. B.S. împreună cu dl. I.D. și au aflat că dacă nu plătesc garanțiile intervine pactul comisoriu și pierd contractul apoi au urmat discuții și cu reprezentanții AVAS împreună cu cei ai SC H. și în toată această perioadă dl. I.D. îi suna și le reamintea situația în care ne află, însă,le-a spus că aceasta poate fi reparată dacă vor fi drăguți cu reprezentanți AVAS, această situație putând fi rezolvată de el.

A precizat martora că, martorul I.D. le-a spus, după ce fuseseră în prealabil la AVAS, că trebuie să dea suma de 30.000 euro iar, după alte discuții eșuate la AVAS, au luat decizia să dea banii, acționarul majoritar luând decizia de a da banii.

Cu acest prilej, martora a arătat că l-a anunțat pe fratele său meu despre această decizie și i-a spus să-l sune pe B.S. și pe C.A. întrucât nu mai era problema lui, aceasta l-a sunat pe C.A. care i-a spus să meargă să ia suma de 26.000 euro de la B.S., a luat-o și s-a întâlnit cu M.A. la o benzinărie din fața AVAS-ului, loc pe care îl stabiliseră, în prealabil.

Întrucât i se spusese că va trebui să depună o acțiune pentru recuperarea penalităților, s-au hotărât să dea o parte din bani, respectiv suma de 20.000 dolari.

În finalul declarației, martora a arătat că s-a întâlnit cu M.A., în mașina lui și i-a dat banii, în mașina acestuia fiind și șoferul lui M.A., această sumă fiind dată lui M.A. în februarie 2007.

În ședința publică din data de 27 septembrie 2011 a fost audiat inculpatul G.V., potrivit disp. art. 323 C. proc. pen., cele declarate fiind consemnate în procesul-verbal de ascultare, atașat la dosarul cauzei.

Astfel, fiind audiat, inculpatul a declarat că cunoaște infracțiunile pentru care este trimis în judecată, respectiv complicitate la dare de mită, complicitate la luare de mită și cumpărare de influență și nu se consideră vinovat pentru cele trei infracțiuni menționate anterior, precizând că, fiind om de afaceri în Republica Moldova, a intrat în politică în acest stat însă, datorită regimului comunist a fost nevoit să-și înceapă afacerile în România, locuind la Chișinău.

A arătat martorul că, în anul 2004, a studiat situația juridică a SC G. SA și a formulat o cerere de preluare de acțiuni de la SC I. Pitești, societate care deținea majoritatea acțiunilor la SC G. SA., a stabilit suma care trebuia să o plătească pentru acțiuni și știa că SC I. avea de plătit la stat penalități de 1.400.000 euro iar, prin intermediul unui domn din Moldova, a intrat în legătură cu cei de la I. și a început să poarte discuții cu cei din conducerea AVAS de la acea dată, care a concluzionat că penalitățile nu trebuiau plătite, fiind emisă o Hotărâre de Guvern care anulase aceste penalități, însă, ulterior, la câteva zile, Consiliul Concurenței a anulat Hotărârea de Guvern întrucât a considerat-o ajutor de stat, cerând o justificare a Avas-ului.

A precizat inculpatul că, între timp, s-a schimbat conducerea AVAS ului și cu ocazia revelionului din 2004 - 2005, a făcut cunoștință cu martorul I.D., care i se prezentase ca fiind fost secretar de stat la Consiliul Concurenței, care cunoștea foarte bine situația ajutoarelor de stat și cu această ocazie a cerut consiliere de la acesta, privind preluarea acțiunilor de la SC G. SA., pentru serviciul efectuat, plătindu-i acestuia câte 30.000 - 40.000 euro prin transfer bancar la o bancă din România.

În continuarea declarației, a arătat inculpatul că, ulterior, prin ianuarie, a mers cu martorul I.D. la AVAS întrucât acesta aranjase o întâlnire cu martorul L.N.C. -vicepreședintele AVAS de la acea perioadă, unde au discutat problema societății și au stabilit ca martorul I.D. să pregătească notificarea către Consiliul Concurenței și, fiind mai multe rânduri de negocieri pentru analizarea clauzelor, i s-a făcut cunoștință cu M.A. - consilierul dl. L.N.C., care împreună cu martorul I.D. au pregătit actele necesare preluării parchetului de acțiuni, însă nu cunoaște dacă intra în atribuțiile de serviciu ale martorului M.A. să efectueze aceste acte dar, știa că martorul L.N.C. avea atribuții de postprivatizare în AVAS iar M.A. era consilierul lui.

Inculpatul a precizat că îl plătea pe martorul I.D., în calitate de consilier al său pentru aceste probleme, suma cea mai mare care a remis-o acestuia fiind de 30.000 euro și niciodată, martorul I.D. nu i-a precizat că sumele de bani pe care i le-a remis în această perioadă prin transfer bancar ar fi pentru persoane din cadrul AVAS, martorul I.D. spunându-i că lucrează cu mai multe persoane, însă nu avea cunoștință inculpatul dacă aceste persoane erau din Consiliul Concurenței sau din AVAS.

În continuarea declarației, inculpatul a arătat că, la final, a plătit penalitățile de 1.400.000 euro către stat și, ulterior și-a găsit parteneri pe cei de la H. cu care avea 50% cu 50% acțiuni, însă, în ianuarie 2007, avea acțiuni în proporție de 16% - fără a putea lua vreo decizie.

Martorul a declarat că, știa că martora B.L. era împuternicită de C.A. ca împreună cu B.S. să se ocupe de problemele ce țin de AVAS și împreună cu juriștii de la Societatea D. și A. s-au dus de nenumărate ori acolo unde s-au întâlnit cu M.A. și cu alte persoane din AVAS iar la toate întâlnirile a participat și martorul I.D., de la care a aflat în iunie 2006 că poate intra sub incidența pactului comisoriu din contract, și prin urmare, contractul să fie desființat și cu acest prilej, a fost la AVAS pentru a găsi o soluție la problema sa.

În continuare, martorul a declarat că, la circa o săptămână, martora B.L. i-a comunicat că martorul I.D. i-a spus că mai avea de plătit suma de 214.000 euro și că a aflat la discuția purtată între ea, B.S. și I.D. „că dacă vom fi drăguți cu cei de la AVAS" nu vor mai plăti penalitățile în contul AVAS-ului și martorul I.D. a cerut 10.000 euro pentru cei de la AVAS, B.S. și d-nei B.L. să rezolve pe cale amiabilă problema însă, ulterior, a aflat că B.L. și B.S. i-au dat lui I.D. suma de 10.000 euro fără ca eu să știu, banii fiind alocați de SC H. ca acționar majoritar.

Ulterior, arată inculpatul că, sumele erau mult mai mari de 50.000 - 60.000 euro, însă a precizat că nu mai participă la așa ceva, pentru că nu are bani și a aflat de remiterea banilor post factum, știind doar că au fost ceruți însă, are cunoștință și despre suma remisă la data de 24 februarie 2007.

A precizat inculpatul, în finalul declarației că, suma de 214.000 euro fuseseră plătiți în contul G. SA și ar putea dovedi faptul că i-a plătit martorului I.D., prin transfer bancar, mai multe sume de bani, având încheiat un contract cu acesta, contract În baza căruia acesta primea sume de bani și bineînțeles și împuterniciri.

Examinând actele și lucrările dosarul instanța a reținut următoarea situație de fapt:

1. Cu privire la infracțiunea de cumpărare de influență, săvârșită de inculpatul G.V., la data de 11 septembrie 2006.

Prin Contractul de vânzare-cumpărare nr. 24 încheiat la 13 septembrie 2002 cu Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului (în prezent, reorganizată sub denumirea de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului - AVAS), SC I.P. SA a achiziționat un nr. de 5.821.748 acțiuni cu o valoare nominală de 2,3793 RON, reprezentând 86,2124% din valoarea capitalului social subscris al SC G. SA Buzău, pentru care cumpărătorul urma să plătească prețul de 4.715.615,88 RON.

Conform dispozițiilor art. 5 lit. e) din O.U.G. nr. 23/2004, AVAS, între alte atribuții, o are și pe aceea de a monitoriza modul în care sunt respectate clauzele din contractele de privatizare, potrivit Ordonanței Guvernului nr. 25/2002 privind unele măsuri de urmărire a executării obligațiilor asumate prin contractele de privatizare a societăților comerciale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 506/2002.

Prin convenția de menținere în vigoare a Contractului de vânzare-cumpărare de acțiuni nr. 24 din 13 septembrie 2002 la SC G. SA Buzău, semnată la 22 aprilie 2005 de reprezentantul AVAS, vicepreședintele L.N.C. și de administratorul SC I.P. SA, firma cumpărătoare de acțiuni aparținând SC G. SA Buzău, se obliga să plătească sumele restante, datorate în temeiul clauzelor contractului inițial și penalitățile aferente, în termen de 60 zile de la data semnării convenției.

Ulterior datei încheierii convenției de menținere în vigoare, contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni inițial a fost modificat prin încheierea a trei acte adiționale, după cum urmează:

- Actul adițional nr. 1 din 27 aprilie 2005, prin care s-a realizat novația cu schimbare de debitor, conform căreia, noul debitor în contractul de privatizare a SC G. SA, Buzău, era inculpatul G.V., care se obliga să preia toate drepturile și obligațiile contractuale ale debitorului inițial, SC I.P. SA;

- Actul adițional nr. 2, semnat la 28 iunie 2005, care a avut ca obiect efectuarea unei delegații imperfecte, astfel încât, alături de inculpatul G.V., în calitate de delegant, a devenit cumpărător și SC H.E. SRL, în calitate de delegat, urmând ca cei doi cumpărători să răspundă în solidar pentru îndeplinirea tuturor obligațiilor prevăzute în contractul de privatizare;

- Actul adițional nr. 3 din 25 octombrie 2005, între AVAS și cumpărătorii G.V. și SC H.E. SRL., potrivit căruia, s-a realizat modificarea unor clauze contractuale (cele prevăzute la punctele 8 octombrie 3, 8 octombrie 5 și 8 octombrie 9 din contractul inițial de privatizare și anexele nr. 12 și nr. 13 ale acestui contract, toate prevederile respective având legătură cu efectuarea investițiilor de mediu).

La data de 29 ianuarie 2007, AVAS, prin vicepreședintele L.N.C. și cumpărătorii G.V. și SC H.E. SRL., aceasta din urmă prin intermediul reprezentantului legal, B.S., au semnat o convenție de menținere în vigoare a Contractului de vânzare-cumpărare de acțiuni nr. 24 din 13 septembrie 2002 la SC G. S.A. Buzău, prin care AVAS a renunțat la efectele pactelor comisorii prevăzute în cuprinsul art. 8 din Actul adițional nr. 1/27 aprilie 2005 și în clauza nr. 8.9.1.5 din contractul inițial.

În vederea încheierii unor convenții de menținere în vigoare a unui contract de privatizare sau a unor acte adiționale la un astfel de contract, așa cum rezultă din Regulamentele de organizare și funcționare ale AVAS (în vigoare înainte și după data de 08 ianuarie 2007), urmau să fie parcurse mai multe etape, cea dintâi fiind întocmirea de către departamentul responsabil cu monitorizarea postprivatizare a unei note care să conțină o astfel de propunere (semnată la nivelul Direcției de Monitorizare Postprivatizare de 2 experți, de director și de directorul general, iar la nivelul Direcției Asistență Juridică Postprivatizare de un consilier juridic, un expert juridic, de un director și de către directorul general). Ulterior, notele era avizate de vicepreședintele L.C.N. și erau apoi supuse dezbaterii și aprobării Consiliului director, redactându-se în acest sens o hotărâre; în situația în care notele erau aprobate, se întocmea un proces-verbal în care se preciza acest aspect, sub semnătura tuturor membrilor colegiului, iar În baza acestui înscris, care atestă aprobarea dată de colegiu, președintele AVAS emitea o hotărâre de punere în executare a notei, și, ulterior, vicepreședintele coordonator încheia în numele AVAS respectivele convenții, cu respectarea strictă a formei aprobate în colegiu.

La data de 29 ianuarie 2007, în urma încheierii mai multor acte adiționale și convenții de menținere în vigoare a contractului de privatizare, astfel cum au fost anterior menționate, acționarii majoritari la SC G. SA Buzău erau (conform verificării la Oficiul Național al Registrului Comerțului) inculpatul G.V. (cu 16,713% din totalul beneficiilor și pierderilor firmei) și SC H.E. SRL. (cu 77,983% din totalul beneficiilor și pierderilor firmei), în condițiile în care acționarii acestei din urmă societăți comerciale erau R.I.E.L. și B.S., care dețineau 95% din totalul beneficiilor și pierderilor firmei și, respectiv 5%. Cât privește conducerea executivă a firmei în discuție, aceasta, la aceeași dată, era asigurată de către C.A., L.M. și T.C.

După realizarea delegației imperfecte conform actului adițional nr. 2 din 28 iunie 2005 la contractul inițial de privatizare a SC. G. S.A. Buzău, în continuare nu au fost îndeplinite obligațiile asumate de către cei doi cumpărători, referitoare la realizarea investițiilor de retehnologizare a firmei achiziționate de la AVAS (în sumă de 4 milioane euro), precum și cele privind efectuarea investițiilor de mediu (în cuantum de 657.000 euro). Mai mult, în noiembrie 2005 se procedase și la diminuarea valorii nominale a acțiunilor, astfel încât, la începutul anului 2006, cumpărătorii SC G. SA Buzău, pentru a continua să își mențină calitatea de acționari la această firmă, trebuiau să facă demersuri la AVAS pentru a soluționa mai multe probleme (menționate, atât în raportul de constatare întocmit în prezenta cauză de către Serviciul specialiști din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, cât și în declarațiile martorilor I.D., P.C.A. și P.M.M.) privind neplata celor două tipuri de investiții și a penalităților datorate pentru neefectuarea investițiilor de mediu, neacoperirea corespunzătoare a gajului constituit în beneficiul AVAS pentru garantarea de către cumpărătorii acțiunilor de la SC G. SA Buzău a îndeplinirii obligațiilor decurgând din contractul de privatizare în legătură cu investițiile de retehnologizare și, deoarece pentru neîndeplinirea obligațiilor asumate în raport cu AVAS, Contractul de cumpărare acțiuni nr. 24 din 13 septembrie 2002 ale SC G. SA Buzău se afla în situația de a fi desființat, ca urmare a acționării pactelor comisorii prevăzute în contract, era necesară și încheierea unei convenții de menținere în vigoare a contractului de privatizare.

În iunie 2005, inculpatul G.V. a intrat în relații contractuale cu SC P.C.G. SRL, în vederea primirii de consultanță pentru preluarea contractului de privatizare a SC G. SA Buzău, iar persoana cu care a discutat toate aspectele legate de obiectul celor două contracte încheiate cu inculpatul G.V. și SC H.E. SRL., respectiv cu SC G. SA Buzău, a fost martorul I.D., care, deși, la sfârșitul anului 2005, finalizase actele de consultanță la care se obligase (efectuarea demersurilor necesare la A.VA.S. pentru desfășurarea procedurilor care trebuiau să se finalizeze cu preluarea contractului de privatizare a SC G. SA de către G.V., obținerea deciziei Consiliului Concurenței privind concentrarea economică realizată de acesta prin preluarea pachetului majoritar de acțiuni la SC G. SA, precum și obținerea autorizării Agenției Fondului de Mediu pentru obținerea unor fonduri nerambursabile în vederea realizării unui procent de 30% din obligațiile de mediu asumate prin respectivul contract), a continuat să țină legătura cu inculpatul G.V. și cu sora acestuia, B.L.

Martorul I.D., în vara anului 2005, în cadrul demersurilor efectuate în virtutea obligațiilor contractuale asumate, de către SC P.C.G. SRL, a avut o discuție cu vicepreședintele AVAS responsabil cu coordonarea activității Direcției Generale de Monitorizare Postprivatizare, martorul L.N.C., care i-a comunicat faptul că se va ocupa, din partea AVAS, de soluționarea tuturor problemelor legate de reglementarea situației SC G. SA Buzău, unul dintre consilierii săi personali, respectiv M.A. (împrejurare confirmată de martorul L.N.C.), iar, ulterior, toate problemele legate de preluarea contractului de privatizare de către inculpatul G.V. au fost discutate direct cu acest consilier.

Conform declarațiilor martorilor I.D., L.N.C., P.C.A., B.S. și B.L., coroborate cu notele de redare a unor convorbiri interceptate și înregistrate În baza unor mandate emise în temeiul prevederilor art. 21 din Legea nr. 535/2004 raportat la art. 3 lit. e) din Legea nr. 51/1990, cel dintâi a realizat, în perioada începutul anului 2005 - iunie/iulie 2006, intermedierea relațiilor dintre M.A., pe de o parte și B.L., B.S. și inculpatul G.V., pe de altă parte, mai precis, martorul I.D. a participat, alături de debitorii din contractul de privatizare al SC G. SA Buzău sau în numele acestora, la discuțiile cu M.A. referitor la soluționarea în mod favorabil acționarilor SC G. SA Buzău a unor situații vizând nerespectarea de către aceștia a obligațiilor asumate prin contractul de privatizare, a organizat întâlniri între M.A. și cumpărătorii acțiunilor SC G. SA Buzău și a transmis oferte de bani din partea acționarilor SC G. SA Buzău lui M.A. și din partea celui din urmă. pretinderi sau acceptări ale unor oferte de bani, în legătură cu rezolvarea unor probleme ale acestei firme. Din convorbirea telefonică de la data de 01 august 2006, ora 10:27, în contextul în care B.L. și inculpatul G.V. discutau despre creșterea sumei cerute de M.A. pentru soluționarea problemelor SC G. SA Buzău, la nivelul AVAS, inculpatul a precizat că M.A. vrea să primească banii direct, și nu prin intermediul martorului I.D., fapt care confirmă împrejurarea că acesta din urmă, începând cu sfârșitul lunii iulie a încetat să mai aibă exclusivitatea în legătura dintre B.L. și inculpatul G.V., pe de o parte, și M.A., pe de altă parte; ulterior, într-o altă convorbire telefonică respectiv, cea din 11 septembrie 2006, ora 17:04, purtată de B.L. cu inculpatul G.V., cea dintâi confirmă susținerile martorului I.D., în sensul că acesta din urmă a încetat să mai participe la realizarea legăturii dintre acționarii SC G. SA Buzău și M.A.

Susținerile martorului I.D. referitor la împrejurarea că o anumită perioadă de timp, în mod exclusiv, a făcut legătura în modalitatea arătată între M.A., în calitate de consilier al AVAS și inculpatul G.V., precum și sora sa, B.L., reiese cu claritate și din alte convorbiri telefonice, după cum urmează: cele purtate de B.L. cu martorul I.D., din datele de 13 iunie 2006, ora 12:55, 13 iunie 2006, ora 13:17, 04 iulie 2006, ora 08:21 și 04 iulie 2006, ora 08:42, precum și cele purtate între inculpatul G.V. și B.L., din datele de 26 iunie 2006, ora 14:39, 27 iunie 2006, ora 12:51, 03 iulie 2006, ora 11:23 (una din replicile inculpatului G.V. în această din urmă discuție referitoare la remiterea unor sume de bani către M.A., a fost „Prin I.D. se face și gata! Eu lui I.D. îi spun, eu cu I.D. n-am de ce mă teme. Eu cu dânsul vorbesc și așa .."), 05 iulie 2006, ora 10:40, 01:08.2006, ora 10:27, 11 septembrie 2006, ora 16:24 și 11 septembrie 2006, ora 17:04.

În calitate de consilier al vicepreședintelui AVAS, L.N.C., poziție în care M.A. s-a aflat în perioada aprilie 2005 - ianuarie 2007, conform fișei postului și Regulamentului de organizare și funcționare al AVAS, avea ca și atribuții de serviciu, în esență, executarea dispozițiile vicepreședintelui și colaborarea, în vederea îndeplinirii sarcinilor încredințate, cu directorii generali, cu directorii și cu conducerea celorlalte compartimente din cadrul AVAS

În fapt, așa cum rezultă din actele menționate, dar și din depozițiile martorilor L.N.C., F.D., A.E. și G.D., M.A. coordona activitatea departamentelor aflate în subordinea vicepreședintelui L.N.C., între care și cel care se ocupa de monitorizarea postprivatizare, participa în calitate de invitat la ședințele Colegiului director, unde își exprima un punct de vedere personal cu privire la notele supuse dezbaterii colegiului, încercând, deși în calitate de invitat nu avea drept de vot, să influențeze cu privire la luarea unor decizii de respingere sau admitere a unor note cu propuneri referitoare la încheierea unor acte în numele AVAS, participa împreună cu sau în numele vicepreședintelui L.N.C. la diferite întâlniri cu cumpărătorii de acțiuni la firmele privatizate și cu avocații acestora.

Din probațiunea testimonială a reieșit că vicepreședintele se afla în relații profesionale și personale bune cu M.A., context în care este evident că acesta din urmă avea posibilitatea de a determina luarea unor decizii și semnarea unor acte de către funcționarii competenți din cadrul AVAS, de natură a favoriza pe cumpărătorii acțiunilor SC G. SA Buzău în perioada de monitorizare postprivatizare sau, în orice caz, crea tuturor persoanelor interesate convingerea că are o astfel de influență.

De altfel, din convorbirea interceptată și înregistrată în temeiul unui mandat emis conform art. 21 din Legea nr. 535/2004 raportat la art. 3 lit. e) din Legea nr. 51/1990, din 13 iunie 2006, ora 12:55, purtată de martorii B.L. și I.D., acesta din urmă în perioada respectivă intermediind legătura dintre M.A. și acționarii SC G. SA Buzău, s-a evidențiat faptul că orice întâlnire cu vreun funcționar din cadrul AVAS implicat în redactarea și semnarea actelor cu SC G. SA Buzău, se făcea numai după înștiințarea lui M.A., martorul I.D. precizând că „.. eu nu m-am întâlnit niciodată cu el [n.n. cu martorul P.C.A., expert jurist în cadrul Direcției de Asistență Juridică Postprivatizare] fără să știe și A.[n.n. M.A.] ".

Totuși, B.L. și inculpatul G.V. (cumpărătorii de influență) aveau cunoștință despre competențele reale ale consilierului M.A., așa cum a reieșit și din discuția telefonică purtată de către cei dintâi la data de 13 februarie 2007, ora 18:59, una din replicile martorei fiind aceea că „..trebuie să ne onorăm obligațiile..", „cu atât mai mult că de dânsul [n.n. de M.A., care la data convorbirii avea funcția de director general al Direcției Generale de Asistență Juridică din cadrul AVAS] depinde amu și mai mult decât o depins,.", în sensul că de data aceasta avea posibilitatea să decidă cu privire la încheierea convenției de menținere în vigoare a contractului de privatizare și nu doar să influențeze alți funcționari.

Împrejurarea că M.A. s-a ocupat în mod direct de coordonarea discuțiilor în vederea soluționării problemelor rezultate din neîndeplinirea de către SC G. SA Buzău a obligațiilor contractuale și de negocierile dintre cumpărătorii acțiunilor firmei menționate și AVAS, este confirmată de depoziția martorului P.C.A. (expert jurist în cadrul Direcției de Asistență Juridică Postprivatizare), care a precizat că, în situația în care era necesară o opinie juridică cu privire la încheierea unor acte legate de monitorizarea postprivatizare a SC G. SA Buzău, directorul direcției în cadrul căreia își desfășura activitatea era convocat pentru a clarifica din punct de vedere juridic anumite situații ivite referitor la întocmirea unor acte în derularea procedurilor de monitorizare postprivatizare. Uneori, directorul direcției menționate îl desemna chiar pe martorul P.C.A. să participe la discuții și, în acest context, a cunoscut-o în biroul consilierului M.A., în vara - toamna anului 2006, și pe B.L., ocazie cu care, la solicitarea lui M.A., a prezentat punctul de vedere al direcției sale cu privire la modalitatea în care trebuia să fie achitată suma de 214.000 euro, cu titlul de penalități pentru neefectuarea investițiilor de mediu, în aceeași perioadă martorul P.C.A. s-a mai prezentat și cu alte prilejuri în biroul lui M.A. pentru a prezenta argumentele juridice care erau avute în vedere de Direcția Asistență Juridică Postprivatizare în susținerea punctului de vedere conform căruia, plata penalităților pentru neefectuarea investițiilor de mediu, în cuantum de 214.000 euro, trebuia făcută în contul AVAS, neputând fi considerată valabilă o plată efectuată în contul SC G. SA Buzău, așa cum doreau cumpărătorii acțiunilor de la firma menționată (situație care probează fără echivoc interesul lui M.A. în găsirea unei soluții pentru rezolvarea acestei probleme în mod favorabil acționarilor S.C. G. S.A Buzău). în speță, plata sumei de 214.000 euro urma ca, în opinia funcționarilor din cadrul AVAS, să fie făcută în contul acestei instituții deoarece, începând cu data de 22 iulie 2005, se modificase art. 16 din O.U.G. nr. 25/2002, care, numai în forma anterioară, prevedea ca o astfel de plată să se facă în contul societății comerciale privatizate.

Faptul că M.A. s-a întâlnit în repetate rânduri cu reprezentanții acționarilor SC G. SA Buzău, pentru a discuta problemele apărute în perioada de monitorizare postprivatizare, rezultă și din declarațiile martorilor B.L., B.S., P.C.A., G.D. precum și din declarațiile sale, în mod direct sau indirect, dar și din unele discuții telefonice, purtate în perioada iunie - septembrie 2006, interceptate și înregistrate în temeiul unui mandat emis în temeiul art. 21 din Legea nr. 535/2004 raportat la art. 3 lit. e) din Legea nr. 51/1990 (convorbirile care au avut loc între M.A. și B.L. la datele din 01 august 2006, ora 11:07 și 11 septembrie 2006, ora 16:20, precum și discuțiile purtate de B.L. cu B.S. 11 septembrie 2006, ora 15:14, cu inculpatul G.V. - 26:06.2006, ora 14:39, 27 iunie 2006, ora 12:51, 03 iulie 2007, ora 11:23, 01 august 2006, ora 10:27, 11 septembrie 2006, ora 13:11, 05 iulie 2006, ora 10:40 și cu martorul I.D. - 04 iulie 2006, ora 08:21).

În cursul verii și toamnei anului 2006, pe fondul discuțiilor referitoare la problemele ce urmau să fie rezolvate la nivelul AVAS și care derivau din nerespectarea de către acționarii de la SC G. SA Buzău, a termenelor contractuale pentru îndeplinirea unor obligații în perioada de monitorizare postprivatizare, M.A. a pretins în mai multe rânduri sume de bani, ale căror cuantumuri s-au modificat în permanență, în raport de situațiile care erau avute în vedere pentru a fi soluționate.

Totodată, a reieșit că sumele de bani pretinse de către M.A. au fost negociate prin intermediul martorului I.D., iar evoluția sumelor cerute acționarilor de la S.C. G. S.A Buzău, a fost în sensul creșterii lor, în schimbul promisiunii că va rezolva una sau mai multe situații care, la vremea respectivă, puteau să conducă la aplicarea pactelor comisorii prevăzute în contractul de privatizare și, pe cale de consecință, la desființarea contractului.

Astfel, pe la începutul verii anului 2006, discuțiile dintre debitorii din contractul de privatizare și M.A. erau legate de aspectul plății penalităților stabilite pentru neefectuarea de către acționarii de la SC G. SA Buzău a investițiilor de mediu, respectiv suma de 214.200 euro. Sub acest aspect, declarația martorului I.D. se coroborează și cu depoziția martorului P.C.A., care a fost desemnat în mai multe rânduri, în perioada respectivă, să participe la discuțiile care aveau loc în biroul consilierului M.A.. Tot în aceeași perioadă, martorul P.C.A., într-o întâlnire care a avut loc la benzinăria AGIP, situată vis-a-vis de sediul AVAS, a reluat discuția în prezența reprezentanților acționarilor SC G. SA Buzău, B.L., B.S. și a avocatei SC H.E. SRL., L.A.M. și a arătat că aceste penalități urmau să fie plătite, conform legislației în vigoare la momentul efectuării plății, în contul AVAS, neputând fi considerată, începând cu data de 22 iulie 2005, ca valabilă, o plată făcută în contul SC G. SA Buzău.

De asemenea, și dintr-o serie de convorbiri telefonice, interceptate și înregistrate din perioada 27 iunie 2006 - 01 august 2006, dintre B.L. și inculpatul G.V., au rezultat aspectele menționate anterior.

Astfel, în discuția purtată în 27 iunie 2006, ora 10:27, în care B.L. face un rezumat al întâlnirii pe care a avut-o în ziua anterioară cu M.A., printre altele a arătat că, la vremea respectivă, soluția, cel puțin temporară, cu privire la care erau de acord ambele părți ar fi fost ca, în proiectul unui document insuficient precizat și cu privire la conținutul căruia trebuiau să fie de acord și debitorii din contract - posibil al convenției de menținere în vigoare a contractului de privatizare - să fie cuprinsă o clauză în sensul că SC G. SA Buzău are „.. obligațiunea de a efectua toate plățile restante.. ", fără a preciza în detaliu sumele datorate AVAS; în convorbirea din 03 iulie 2006, ora 11:23 dintre inculpatul G.V. și B.L., pe fondul relatării de către cea din urmă a conținutului unei discuții purtată cu B.S., cu care ocazie îi adusese acestuia la cunoștință despre pretinderea lui M.A. cu privire la o sumă de bani, pe care inculpata i-a cerut lui B.S. să o plătească singur, în calitate de reprezentant al SC H.E. SRL., inculpatul i-a sugerat surorii sale că ar trebui să-i spună lui B.S. că „.. voi dacă acceptați chestia asta [n.n. rezultatul negocierilor pe care G.V. și B.L. le-au purtat cu M.A.].. dacă n-acceptați, atunci le plătiți toate 200..", totodată, precizând și că „astea 200 tot din asta ar să trebuiască plătite, dar de-amu la întreprindere [n.n. la SC G. SA Buzău]"; în discuția din 01 august 2006, ora 10:27, în contextul în care B.L. îi comunică fratelui său, inculpatul G.V., despre mărirea pretențiilor lui M.A., arată că se va întâlni cu acesta și va cere la rândul său să fie incluse în convenția de menținere în vigoare a contractului de privatizare, clauze convenabile SC G. SA Buzău, referitoare la constituirea de garanții în favoarea AVAS și la modalitatea de plată a penalităților de mediu datorate de cumpărătorii firmei privatizate menționate: „.. toți 200 noi îi facem pentru fabrică .. ".

Ulterior, însă, o dată cu creșterea sumei pretinsă de M.A., acesta din urmă, a promis rezolvarea tuturor problemelor cu care se confrunta SC G. SA Buzău, în derularea contractului de privatizare, prin influența pe care o avea asupra funcționarilor din cadrul AVAS care aveau în competență atribuții legate de încheierea actelor din perioada de monitorizare postprivatizare. Astfel, în discuțiile telefonice din 01 august 2006, ora 10:27 și din 19:09.2006, ora 08:55, referitoare la mărirea sumei pretinse de către M.A., precum și la o serie de detalii privind conținutul convenției de menținere în vigoare a contractului de privatizare, B.L. îi transmite inculpatului G.V., că a primit asigurări că „totul va fi în ordine" și „.. a spus [n.n. M.A.] că totul e în regulă ".

Depoziția martorului I.D., a mai evidențiat și date referitoare la o adevărată negociere între M.A., pe de o parte și inculpatul G.V. și B.L., de pe altă parte, cu privire la cuantumul sumei de bani pretinsă de către consilier. Inițial, M.A. a solicitat martorului I.D. să transmită numitei B.L. și, în mod implicit, și inculpatului G.V., că dorește o sumă cuprinsă între 10.000 și 15.000 euro, pentru a influența funcționarii din cadrul AVAS care erau abilitați să ia o decizie în ceea ce privește neplata penalităților datorate de către cumpărătorii SC G. SA Buzău, apoi 20.000 euro, reprezentând 10% din valoarea penalităților care trebuiau plătite, pentru ca în cele din urmă să se decidă cu privire la o sumă de 50.000 - 60.000 euro sau Dolari SUA Anterior formulării primei pretinderi, M.A. a indicat și modalitatea în care se putea rezolva problema neplății penalităților de mediu, mai precis, urma ca AVAS să formuleze acțiune în instanță împotriva acționarilor SC G. SA, în condițiile în care, datorită influenței sale, funcționarii din cadrul AVAS care aveau ca atribuții de serviciu și reprezentarea acestei instituții în fața instanțelor de judecată să nu depună diligente deosebite și, în acest fel, SC G. SA Buzău să obțină o hotărâre judecătorească prin care AVAS să fie obligată să recunoască valabilitatea efectuării plății penalităților de mediu în contul firmei privatizate.

În toate cazurile martorul I.D. a transmis pretențiile lui M.A. numitei B.L., aceasta, la rândul său, transmițând datele respective inculpatului G.V. și reprezentanților SC H.E. SRL.

B.L., după ce, așa cum rezultă din discuțiile telefonice interceptate în prezenta cauză, s-a consultat cu inculpatul G.V., prin martorul I.D., i-a comunicat lui M.A. acordul inculpatului, precum și al reprezentanților SC H.E. SRL. cu privire la remiterea unei sume de 40.000 (fără a preciza dacă se referă la euro sau Dolari SUA), din cei 50.000 - 60.000 ceruți ultima oară de către M.A.

După câteva zile, martorul I.D. s-a întâlnit cu M.A. și i-a transmis acestuia disponibilitatea cumpărătorilor acțiunilor SC G. SA Buzău de a plăti o sumă de 40.000 de euro sau Dolari SUA, M.A. arătând doar că va discuta despre acest aspect cu B.L. și cu inculpatul G.V.

Aproximativ în cursul lunii august 2006, martorul I.D., la solicitarea lui M.A., s-a întâlnit din nou cu acesta la sediul AVAS, ocazie cu care i-a relatat că a rămas stabilit ca să primească de la cumpărătorii SC G. SA Buzău suma finală și totală de 40.000 euro, iar în schimbul acestei sume, se vor soluționa problemele apărute în perioada de monitorizare postprivatizare a SC G. SA Buzău, încheindu-se în cele din urmă și convenția de menținere în vigoare a contractului de privatizare.

Cu aceeași ocazie, M.A. i-a relatat martorului I.D. și despre modalitatea în care va împărți suma de 40.000 euro, respectiv, va da 5.000 euro unui funcționar de la Departamentul Asistență Juridică al AVAS și că ar fi trebuit să mai dea tot 5.000 euro martorei P.M.M., director la Departamentul de Monitorizare Postprivatizare al AVAS, însă, deoarece acesteia îi împrumutase o sumă de bani într-un cuantum apropiat de suma la care se gândise să i-o da, va considera împrumutul ca fiind achitat și, prin urmare, acesteia nu o să-i mai dea nimic.

Urmare a acestor negocieri purtate de M.A. cu acționarii de la SC G. SA Buzău, și în scopul obținerii în final a unei convenții de menținere în vigoare a contractului de privatizare, la data de 11 septembrie 2007, B.L., la indicațiile inculpatului G.V., i-a remis lui M.A. suma de 20.000 Dolari SUA, primită în aceeași zi de la T.C. Conform declarației acestuia din urmă, suma de bani în cauză i-a transmis-o numitei B.L., la cererea lui C.A., căruia, în această modalitate, îi restituia un împrumut pe care personal îl luase de la C.A., însă nu cunoștea ce reprezentau banii în relația dintre C.A., pe de o parte și inculpatul G.V. și martora B.L., pe de altă parte ori faptul că aceasta din trebuia să remită acei bani consilierului M.A.

Circumstanțele privind modalitatea în care s-au derulat negocierile dintre M.A. și cei doi frați, prin intermediul martorului I.D., cu privire la modificarea cuantumului sumelor pretinse de către M.A. și cu privire la natura relațiilor apropiate dintre martorul I.D. și M.A., care i-a permis să afle aspecte referitoare la pretinderea unor sume de bani de către inculpat, sunt confirmate de convorbirile telefonice purtate în perioada iunie - septembrie 2006, după cum urmează:

- La data de 27 iunie 2006, ora 12:51, a avut loc o discuție între B.L. și inculpatul G.V., în cadrul căreia cea dintâi îi relatează despre modul în care, în ziua de 26 iunie 2006, s-a desfășurat, o întâlnire la AVAS cu M.A., la care a participat și martorul I.D., prilej cu care au discutat despre cuprinsul unui document ce urma să fie întocmit la nivelul AVAS; în cursul aceleași zile, prin intermediul aceluiași martor, B.L. a luat cunoștință despre o altă suma decât cea despre știa până în acel moment, pretinsă de către M.A., respectiv 20.000, fără a preciza valuta; cu privire la acest aspect, inculpata arată că „.. aicea poziția lui I.D. oleacă mă pune-n gardă: când eram numai noi, unu cu unu, el spunea că zece-cincisprezece, pe urmă când o venit de la așela [n.n. M.A.] o zis că douăzeci.. ". Tot cu acea ocazie, B.L. a aflat prin intermediul martorului I.D. și despre modalitatea în care M.A. intenționa să împartă suma obținută de la cumpărătorii acțiunilor SC G. SA Buzău, respectiv, despre intenția sa de a da o parte din bani și martorei P.M.M., care nu este nominalizată, dar este individualizată ulterior în declarația martorului, precum și în notele de redare a altor discuții telefonice în care interlocutorii îi precizează și identitatea. De altfel, sub acest aspect, depoziția martorului I.D. și nota de redare a acestei convorbiri se coroborează și cu susținerile martorei P.M.M., care a arătat că, într-adevăr, în cursul verii anului 2006 avea o datorie la M.A., de 6.000 euro, pe care, însă, a plătit-o în toamna aceluiași an, dintr-un credit bancar. Mijloacele de probă amintite evidențiază buna credință a martorului I.D., care putea să cunoască aceste detalii numai în situația în care discuția menționată a fost reală.

- În convorbirea telefonică din 03 iulie 2006, ora 11:23 inculpatul G.V. și B.L. au discutat despre remiterea către M.A. a sumei anterior stabilită în două sau trei tranșe, fie jumătate înainte de începerea derulării unor formalități la AVAS și jumătate la finalizarea acestora, fie „.. la moment o parte, pe urmă când vedem proiectul [n.n. convenției de menținere în vigoare a contractului de privatizare] și când se semnează, a treia parte ", nefiind stabilit. a)cest aspect în mod definitiv la data respectivă. Totodată, a reieșit din cuprinsul discuției și faptul că suma trebuie plătită de către reprezentanții SC H.E. SRL., inculpatul G.V. sugerându-i în acest sens surorii sale ca să îi spună, la rândul său, lui B.S.: "S, uite, având în vedere că asta-i, știți și voi, că-i problema voastră, noi am negociat, dar n-avem dreptul .. voi dacă acceptați .. ".

- Din cuprinsul convorbirii purtată la 05 iulie 2006, ora 10:40 a reieșit că, la un moment dat, B.L., având suspiciuni cu privire la atitudinea reprezentanților SC H.E. SRL. în raport de bănuiala celor din urmă în sensul că existau anumite piedici în derularea formalităților la AVAS din cauza soției avocatului lui G.V., respectiv consiliera P.C., din AVAS, i-a cerut martorului I.D. să se mai întâlnească cu M.A. și să se lămurească, solicitare care nu avea nicio justificare decât în cazul în care știa că cei doi se aflau în relații personale bune.

- În discuția purtată de B.L. cu inculpatul G.V., în 01 august 2006, ora 10:27, cea dintâi îl informează pe inculpat că s-a întâlnit cu martorul I.D. și că „pe scurt, acolo a crescut la 50"; îi mai relatează, totodată, și despre solicitarea lui M.A. de a-i da banii direct, și nu prin intermediul martorului I.D.

Așa după cum reiese din discuțiile telefonice interceptate și înregistrate în prezenta cauză, în relația dintre inculpatul G.V. și sora sa, B.L., cel dintâi, are rol de decizie cu privire la toate aspectele referitoare la S.C. G. SA Buzău, împrejurare, de altfel, firească, având în vedere faptul că inculpatul are calitatea de acționar, așadar avea interesul material și direct să se soluționeze într-o anumită modalitate formalitățile efectuate la nivelul AVAS, în vederea păstrării calității de acționar și a achitării datoriilor SC G. SA Buzău în condiții mai avantajoase. Acest caracter al relației este subliniat în mod explicit în convorbirea telefonică din 11 septembrie 2006, ora 14:46, când, la un moment dat, pe fondul relatării discuției purtate cu T.C., privitor la suma de bani pe care, în aceeași zi o primise de la acesta și urma să o remită lui M.A., în referire la vânzarea acțiunilor deținute de către inculpat la SC G. SA Buzău, i-a spus că, io pur și simplu nu am avut împuternicire de la tine să dezvolt tema asta, că io puteam să-i spun în față .. ", circumstanță care evidențiază faptul că B.L. acționa numai în limitele stabilite de către fratele său.

Împrejurarea că deciziile și inițiativa aparțin inculpatului G.V., este evidențiată și de modul în care B.L. relatează inculpatului toate detaliile întâlnirilor și discuțiilor pe care le-a avut cu persoanele implicate în soluționarea problemelor apărute la nivelul AVAS în legătură cu SC G. SA Buzău, precum și de caracterul explicit al indicațiilor pe care inculpatul G.V., în permanență, le-a dat surorii sale, B.L., referitor la modalitatea în care trebuie să conducă discuțiile cu martorii M.A., I.D., B.S. și T.C., pentru a-și realiza, astfel, propriile interese legate de participarea la capitalul social al SC G. SA Buzău (discuțiile telefonice dintre inculpatul G.V. și B.L. din 26 iunie 2006, ora 14:39, 27 iunie 2006, ora, ora 12:51, 03 iulie 2006, ora 11:23, 04 iulie 2006, ora 10:15, 04 iulie 2006, ora 08:42, 04 iulie 2006, ora 10:15, 05 iulie 2006, ora 08:20, 05 iulie 2006, ora 10:40, 01 august 2006, ora 10:27, 01 august 2006, 11 septembrie 2006, ora 11:13, 11 septembrie 2006, ora 13:11, 11 septembrie 2006, ora 14:46, 11 septembrie 2006, ora 16:24, 11 septembrie 2006, ora 17:04 și 19 septembrie 2006, ora 08:55).

Relevante sub acest aspect sunt discuțiile pe care inculpatul G.V. le-a avut cu B.L. în 11 septembrie 2006. Astfel, inculpatul i-a cerut martorei B.L. să se deplaseze la sediul L și să ia de la T.C. o sumă de bani, pe care apoi să o dea lui M.A. (ora 11:13 - inculpatul G.V. îi transmite martorei „da, am grăit cu C. ..[n.n. T.C.]", „Și i-am spus, zic: <Uite, după bani, să-n L. [n.n. B.L.], știi? și cică <Poftim, las să vină>". după care, tot inculpatul îi spune că „după ce le iei, trebuie cu A. [n.n. M.A.] să videm."; ora 13:11 - inculpatul G.V. îi cere martorei B.L. să ia legătura telefonic cu T.C. și să îi spună acestuia..„Uite, mie mi-o spus domn V. [n.n. G.V.] că trebuie să mă apropii de dumneavoastră să-mi transmiteți ceva și în afară de asta, mai am ceva să vorbesc cu dumneavoastră"; ora 14:46 - în această discuție, după ce B.L. relatează în detaliu discuția pe care a avut-o cu T.C., inculpatul G.V., nemulțumit că a primit o suma de bani mai mică decât la care se aștepta, îi cere martorei să obțină de la aceeași persoană o altă sumă de bani, în completarea celei deja primite și îi indică și modalitatea în care să o facă: ,,Tu spune-i așa, zi: <Măi, eu nu mă duc, că o fost înțelegerea 25 și ar trebui să le dai pe toate că..aista ar să rămâie două-trei zile și gătește-le și pe ăstelalte 20 pană la sfârșitul săptămânii dară, că peste vreo trei-patru zile o să fie gata acolo..Nu vă pun eu condițiile, așa s-o înțeles, când o fost.. >"; ora 15:14 - în discuția pe care a avut-o cu B.S., B.L., îi aduce la cunoștință că se va întâlni în aceeași zi cu M.A., pentru a discuta despre garanțiile bancare ce trebuiau să fie transmise către AVAS și ca „.. să îl felicit și să deie drumul la notă ..", iar conform declarației lui B.S., acesta a înțeles din replica martorei că va avea în acea zi o întâlnire privată cu M.A.; ora 16:24 - înainte de a remite efectiv suma de bani lui M.A., deoarece se aștepta ca să primească de la T.C. o sumă de bani în euro și nu în Dolari SUA, B.L., a luat legătura telefonic cu inculpatul G.V. pentru ca acesta să rezolve situația neprevăzută, iar inculpatul a decis cu privire la destinația sumei de 25.000 dolari SUA primită de B.L. de la martorul T.C.: .., Dă-i 20. Da, da. Și aistea 5 Iu M. să-i dai. Da, mai mult de 20 nu-i dai. 5 lui M.")

Declarațiile numiților T.C. și B.L., precum și convorbirea telefonică dintre cea din urmă și M.A., de la ora 16:20, în care cei doi stabilesc să se întâlnească (așadar, după întâlnirea din aceeași zi cu T.C., de la care a primit banii, și despre care îi relatează inculpatului G.V. la ora 14:46) se coroborează cu discuțiile telefonice interceptate și înregistrate care au fost prezentate, confirmând remiterea succesivă a unor sume de bani, la data de 11 septembrie 2006, de la T.C. la martorul B.L. (25.000 Dolari SUA) și, apoi, de la aceasta la martorul M.A. (20.000 Dolari SUA).

Cât privește suma de bani, primită de B.L. de la T.C. și remisă, în parte, ulterior, lui M.A., rezultă din probatoriu că provenea de la C.A., fiind transmisă martorei B.L. prin intermediul lui T.C., în urma discuțiilor purtate de către acesta din urmă cu inculpat, dar și cu C.A.

Comiterea infracțiunii de cumpărare de influență de către inculpatul G.V., sub forma promisiunii unei sume de bani și apoi a remiterii sale către M.A., prin intermediul numitei B.L., la data de 11 septembrie 2006, este confirmată și de anumite discuții telefonice, interceptate și înregistrate, conform dispozițiilor art. 911 C. proc. pen., în ziua de 27 februarie 2007:

- În convorbirea purtată de inculpatul G.V., la ora 12:21, cu B.L., în contextul apariției unei neînțelegeri generată de solicitarea martorului B.S. de a fi și el de față la darea sumei de 26.000 euro (pe care i-o remisese acesteia la aceeași dată pentru a fi transmisă lui M.A.) și de lipsa acordului numitei B.L. și a inculpatului G.V. cu privire la acest aspect, acesta din urmă a sfătuit-o pe B.L. ca, în ipoteza în care B.S. insistă să o însoțească, să îi spună că „S., noi cum am făcut până acum, [n.n. fără martori, în condițiile în care anterior banii i-au fost dați lui M.A. direct de către B.L.] să face așa mai departe..", deoarece, „..așa chestii nu se fac în trei! ";

- La ora 13:24, într-o altă discuție dintre inculpatul G.V. și B.L., aceasta face referire la alte două remiteri anterioare a unor sume de bani către M.A., efectuate în modalități diferite, în cea de-a doua dată rezultând că ea personal a dat suma de bani („.. dar pe varianta cum am făcut eu când data trecută, atunci clar că apare..un interes oarecare .."[n.n. referindu-se la diferența din banii primiți de la C.A. prin intermediul lui T.C.]);

- În discuția de la ora 14:11, dintre B.L. și inculpatul G.V., cea dintâi îl întreabă pe inculpat „..cât trebuie să-i dau!" și „de-acelea cum i-am dat data trecută!", cel din urmă precizându-i atât cuantumul, respectiv „.. douăzeci!", cât și valuta în care trebuie să fie banii, respectiv Dolari SUA, ca și în 11 septembrie 2006, când a rezultat din probațiunea administrată că B.L., la inițiativa și la indicațiile directe și concrete ale inculpatului G.V., i-a dat lui M.A. suma de 20.000 Dolari SUA

- 2. Cu privire la infracțiunile de corupție, săvârșite de inculpatul G.V., la data de 27 februarie 2007.

Din cuprinsul discuțiilor telefonice interceptate și înregistrate în temeiul unor mandate emise conform art. 21 din Legea nr. 535/2004 raportat la art. 3 lit. e) din Legea nr. 51/1990, a rezultat că, după semnarea convenției de menținere în vigoare a Contractului nr. 24 din 13 septembrie 2002, la data de 29 ianuarie 2007, subzista problema recunoașterii valabilității plății efectuate de către SC H.E. SRL la data de 24 august 2006, cu titlu de penalități pentru neefectuare investițiilor de mediu, în cuantum de 214.200 euro. Conform declarației martorei B.L. și discuțiilor telefonice ale acesteia cu inculpatul, în vederea efectuării unei novații, dar și pentru a intenta o acțiune în justiție, în contradictoriu cu AVAS, cu scopul de a obține o hotărâre judecătorească prin care să se stabilească valabilitatea plății efectuate în contul SC G. SA, Buzău a penalităților pentru neefectuarea investițiilor de mediu, trebuia obținută o notificare din partea AVAS cu privire la această obligație a acționarilor. Necesitatea obținerii acestei notificări, precum și preocuparea inculpatului G.V. în acest sens rezultă explicit din unele convorbiri telefonice ale sale (13 februarie 2007, ora 18:48, 13 februarie 2007, ora 18:59 și 21 februarie 2007, ora 13:21, în această din urmă discuție inculpatul cerându-i martorei B.L. să meargă la M.A. și să ia notificarea despre care martora îi precizează că „ important ca, asta juridic să-ncepem procedura că nu avem datorii. Așa cum neam înțeles."").

Totodată, în perioada respectivă, inculpatul G.V. intenționa să cesioneze o parte din acțiunile pe care le deținea la SC G. SA Buzău firmei SC H.E. SRL, prin efectuarea unei novații, situație în care era necesară derularea unor formalități la nivelul AVAS

Existența acestor două probleme legate de S.C. G. S.A. Buzău și modalitățile de soluționare, cu implicarea lui M.A., în calitate de director general al Direcției Generale de Asistentă Juridică din cadrul AVAS sunt evidențiate atât de declarațiile martorilor I.D., B.S., B.L., P.C.A. și P.M.M., cât și de discuțiile telefonice purtate de către B.L. cu inculpatul G.V. (13 februarie 2007, ora 18:48, 13 februarie 2007, ora 18:59, 21 februarie 2007, ora 13:21, 22 februarie 2007, ora 12:39, 27 februarie 2007, ora 19:06, aceasta din urmă, în limba rusă), cu martorul M.A. (13 februarie 2007, ora 13:26, 14 februarie 2007, ora 11:20), cu martora P.M.M. (14 februarie 2007, ora 11:20), precum și cu martorul B.S. (21 februarie 2007, ora 13:42, 27 februarie 2007, ora 19:57, ultima dintre ele, în limba rusă).

Aceleași împrejurări sunt reliefate și de convorbirile telefonice purtate în limba rusă de martorul B.S. cu C.A. (26 februarie 2007, orele 16:10, 16:13, 16:18, 16:20, 16:24, 16:25).

Edificatoare, sub aspectul identificării problemelor în discuție în perioada respectivă, precum și a implicării martorului M.A. în soluționarea lor sunt o serie de discuții dintre inculpatul G.V. și B.L.. Astfel, la 13 februarie 2007, ora 18:59, cei doi discută despre demararea unor proceduri la AVAS, pentru care era necesară emiterea și transmiterea de către AVAS a unei notificări către acționarii SC G. SA Buzău, dar și de necesitatea „onorării obligațiilor" către funcționarii din AVAS, în mod generic și față de M.A. în mod special „cu atât mai mult că de dansul (n.n. M.A., care din data de 08 ianuarie 2007 avea funcția de director general al Direcției Generale de Asistență Juridică, implicat în mod direct, prin departamentele aflate în structura acestei direcții, în soluționarea aspectelor juridice legate de monitorizarea postprivatizare a SC G. SA Buzău) depinde amu și mai mult decât o depins..".

Date relevante sunt evidențiate și în discuția dintre aceleași persoane din data de 21 februarie 2007, ora 13:21, când inculpatul G.V. îi cere martorei să discute direct cu M.A. pentru a obține în mod operativ o comunicare de la AVAS, pentru ca „.. să-ncepem procedura că nu avem datorii. Cum ne-am înțeles", precum și din convorbirea purtată la data de 27 februarie 2007, ora 19:06, după remiterea de către B.L. a sumei de 20.000 Dolari SUA lui M.A., când, cea dintâi îi relatează fratelui său, astfel cum făcea în mod obișnuit, despre modalitatea în care s-a desfășurat întâlnirea și despre asigurarea directorului M.A. că poate să rezolve problema recunoașterii de către AVAS, ca valabilă, a plății făcute de SC G. SA Buzău la data de 24 august 2006, în contul firmei respective. De asemenea, aceste împrejurări mai rezultă și din convorbirile martorei B.L. cu B.S. din datele de 22 februarie 2007, ora 15:32 și 26:02.2007, ora 08:54.

Conform fișei postului și Regulamentului de organizare și funcționare al AVAS, M.A., în calitate de director general al - Direcției Generale de Asistență Juridică din cadrul AVAS, începând cu data de 08 ianuarie 2007, printre altele, făcea parte, cu drept de vot, din Colegiul Director al AVAS, asumându-și responsabilitatea deciziilor luate de acest organism (cât privește efectuarea unei novații, aceasta, în mod efectiv, se realiza numai după aprobarea unei note redactate de către Direcția Generală Monitorizare Contracte Postprivatizare, avizată sub aspectul legalității de către direcția condusă de către M.A. și aprobată de către Colegiul Director, din care acesta făcea parte), organiza și coordona activitatea celor 5 direcții din structura Direcției Generale Juridice și dispunea măsuri pentru asigurarea reprezentării AVAS în fața instanțelor de judecată, precum și pentru îndeplinirea actelor procesuale/procedurale necesare (având astfel atribuții și relativ la desfășurarea unui eventual proces cu cumpărătorii acțiunilor SC G. SA Buzău, în urma căruia să fie posibilă, datorită unei reprezentări necorespunzătoare a intereselor instituției, recunoașterea ca valabil efectuată a plății penalităților pentru neefectuarea investițiilor de mediu în cuantum de 214.200 euro, în contul firmei).

Din materialul probator a rezultat că, pe data de 27 februarie 2007, B.L., s-a deplasat la sediul SC H.E. SRL. din municipiul București, unde a primit suma de 26.000 euro de la B.S., conform unei înțelegeri anterioare între inculpatul G.V. și C.A. (în discuția din 22 februarie 2007, ora 15:32, martora B.L. îi transmite lui B.S. că „io luni am să viu și eu pentru că..acolo trebuie să terminăm cu chestia ceea, cu flăcăul acela. Așa mi-a spus în orice caz V. [n.n. G.V.], c-o vorbit cu A. [n.n. C.A.], că luni [n.n. 26 februarie 2007], trebuie să facem operațiunea"). Relativ la discuția anterioară, este de precizat că, potrivit declarației martorei B.L., în convorbirile telefonice M.A. era numit flăcăul". Ulterior, ca urmare a convorbirii din 26 februarie 2007, ora 08:58, la inițiativa martorului B.S., întâlnirea dintre cei doi s-a amânat pentru ziua următoare. Cu ocazia primirii banilor de la B.S., la cererea acestuia, martora a redactat un înscris sub semnătură privată având următorul cuprins: „Eu, B.L. B.L. am primit de la S. B.S. în interes de serviciu 26 mii Euro ".

În dorința de a păstra caracterul exclusiv al relației pe care inculpatul G.V. și martora B.L. o aveau cu M.A., deși B.S. era persoana de la care proveneau banii și era și direct interesat în rezolvarea problemelor pe care SC G. SA, Buzău le avea în relația cu AVAS, cei dintâi au respins categoric ideea de a participa și B.S. la remiterea banilor. Caracterul privilegiat al relației dintre inculpatul G.V. și martora B.L., pe de o parte și M.A., pe de altă parte, comparativ cu cea dintre același funcționar și B.S., precum și eforturile celor dintâi de a o menține, cu motivația că remiterea unor foloase materiale unui funcționar, în cazul de față, lui M.A., se realizează în mod discret, fără a mai fi de față și alte persoane, rezultă din mai multe discuții telefonice, precum și din declarațiile martorilor I.D., B.L. și B.S. Edificatoare sunt convorbirile purtate între inculpatul G.V. și martora B.L. la data de 27 februarie 2007, orele 12:21, 12:35, 13:17 și 19:06, precum și cele dintre B.S. și C.A., din aceeași dată, orele 13:12, 14:20 și 20:31.

Astfel, în discuția de la ora 12:21, după ce B.L. i-a adus la cunoștință inculpatului despre solicitarea lui B.S. de a participa la întâlnirea cu M.A., inculpatul o sfătuiește pe interlocutoare să îi spună lui B.S. că „noi cum am făcut până acum (n.n. referindu-se la cealaltă remitere de bani, din 11 septembrie 2006, când B.L. s-a întâlnit singură cu M.A.) să facem așa mai departe ..".

La ora 13:17 la convorbirea pe aceeași temă dintre cei doi frați, la solicitarea inculpatului, participă și B.S., căruia, printre altele, inculpatul i-a precizat „..Ce, ori tu ori ANDREI (n.n. C.A.), nu știu cine nu.. înțelegi, eu nici nu vreau să, discut mai mult pe temu asta! Hai.. eu i-am spus.. ă.. nu o dată și-am vorbit că sunt lucruri (n.n. primirea de mită) pe care oamenii nu au să facă din asta publicitate! Ce tu nu înțelegi? "

În discuția de la ora 19:06, B.L. a redat și una din replicile lui M.A., din care rezulta faptul că demersurile sale erau realizate în considerarea relației sale cu inculpatul, deoarece, în cazul în care „.. voi ieșiți (n.n. cesionează inculpatul acțiunile sale), a doua zi anulez înțelegerea (n.n. convenția de menținere în vigoare a contractului de privatizare)".

Pe de altă parte, aceste împrejurări erau cunoscute și de către B.S. și C.A., cel dintâi, în convorbirile mai sus arătate, relatând în detaliu discuțiile pe care le-a avut cu martora B.L. și cu inculpatul G.V. Printre altele, îi aduce la cunoștință că motivația refuzului inculpatului și a martorei B.L. de a-i permite să fie de față la remiterea acestor bani către M.A. îl constituie caracterul discret și clandestin al situației, precum și încrederea funcționarului în cei doi frați („aceste lucruri nu se fac în trei, adică cu martori", „B.L. mi-a spus că au avut probleme anterior, iar ei rezolvă problemele numai prin intermediul său [n.t. al L.] și „el [n.n. M.A.] vrea să discute numai cu o persoană, respectiv VALERIU [n.n. G.V.]" în legătură cu aceste circumstanțe).

Inculpatul G.V. a stabilit în discuția cu B.L., din 27 februarie 2007, ora 14:32, suma care urma să fie remisă lui M.A. (20.000), precum și valuta (Dolari SUA), făcând referire cu această ocazie la remiterea anterioară a unei sume de bani, din 11 septembrie 2006, la întrebarea martorei: „ De-acelea cum i-am dat data trecută? " inculpatul răspunzând afirmativ.

Având în vedere înțelegerea celor doi și întrucât martora nu avea asupra sa o altă sumă de bani în Dolari SUA, aceasta din urmă a schimbat aproximativ 15.500 euro în 20.000 Dolari SUA, la o casa de schimb valutar (SC M&S E.O. SRL) situată în București, unde a fost condusă de martorul O.L.F., cu care, prin intermediul unei alte persoane, luase legătura telefonic anterior inculpatul G.V. Suma de bani primită la schimbul valutar era compusă din 200 bancnote de câte 100 Dolari SUA și a fost introdusă într-un plic din hârtie, de culoare albă, având mențiunea ING, precum și sigla băncii respective, bancnotele fiind așezate în teancuri de câte 10.000 Dolari SUA

În urma unor convorbiri telefonice succesive cu M.A., în cursul zilei de 27 februarie 2007, la orele 14:05, 15:47, 16:39 și 18:16, B.L. a stabilit cu acesta să se întâlnească lângă sediul AVAS, în jurul orei 18:30.

Cei doi au avut o scurtă discuție în restaurantul situat în stația AGIP, aflată vis-a-vis de sediul AVAS, iar ulterior s-au deplasat cu autoturismul de serviciu al lui M.A. la benzinăria L, situată în zona stației de metrou A.V. (la o distanță de aproximativ 500 - 600 m de benzinăria AGIP), după care s-au despărțit, continuându-și fiecare drumul cu autoturismele de serviciu.

În convorbirea telefonică purtată în limba rusă cu inculpatul G.V., la ora 19:06, B.L. a confirmat că ia dat banii lui M.A. și, totodată, i-a mai relatat și despre faptul că, la solicitarea lui B.S., a scris o chitanță de mână în care a precizat suma pe care a primit-o de la acesta.

La ora 19:57, B.L. i-a comunicat și lui B.S. că a remis banii primiți astfel cum fusese înțelegerea și i-a transmis și asigurarea dată de M.A. cu privire la disponibilitatea sa în a rezolva problemele cu care se confruntau acționarii SC G. SA, Buzău: „.. omul (n.n. M.A.) ne rămâne loial în continuare, în sensul că ne va acorda suport la toate nivelurile pentru a nu permite anularea convenției, chiar dacă va fi vorba de instanță".

Ulterior remiterii banilor, în cursul aceleiași zile, autoturismul în care se afla M.A. a fost oprit în trafic, iar pe bancheta din spate, lângă acesta, a fost găsit un plic din hârtie, de culoare albă, purtând mențiunea ING și sigla corespunzătoare, conținând suma de 20.000 Dolari SUA, alcătuită din bancnote de câte 100 euro, așezate în două teancuri.

În drept, fapta inculpatului G.V., constând în aceea că, în cursul verii anului 2006, în urma unor negocieri, purtate în mod direct sau prin intermediul altor persoane, a promis anumite sume de bani, iar ca urmare a actelor materiale menționate, la 11 septembrie 2006, prin intermediul martorei B.L., i-a remis (posibil împreună și cu C.A.) suma de 20.000 Dolari SUA lui M.A., consilier al vicepreședintelui L.N.C. din cadrul AVAS, care avea influență sau lăsa să se creadă că are influență asupra unor funcționari din cadrul aceleiași instituții, pentru a-i determina pe aceștia să facă ori să nu facă acte ce intrau în atribuțiile lor de serviciu, astfel încât problemele cu care se confruntau acționarii SC G. SA Buzău, datorate nerespectării unor clauze contractuale, să fie soluționate favorabil acestora, să nu atragă aplicarea pactelor comisorii și să se încheie, în cele din urmă, o convenție de menținere în vigoare a contractului de privatizare a firmei, constituie infracțiunea de cumpărare de influență, prev. de art. 61 din Legea nr. 78/2000.

Fapta inculpatului G.V., constând în aceea că la 27 februarie 2007 a înlesnit lui B.S. (posibil și lui C.A.), remiterea sumei de 20.000 Dolari SUA, prin intermediul numitei B.L., către M.A., director general al Direcției Generale de Asistență Juridică din cadrul AVAS, pentru ca acesta, să îndeplinească, să nu îndeplinească ori să întârzie îndeplinirea unor acte privitoare la îndatoririle sale de serviciu, astfel încât să se considere valabilă plata sumei de 214.000 euro realizată în contul SC G. SA Buzău, cu titlu de penalități pentru neefectuarea investițiilor de mediu și, de asemenea, să se poată realiza o nouă novație în urma căreia inculpatul să cedeze acțiunile deținute la această firmă, constituie complicitate la infracțiunea de dare de mită, prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 255 C. pen. și art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Fapta inculpatului G.V., constând în aceea că, l-a ajutat pe numitului M.A., director general al Direcției Generale de Asistență Juridică din cadrul AVAS, să primească suma de 20.000 Dolari SUA, la 27 februarie 2007, în scopurile menționate mai sus, facilitându-i legătura cu persoanele de la care proveneau banii și primirea efectivă a banilor prin intermediul surorii sale B.L., care a acționat la indicațiile sale transmise telefonic, constituie complicitate la infracțiunea de luare de mită, prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. și art. 6 din Legea nr. 78/2000.

La individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului G.V., Tribunalul a avut în vedere criteriile generale prev de art. 72 C. pen.

La individualizarea pedepsei s-a avut în vedere în primul rând principalul criteriu de individualizare: gradul de pericol social al faptei săvârșite, urmând ca celelalte două criterii, persoana făptuitorului și circumstanțele atenuante sau agravante, ca și criterii de individualizare alăturate și distincte, să fie avute în vedere numai după ce instanța de judecată și-a format părerea cu privire la gradul de pericol social concret al activității infracționale. Sub aspectul raportului dintre gradul de pericol social al faptei și persoana infractorului se află și criterii subiective, cum sunt persoana făptuitorului și conduita sa, luată în considerare, desigur, în ansamblul ei, așa cum s-a manifestat nu numai înainte, dar și după săvârșirea faptei, până în momentul soluționării cauzei de către organul judiciar. Potrivit concepției ce a prezidat redactarea art. 72C. pen.„gradul de pericol social al faptei săvârșite,, și „persoana infractorului" constituie, după cum s-a arătat, două criterii de individualizare autonomă, fiecare cu un conținut propriu, deosebit de al celuilalt.

Sub aspectul raportului dintre gradul de pericol social al faptei și persoana făptuitorului, pe de o parte, și împrejurările care atenuează răspunderea penală pe de altă parte, trebuie subliniat că există legătură indisolubilă. Esența acestora din urmă este reducerea ori, respectiv, sporirea gradului de pericol social al faptei sau al periculozității persoanei făptuitorului.

Fără asemenea modificări - de o anumită amploare în gradul de pericol social, nici o circumstanță n-ar putea fi „atenuanta" sau „agravanta" pentru ca ar lipsi temeiul atenuării sau agravării răspunderii penale. Când face parte din pericolul social al faptei săvârșite, unul dintre criteriile de individualizare a pedepsei, art. 72C. pen. are în vedere gradul de pericol social concret al acelei faptei, care nu poate fi conceput în afara oricărei legături cu pericolul social abstract, el nefiind decât concretizarea acestuia din urmă.

Dacă orice pedeapsă se aplică infractorului pe această cale, să se obțină intimidarea și, în cele din urmă, reeducarea lui - în scopul prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni - atunci, în mod necesar, ea trebuie să fie adaptată și persoanei celui căruia îi este destinată, celui pe care este chemată să-l intimideze și, mai ales, să-l reeduce. O cunoaștere completă multilaterală a persoanei infractorului implică investigații în următoarele direcții:

a) starea psihofizică și structura biologică a infractorului. Un infractor aflat într-o stare psihofizică normală se bucură de întreaga capacitate de înțelegere și voință, are reprezentarea exactă a acțiunilor sale și a rezultatelor lor.

b) particularitățile psihice ale persoanei infractorului. Există totuși unele legături între comportamentul antisocial - inclusiv cel infracțional - și anumite trăsături psihice ale persoanei: impulsivitatea, indiferență afectivă, egocentrismul, agresivitatea, opoziția și scepticismul.

Ca atare, instanța, în baza art. 61 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 74 lit. a) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen. a condamnat pe inculpatul G.V. la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 255 C. pen. și art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 74 lit. a) C. pen. și 76 lit. c) C. pen. a condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 254 C. pen. și art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 74 lit. a), 76 lit. c) C. pen.a condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a) - art. 34 lit. b) C. pen.inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.

A aplicat art. 71, 64 lit. a) teza a II-a lit. b) C. pen. În baza art. 81 C. pen.a suspendat condiționat executarea pedepsei pe un termen de încercare de 4 ani, conform art. 82 C. pen.

II. Împotriva acestei sentințe penale au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție și apelantul - inculpat G.V., pentru motivele consemnate în partea introductivă.

Apelurile declarate în cauză, sunt fondate, în sensul celor de mai jos.

Reverificând probatoriul administrat, se constată că situația de fapt a fost temeinic stabilită de prima instanță, prin coroborarea tuturor probelor administrate.

Astfel cu privire la infracțiunea de cumpărare de influență, săvârșită de inculpatul G.V., la data de 11 septembrie 2006. Prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 24 încheiat la 13 septembrie 2002 cu Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului (în prezent, reorganizată sub denumirea de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului AVAS), SC I.P. SA a achiziționat un nr. de 5.821.748 acțiuni cu o valoare nominală de 2,3793 RON, reprezentând 86,2124% din valoarea capitalului social subscris al SC G. SA Buzău, pentru care cumpărătorul urma să plătească prețul de 4.715.615,88 ROL.

Conform dispozițiilor art. 5 lit. e) din O.U.G. nr. 23/2004, AVAS, între alte atribuții, o are și pe aceea de a monitoriza modul în care sunt respectate clauzele din contractele de privatizare, potrivit Ordonanței Guvernului nr. 25/2002 privind unele măsuri de urmărire a executării obligațiilor asumate prin contractele de privatizare a societăților comerciale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 506/2002.

Prin convenția de menținere în vigoare a Contractului de vânzare-cumpărare de acțiuni nr. 24 din 13 septembrie 2002 la SC G. SA Buzău, semnată la 22 aprilie 2005 de reprezentantul AVAS, vicepreședintele L.N.C. și de administratorul SC I.P. SA, firma cumpărătoare de acțiuni aparținând SC G. SA Buzău, se obliga să plătească sumele restante, datorate în temeiul clauzelor contractului inițial și penalitățile aferente, în termen de 60 zile de la data semnării convenției.

Ulterior datei încheierii convenției de menținere în vigoare, contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni inițial a fost modificat prin încheierea a trei acte adiționale, după cum urmează:

- Actul adițional nr. 1 din 27 aprilie 2005, prin care s-a realizat novația cu schimbare de debitor, conform căreia, noul debitor în contractul de privatizare a SC G. SA, Buzău, era inculpatul G.V., care se obliga să preia toate drepturile și obligațiile contractuale ale debitorului inițial, SC I.P. SA;

- Actul adițional nr. 2, semnat la 28 iunie 2005, care a avut ca obiect efectuarea unei delegații imperfecte, astfel încât, alături de inculpatul G.V., în calitate de delegant, a devenit cumpărător și SC H.E. SRL, în calitate de delegat, urmând ca cei doi cumpărători să răspundă în solidar pentru îndeplinirea tuturor obligațiilor prevăzute în contractul de privatizare;

- Actul adițional nr. 3 din 25 octombrie 2005, între AVAS și cumpărătorii G.V. și SC H.E. SRL., potrivit căruia, s-a realizat modificarea unor clauze contractuale (cele prevăzute la punctele 8 octombrie 3, 8 octombrie 5 și 8 octombrie 9 din contractul inițial de privatizare și anexele nr. 12 și nr. 13 ale acestui contract, toate prevederile respective având legătură cu efectuarea investițiilor de mediu).

La data de 29 ianuarie 2007, AVAS, prin vicepreședintele L.N.C. și cumpărătorii G.V. și SC H.E. SRL., aceasta din urmă prin intermediul reprezentantului legal, B.S., au semnat o convenție de menținere în vigoare a Contractului de vânzare-cumpărare de acțiuni nr. 24 din 13 septembrie 2002 la SC G. S.A. Buzău, prin care AVAS a renunțat la efectele pactelor comisorii prevăzute în cuprinsul art. 8 din Actul adițional nr. 1 din 27 aprilie 2005 și în clauza nr. 8.9.1.5 din contractul inițial.

În vederea încheierii unor convenții de menținere în vigoare a unui contract de privatizare sau a unor acte adiționale la un astfel de contract, așa cum rezultă din Regulamentele de organizare și funcționare ale AVAS (în vigoare înainte și după data de 08 ianuarie 2007), urmau să fie parcurse mai multe etape, cea dintâi fiind întocmirea de către departamentul responsabil cu monitorizarea postprivatizare a unei note care să conțină o astfel de propunere (semnată la nivelul Direcției de Monitorizare Postprivatizare de 2 experți, de director și de directorul general, iar la nivelul Direcției Asistență Juridică Postprivatizare de un consilier juridic, un expert juridic, de un director și de către directorul general). Ulterior, notele era avizate de vicepreședintele L.C.N. și erau apoi supuse dezbaterii și aprobării Consiliului director, redactându-se în acest sens o hotărâre; în situația în care notele erau aprobate, se întocmea un proces-verbal în care se preciza acest aspect, sub semnătura tuturor membrilor colegiului, iar În baza acestui înscris, care atestă aprobarea dată de colegiu, președintele AVAS emitea o hotărâre de punere în executare a notei, și, ulterior, vicepreședintele coordonator încheia în numele AVAS respectivele convenții, cu respectarea strictă a formei aprobate în colegiu.

La data de 29 ianuarie 2007, în urma încheierii mai multor acte adiționale și convenții de menținere în vigoare a contractului de privatizare, astfel cum au fost anterior menționate, acționarii majoritari la SC G. SA Buzău erau (conform verificării la Oficiul Național al Registrului Comerțului) inculpatul G.V. (cu 16,713% din totalul beneficiilor și pierderilor firmei) și SC H.E. SRL. (cu 77,983% din totalul beneficiilor și pierderilor firmei), în condițiile în care acționarii acestei din urmă societăți comerciale erau R.I.E.L. și B.S., care dețineau 95% din totalul beneficiilor și pierderilor firmei și, respectiv 5%. Cât privește conducerea executivă a firmei în discuție, aceasta, la aceeași dată, era asigurată de către C.A., L.M. și T.C.

După realizarea delegației imperfecte conform actului adițional nr. 2 din 28 iunie 2005 la contractul inițial de privatizare a SC. G. S.A. Buzău, în continuare nu au fost îndeplinite obligațiile asumate de către cei doi cumpărători, referitoare la realizarea investițiilor de retehnologizare a firmei achiziționate de la AVAS (în sumă de 4 milioane euro), precum și cele privind efectuarea investițiilor de mediu (în cuantum de 657.000 euro). Mai mult, în noiembrie 2005 se procedase și la diminuarea valorii nominale a acțiunilor, astfel încât, la începutul anului 2006, cumpărătorii SC G. SA Buzău, pentru a continua să își mențină calitatea de acționari la această firmă, trebuiau să facă demersuri la AVAS pentru a soluționa mai multe probleme (menționate, atât în raportul de constatare întocmit în prezenta cauză de către Serviciul specialiști din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, cât și în declarațiile martorilor I.D., P.C.A. și P.M.M.) privind neplata celor două tipuri de investiții și a penalităților datorate pentru neefectuarea investițiilor de mediu, neacoperirea corespunzătoare a gajului constituit în beneficiul AVAS pentru garantarea de către cumpărătorii acțiunilor de la SC G. SA Buzău a îndeplinirii obligațiilor decurgând din contractul de privatizare în legătură cu investițiile de retehnologizare și, deoarece pentru neîndeplinirea obligațiilor asumate în raport cu AVAS, Contractul de cumpărare acțiuni nr. 24 din 13 septembrie 2002 ale SC G. SA Buzău se afla în situația de a fi desființat, ca urmare a acționării pactelor comisorii prevăzute în contract, era necesară și încheierea unei convenții de menținere în vigoare a contractului de privatizare.

În iunie 2005, inculpatul G.V. a intrat în relații contractuale cu SC P.C.G. SRL, în vederea primirii de consultanță pentru preluarea contractului de privatizare a SC G. SA Buzău, iar persoana cu care a discutat toate aspectele legate de obiectul celor două contracte încheiate cu inculpatul G.V. și SC H.E. SRL., respectiv cu SC G. SA Buzău, a fost martorul I.D., care, deși, la sfârșitul anului 2005, finalizase actele de consultanță la care se obligase (efectuarea demersurilor necesare la A.VA.S. pentru desfășurarea procedurilor care trebuiau să se finalizeze cu preluarea contractului de privatizare a SC G. SA de către G.V., obținerea deciziei Consiliului Concurenței privind concentrarea economică realizată de acesta prin preluarea pachetului majoritar de acțiuni la SC G. SA, precum și obținerea autorizării Agenției Fondului de Mediu pentru obținerea unor fonduri nerambursabile în vederea realizării unui procent de 30% din obligațiile de mediu asumate prin respectivul contract), a continuat să țină legătura cu inculpatul G.V. și cu sora acestuia, B.L.

Martorul I.D., în vara anului 2005, în cadrul demersurilor efectuate în virtutea obligațiilor contractuale asumate, de către SC P.C.G. SRL, a avut o discuție cu vicepreședintele AVAS responsabil cu coordonarea activității Direcției Generale de Monitorizare Postprivatizare, martorul L.N.C., care i-a comunicat faptul că se va ocupa, din partea AVAS, de soluționarea tuturor problemelor legate de reglementarea situației S.C. G. S.A, Buzău, unul dintre consilierii săi personali, respectiv M.A. (împrejurare confirmată de martorul L.N.C.), iar, ulterior, toate problemele legate de preluarea contractului de privatizare de către inculpatul G.V. au fost discutate direct cu acest consilier.

Conform declarațiilor martorilor I.D., L.N.C., P.C.A., B.S. și B.L., coroborate cu notele de redare a unor convorbiri interceptate și înregistrate În baza unor mandate emise în temeiul prevederilor art. 21 din Legea nr. 535/2004 raportat la art. 3 lit. e) din Legea nr. 51/1990, cel dintâi a realizat, în perioada începutul anului 2005 - iunie/iulie 2006, intermedierea relațiilor dintre M.A., pe de o parte și B.L.; B.S. și inculpatul G.V., pe de altă parte, mai precis, martorul I.D. a participat, alături de debitorii din contractul de privatizare al SC G. SA Buzău sau în numele acestora, la discuțiile cu M.A. referitor la soluționarea în mod favorabil acționarilor SC G. SA Buzău a unor situații vizând nerespectarea de către aceștia a obligațiilor asumate prin contractul de privatizare, a organizat întâlniri între M.A. și cumpărătorii acțiunilor SC G. SA Buzău și a transmis oferte de bani din partea acționarilor SC G. SA Buzău lui M.A. și din partea celui din urmă, pretinderi sau acceptări ale unor oferte de bani, în legătură cu rezolvarea unor probleme ale acestei firme. Din convorbirea telefonică de la data de 01 august 2006, ora 10:27, în contextul în care B.L. și inculpatul G.V. discutau despre creșterea sumei cerute de M.A. pentru soluționarea problemelor SC G. SA Buzău, la nivelul AVAS, inculpatul a precizat că M.A. vrea să primească banii direct, și nu prin intermediul martorului I.D., fapt care confirmă împrejurarea că acesta din urmă, începând cu sfârșitul lunii iulie a încetat să mai aibă exclusivitatea în legătura dintre B.L. B.L. și inculpatul G.V., pe de o parte, și M.A., pe de altă parte; ulterior, într-o altă convorbire telefonică respectiv, cea din 11 septembrie 2006, ora 17:04, purtată de B.L. cu inculpatul G.V., cea dintâi confirmă susținerile martorului I.D., în sensul că acesta din urmă a încetat să mai participe la realizarea legăturii dintre acționarii SC G. SA Buzău și M.A.

Susținerile martorului I.D. referitor la împrejurarea că o anumită perioadă de timp, în mod exclusiv, a făcut legătura în modalitatea arătată între M.A., în calitate de consilier al AVAS și inculpatul G.V., precum și sora sa, B.L., reiese cu claritate și din alte convorbiri telefonice, după cum urmează: cele purtate de B.L. cu martorul I.D., din datele de 13 iunie 2006, ora 12:55, 13 iunie 2006, ora 13:17, 04 iulie 2006, ora 08:21 și 04 iulie 2006, ora 08:42, precum și cele purtate între inculpatul G.V. și B.L., din datele de 26 iunie 2006, ora 14:39, 27 iunie 2006, ora 12:51, 03 iulie 2006, ora 11:23 (una din replicile inculpatului G.V. în această din urmă discuție referitoare la remiterea unor sume de bani către M.A., a fost „Prin I.D. se face și gata! Eu lui I.D. îi spun, eu cu I.D. n-am de ce mă teme. Eu cu dansul vorbesc și-așa .. "), 05 iulie 2006, ora 10:40, 01:08.2006, ora 10:27, 11 septembrie 2006, ora 16:24 și 11 septembrie 2006, ora 17:04.

În calitate de consilier al vicepreședintelui AVAS, L.N.C., poziție în care M.A. s-a aflat în perioada aprilie 2005 - ianuarie 2007, conform fișei postului și Regulamentului de organizare și funcționare al AVAS, avea ca și atribuții de serviciu, în esență, executarea dispozițiile vicepreședintelui și colaborarea, în vederea îndeplinirii sarcinilor încredințate, cu directorii generali, cu directorii și cu conducerea celorlalte compartimente din cadrul AVAS

În fapt, așa cum rezultă din actele menționate, dar și din depozițiile martorilor L.N.C., F.D., A.E. și G.D., M.A. coordona activitatea departamentelor aflate în subordinea vicepreședintelui L.N.C., între care și cel care se ocupa de monitorizarea postprivatizare, participa în calitate de invitat la ședințele Colegiului director, unde își exprima un punct de vedere personal cu privire la notele supuse dezbaterii colegiului, încercând, deși în calitate de invitat nu avea drept de vot, să influențeze cu privire la luarea unor decizii de respingere sau admitere a unor note cu propuneri referitoare la încheierea unor acte în numele AVAS, participa împreună cu sau în numele vicepreședintelui L.N.C. la diferite întâlniri cu cumpărătorii de acțiuni la firmele privatizate și cu avocații acestora.

Din probațiunea testimonială a reieșit că vicepreședintele se afla în relații profesionale și personale bune cu M.A., context în care este evident că acesta din urmă avea posibilitatea de a determina luarea unor decizii și semnarea unor acte de către funcționarii competenți din cadrul AVAS, de natură a favoriza pe cumpărătorii acțiunilor SC G. SA Buzău în perioada de monitorizare postprivatizare sau, în orice caz, crea tuturor persoanelor interesate convingerea că are o astfel de influență.

De altfel, din convorbirea interceptată și înregistrată în temeiul unui mandat emis conform art. 21 din Legea nr. 535/2004 raportat la art. 3 lit. e) din Legea nr. 51/1990, din 13 iunie 2006, ora 12:55, purtată de martorii B.L. și I.D., acesta din urmă în perioada respectivă intermediind legătura dintre M.A. și acționarii SC G. SA Buzău, s-a evidențiat faptul că orice întâlnire cu vreun funcționar din cadrul AVAS implicat în redactarea și semnarea actelor cu SC G. SA Buzău, se făcea numai după înștiințarea lui M.A., martorul I.D. precizând că „.. eu nu m-am întâlnit niciodată cu el [n.n. cu martorul P.C.A., expert jurist în cadrul Direcției de Asistență Juridică Postprivatizare] fără să știe și A. [n.n. M-A.] ".

Totuși, B.L. și inculpatul G.V. (cumpărătorii de influență) aveau cunoștință despre competențele reale ale consilierului M.A., așa cum a reieșit și din discuția telefonică purtată de către cei dintâi la data de 13 februarie 2007, ora 18:59, una din replicile martorei fiind aceea că „..trebuie să ne onorăm obligațiile ..", „cu atât mai mult că de dansul [n.n. de M.A., care la data convorbirii avea funcția de director general al Direcției Generale de Asistență Juridică din cadrul AVAS] depinde amu și mai mult decât o depins.,.", în sensul că de data aceasta avea posibilitatea să decidă cu privire la încheierea convenției de menținere în vigoare a contractului de privatizare și nu doar să influențeze alți funcționari.

Împrejurarea că M.A. sa ocupat în mod direct de coordonarea discuțiilor în vederea soluționării problemelor rezultate din neîndeplinirea de către SC G. SA Buzău a obligațiilor contractuale și de negocierile dintre cumpărătorii acțiunilor firmei menționate și AVAS, este confirmată de depoziția martorului P.C.A. (expert jurist în cadrul Direcției de Asistență Juridică Postprivatizare), care a precizat că, în situația în care era necesară o opinie juridică cu privire la încheierea unor acte legate de monitorizarea postprivatizare a SC G. SA Buzău, directorul direcției în cadrul căreia își desfășura activitatea era convocat pentru a clarifica din punct de vedere juridic anumite situații ivite referitor la întocmirea unor acte în derularea procedurilor de monitorizare postprivatizare. Uneori, directorul direcției menționate îl desemna chiar pe martorul P.C.A. să participe la discuții și, în acest context, a cunoscut-o în biroul consilierului M.A., în vara - toamna anului 2006, și pe B.L., ocazie cu care, la solicitarea lui M.A., a prezentat punctul de vedere al direcției sale cu privire la modalitatea în care trebuia să fie achitată suma de 214.000 euro, cu titlul de penalități pentru neefectuarea investițiilor de mediu, în aceeași perioadă martorul P.C.A. s-a mai prezentat și cu alte prilejuri în biroul lui M.A. pentru a prezenta argumentele juridice care erau avute în vedere de Direcția Asistență Juridică Postprivatizare în susținerea punctului de vedere conform căruia, plata penalităților pentru neefectuarea investițiilor de mediu, în cuantum de 214.000 euro, trebuia făcută în contul AVAS, neputând fi considerată valabilă o plată efectuată în contul SC G. SA Buzău, așa cum doreau cumpărătorii acțiunilor de la firma menționată (situație care probează fără echivoc interesul lui M.A. în găsirea unei soluții pentru rezolvarea acestei probleme în mod favorabil acționarilor S.C. G. S.A Buzău). În speță, plata sumei de 214.000 euro urma ca, în opinia funcționarilor din cadrul AVAS, să fie făcută în contul acestei instituții deoarece, începând cu data de 22 iulie 2005, se modificase art. 16 din O.U.G. nr. 25/2002, care, numai în forma anterioară, prevedea ca o astfel de plată să se facă în contul societății comerciale privatizate.

Faptul că M.A. s-a întâlnit în repetate rânduri cu reprezentanții acționarilor SC G. SA Buzău, pentru a discuta problemele apărute în perioada de monitorizare postprivatizare, rezultă și din declarațiile martorilor B.L., B.S., P.C.A., G.D. precum și din declarațiile sale, în mod direct sau indirect, dar și din unele discuții telefonice, purtate în perioada iunie - septembrie 2006, interceptate și înregistrate în temeiul unui mandat emis în temeiul art. 21 din Legea nr. 535/2004 raportat la art. 3 lit. e) din Legea nr. 51/1990 (convorbirile care au avut loc între M.A. și B.L. la datele din 01 august 2006, ora 11:07 și 11 septembrie 2006, ora 16:20, precum și discuțiile purtate de B.L. cu B.S. - 11 septembrie 2006, ora 15:14, cu inculpatul G.V. - 26:06.2006, ora 14:39, 27 iunie 2006, ora 12:51, 03 iulie 2007, ora 11:23, 01 august 2006, ora 10:27, 11 septembrie 2006, ora 13:11, 05 iulie 2006, ora 10:40 și cu martorul I.D. - 04 iulie 2006, ora 08:21).

În cursul verii și toamnei anului 2006, pe fondul discuțiilor referitoare la problemele ce urmau să fie rezolvate la nivelul AVAS și care derivau din nerespectarea de către acționarii de la SC G. SA Buzău, a termenelor contractuale pentru îndeplinirea unor obligații în perioada de monitorizare postprivatizare, M.A. a pretins în mai multe rânduri sume de bani, ale căror cuantumuri s-au modificat în permanență, în raport de situațiile care erau avute în vedere pentru a fi soluționate.

Totodată, a reieșit că sumele de bani pretinse de către M.A. au fost negociate prin intermediul martorului I.D., iar evoluția sumelor cerute acționarilor de la S.C. G. S.A Buzău, a fost în sensul creșterii lor, în schimbul promisiunii că va rezolva una sau mai multe situații care, la vremea respectivă, puteau să conducă la aplicarea pactelor comisorii prevăzute în contractul de privatizare și, pe cale de consecință, la desființarea contractului.

Astfel, pe la începutul verii anului 2006, discuțiile dintre debitorii din contractul de privatizare și M.A. erau legate de aspectul plății penalităților stabilite pentru neefectuarea de către acționarii de la SC G. SA Buzău a investițiilor de mediu, respectiv suma de 214.200 euro. Sub acest aspect, declarația martorului I.D. se coroborează și cu depoziția martorului P.C.A., care a fost desemnat în mai multe rânduri, în perioada respectivă, să participe la discuțiile care aveau loc în biroul consilierului M.A.. Tot în aceeași perioadă, martorul P.C.A., într-o întâlnire care a avut loc la benzinăria AGIP, situată vis-a-vis de sediul AVAS, a reluat discuția în prezența reprezentanților acționarilor S.C. G. S.A. Buzău, B.L., B.S. și a avocatei SC H.E. SRL., L.A.M. și a arătat că aceste penalități urmau să fie plătite, conform legislației în vigoare la momentul efectuării plății, în contul AVAS, neputând fi considerată, începând cu data de 22 iulie 2005, ca valabilă, o plată făcută în contul SC G. SA Buzău.

De asemenea, și dintr-o serie de convorbiri telefonice, interceptate și înregistrate din perioada 27 iunie 2006 - 01 august 2006, dintre B.L. și inculpatul G.V., au rezultat aspectele menționate anterior.

Astfel, în discuția purtată în 27 iunie 2006, ora 10:27, în care B.L. face un rezumat al întâlnirii pe care a avut-o în ziua anterioară cu M.A., printre altele arată că, la vremea respectivă, soluția, cel puțin temporară, cu privire la care erau de acord ambele părți ar fi fost ca, în proiectul unui document insuficient precizat și cu privire la conținutul căruia trebuiau să fie de acord și debitorii din contract - posibil al convenției de menținere în vigoare a contractului de privatizare - să fie cuprinsă o clauză în sensul că SC G. SA Buzău are „.. obligațiunea de a efectua toate plățile restante .. ", fără a preciza în detaliu sumele datorate AVAS; în convorbirea din 03 iulie 2006, ora 11:23 dintre inculpatul G.V. și B.L., pe fondul relatării de către cea din urmă a conținutului unei discuții purtată cu B.S., cu care ocazie îi adusese acestuia la cunoștință despre pretinderea lui M.A. cu privire la o sumă de bani, pe care inculpata i-a cerut lui B.S. să o plătească singur, în calitate de reprezentant al SC H.E. SRL., inculpatul i-a sugerat surorii sale că ar trebui să-i spună lui B.S. că „.. voi dacă acceptați chestia asta [n.n. rezultatul negocierilor pe care G.V. și B.L. le-au purtat cu M.A.].. dacă n-acceptați, atunci le plătiți toate 200..", totodată, precizând și că „astea 200 tot din asta ar să trebuiască plătite, dar de-amu la întreprindere [n.n. la SC G. SA Buzău]"; în discuția din 01 august 2006, oral0:27, în contextul în care B.L. îi comunică, fratelui său, inculpatul G.V., despre mărirea pretențiilor lui M.A., arată că se va întâlni cu acesta și va cere la rândul său să fie incluse în convenția de menținere în vigoare a contractului de privatizare, clauze convenabile SC G. SA Buzău, referitoare la constituirea de garanții în favoarea AVAS și la modalitatea de plată a penalităților de mediu datorate de cumpărătorii firmei privatizate menționate: „.. toți 200 noi îi facem pentru fabrică ..".

Ulterior, însă, odată cu creșterea sumei pretinsă de M.A., acesta din urmă, a promis rezolvarea tuturor problemelor cu care se confrunta SC G. SA Buzău, în derularea contractului de privatizare, prin influența pe care o avea asupra funcționarilor din cadrul AVAS care aveau în competență atribuții legate de încheierea actelor din perioada de monitorizare postprivatizare. Astfel, în discuțiile telefonice din 01 august 2006, ora 10:27 și din 19:09.2006, ora 08:55, referitoare la mărirea sumei pretinse de către M.A., precum și la o serie de detalii privind conținutul convenției de menținere în vigoare a contractului de privatizare, B.L. îi transmite inculpatului G.V., că a primit asigurări că „totul va fi în ordine" și „..a spus [n.n. M.A.] că totul e în regulă ".

Depoziția martorului I.D., a mai evidențiat și date referitoare la o adevărată negociere între M.A., pe de o parte și inculpatul G.V. și B.L., de pe altă parte, cu privire la cuantumul sumei de bani pretinsă de către consilier. Inițial, M.A. a solicitat martorului I.D. să transmită numitei B.L. și, în mod implicit, și inculpatului G.V., că dorește o sumă cuprinsă între 10.000 și 15.000 euro, pentru a influența funcționarii din cadrul AVAS care erau abilitați să ia o decizie în ceea ce privește neplata penalităților datorate de către cumpărătorii SC G. SA Buzău, apoi 20.000 euro, reprezentând 10% din valoarea penalităților care trebuiau plătite, pentru ca în cele din urmă să se decidă cu privire la o sumă de 50.000 - 60.000 euro sau Dolari SUA Anterior formulării primei pretinderi, M.A. a indicat și modalitatea în care se putea rezolva problema neplății penalităților de mediu, mai precis, urma ca AVAS să formuleze acțiune în instanță împotriva acționarilor SC G. SA, în condițiile în care, datorită influenței sale, funcționarii din cadrul AVAS care aveau ca atribuții de serviciu și reprezentarea acestei instituții în fața instanțelor de judecată să nu depună diligente deosebite și, în acest fel, SC G. SA Buzău să obțină o hotărâre judecătorească prin care AVAS să fie obligată să recunoască valabilitatea efectuării plății penalităților de mediu în contul firmei privatizate.

În toate cazurile martorul I.D. a transmis pretențiile lui M.A. numitei B.L., aceasta, la rândul său, transmițând datele respective inculpatului G.V. și reprezentanților SC H.E. SRL.

B.L., după ce, așa cum rezultă din discuțiile telefonice interceptate în prezenta cauză, s-a consultat cu inculpatul G.V., prin martorul I.D., i-a comunicat lui M.A. acordul inculpatului, precum și al reprezentanților SC H.E. SRL. cu privire la remiterea unei sume de 40.000 (fără a preciza dacă se referă la euro sau Dolari SUA), din cei 50.000 - 60.000 ceruți ultima oară de către M.A.

După câteva zile, martorul I.D. s-a întâlnit cu M.A. și i-a transmis acestuia disponibilitatea cumpărătorilor acțiunilor SC G. SA Buzău de a plăti o sumă de 40.000 de euro sau Dolari SUA, M.A. arătând doar că va discuta despre acest aspect cu B.L. și cu inculpatul G.V.

Aproximativ în cursul lunii august 2006, martorul I.D., la solicitarea lui M.A., s-a întâlnit din nou cu acesta la sediul AVAS, ocazie cu care i-a relatat că a rămas stabilit ca să primească de la cumpărătorii SC G. SA Buzău suma finală și totală de 40.000 euro, iar în schimbul acestei sume, se vor soluționa problemele apărute în perioada de monitorizare postprivatizare a SC G. SA Buzău, încheindu-se în cele din urmă și convenția de menținere în vigoare a contractului de privatizare.

Cu aceeași ocazie, M.A. i-a relatat martorului I.D. și despre modalitatea în care va împărți suma de 40.000 euro, respectiv, va da 5.000 euro unui funcționar de la Departamentul Asistență Juridică al AVAS și că ar fi trebuit să mai dea tot 5.000 euro martorei P.M.M., director la Departamentul de Monitorizare Postprivatizare al AVAS, însă, deoarece acesteia îi împrumutase o sumă de bani într-un cuantum apropiat de suma la care se gândise să i-o da, va considera împrumutul ca fiind achitat și, prin urmare, acesteia nu o să-i mai dea nimic.

Urmare a acestor negocieri purtate de M.A. cu acționarii de la SC G. SA Buzău, și în scopul obținerii în final a unei convenții de menținere în vigoare a contractului de privatizare, la data de 11 septembrie 2007, B.L., la indicațiile inculpatului G.V., i-a remis lui M.A. suma de 20.000 Dolari SUA, primită în aceeași zi de la T.C.. Conform declarației acestuia din urmă, suma de bani în cauză i-a transmis-o numitei B.L., la cererea lui C.A., căruia, în această modalitate, îi restituia un împrumut pe care personal îl luase de la C.A., însă nu cunoștea ce reprezentau banii în relația dintre C.A., pe de o parte și inculpatul G.V. și martora B.L., pe de altă parte ori faptul că aceasta din trebuia să remită acei bani consilierului M.A.

Circumstanțele privind modalitatea în care s-au derulat negocierile dintre M.A. și cei doi frați, prin intermediul martorului I.D., cu privire la modificarea cuantumului sumelor pretinse de către M.A. și cu privire la natura relațiilor apropiate dintre martorul I.D. și M.A., care i-a permis să afle aspecte referitoare la pretinderea unor sume de bani de către inculpat, sunt confirmate de convorbirile telefonice purtate în perioada iunie-septembrie 2006, după cum urmează:

- La data de 27 iunie 2006, ora 12:51, a avut loc o discuție între B.L. și inculpatul G.V., în cadrul căreia cea dintâi îi relatează despre modul în care, în ziua de 26 iunie 2006, s-a desfășurat, o întâlnire la AVAS cu M.A., la care a participat și martorul I.D., prilej cu care au discutat despre cuprinsul unui document ce urma să fie întocmit la nivelul AVAS; în cursul aceleași zile, prin intermediul aceluiași martor, B.L. a luat cunoștință despre o altă suma decât cea despre știa până în acel moment, pretinsă de către M.A., respectiv 20.000, fără a preciza valuta; cu privire la acest aspect, inculpata arată că „.. aicea poziția lui I.D. oleacă mă pune-n gardă: când eram numai noi, unu cu unu, el spunea că zece-cincisprezece, pe urmă când o venit de la așela [n.n. M.A.] o zis că douăzeci .. ". Tot cu acea ocazie, B.L. a aflat prin intermediul martorului I.D. și despre modalitatea în care M.A. intenționa să împartă suma obținută de la cumpărătorii acțiunilor SC G. SA Buzău, respectiv, despre intenția sa de a da o parte din bani și martorei P.M.M., care nu este nominalizată, dar este individualizată ulterior în declarația martorului, precum și în notele de redare a altor discuții telefonice în care interlocutorii îi precizează și identitatea. De altfel, sub acest aspect, depoziția martorului I.D. și nota de redare a acestei convorbiri se coroborează și cu susținerile martorei P.M.M., care a arătat că, într-adevăr, în cursul verii anului 2006 avea o datorie la M.A., de 6.000 euro, pe care, însă, a plătit-o în toamna aceluiași an, dintr-un credit bancar. Mijloacele de probă amintite evidențiază buna credință a martorului I.D., care putea să cunoască aceste detalii numai în situația în care discuția menționată a fost reală.

- În convorbirea telefonică din 03 iulie 2006, ora 11:23 inculpatul G.V. și B.L. au discutat despre remiterea către M.A. a sumei anterior stabilită în două sau trei tranșe, fie jumătate înainte de începerea derulării unor formalități la AVAS și jumătate la finalizarea acestora, fie „.. la moment o parte, pe urmă când vedem proiectul [n.n. convenției de menținere în vigoare a contractului de privatizare] și când se semnează, a treia parte ", nefiind stabilit. Acest aspect în mod definitiv la data respectivă. Totodată, a reieșit din cuprinsul discuției și faptul că suma trebuie plătită de către reprezentanții SC H.E. SRL., inculpatul G.V. sugerându-i în acest sens surorii sale ca să îi spună, la rândul său, lui B.S.: "S., uite, având în vedere că asta-i, știți și voi, că-i problema voastră, noi am negociat, dar n-avem dreptul..voi dacă acceptați .. ".

- Din cuprinsul convorbirii purtată la 05 iulie 2006, ora 10:40 a reieșit că, la un moment dat, B.L., având suspiciuni cu privire la atitudinea reprezentanților SC H.E. SRL. în raport de bănuiala celor din urmă în sensul că existau anumite piedici în derularea formalităților la AVAS din cauza soției avocatului lui G.V., respectiv consiliera P.C., din AVAS, i-a cerut martorului I.D. să se mai întâlnească cu M.A. și să se lămurească, solicitare care nu avea nicio justificare decât în cazul în care știa că cei doi se aflau în relații personale bune.

- În discuția purtată de B.L. cu inculpatul G.V., în 01 august 2006, ora 10:27, cea dintâi îl informează pe inculpat că s-a întâlnit cu martorul I.D. și că „pe scurt, acolo a crescut la 50"; îi mai relatează, totodată, și despre solicitarea lui M.A. de a-i da banii direct, și nu prin intermediul martorului I.D.

Așa după cum reiese din discuțiile telefonice interceptate și înregistrate în prezenta cauză, în relația dintre inculpatul G.V. și sora sa, B.L., cel dintâi, are rol de decizie cu privire la toate aspectele referitoare la S.C. G. S.A Buzău, împrejurare, de altfel, firească, având în vedere faptul că inculpatul are calitatea de acționar, așadar avea interesul material și direct să se soluționeze într-o anumită modalitate formalitățile efectuate la nivelul AVAS, în vederea păstrării calității de acționar și a achitării datoriilor SC G. SA Buzău în condiții mai avantajoase. Acest caracter al relației este subliniat în mod explicit în convorbirea telefonică din 11 septembrie 2006, ora 14:46, când, la un moment dat5 pe fondul relatării discuției purtate cu T.C., privitor la suma de bani pe care, în aceeași zi o primise de la acesta și urma să o remită lui M.A., în referire la vânzarea acțiunilor deținute de către inculpat la SC G. SA Buzău, i-a spus că,Io pur și simplu nu am avut împuternicire de la tine să dezvolt tema asta, că io puteam să-i spun în față .. ", circumstanță care evidențiază faptul că B.L. acționa numai în limitele stabilite de către fratele său.

Împrejurarea că deciziile și inițiativa aparțin inculpatului G.V., este evidențiată și de modul în care B.L. relatează inculpatului toate detaliile întâlnirilor și discuțiilor pe care le-a avut cu persoanele implicate în soluționarea problemelor apărute la nivelul AVAS în legătură cu SC G. SA Buzău, precum și de caracterul explicit al indicațiilor pe care inculpatul G.V., în permanență, le-a dat surorii sale, B.L., referitor la modalitatea în care trebuie să conducă discuțiile cu martorii M.A., I.D., B.S. și T.C., pentru a-și realiza, astfel, propriile interese legate de participarea la capitalul social al SC G. SA Buzău (discuțiile telefonice dintre inculpatul G.V. și B.L. din 26 iunie 2006, ora 14:39, 27 iunie 2006, ora, ora 12:51, 03 iulie 2006, ora 11:23, 04 iulie 2006, ora 10:15, 04 iulie 2006, ora 08:42, 04 iulie 2006, ora 10:15, 05 iulie 2006, ora 08:20, 05 iulie 2006, ora 10:40, 01 august 2006, ora 10:27, 01 august 2006, 11 septembrie 2006, ora 11:13, 11 septembrie 2006, ora 13:11, 11 septembrie 2006, ora 14:46, 11 septembrie 2006, ora 16:24, 11 septembrie 2006, ora 17:04 și 19 septembrie 2006, ora 08:55).

Relevante sub acest aspect sunt discuțiile pe care inculpatul G.V. le are cu B.L. în 11 septembrie 2006. Astfel, inculpatul îi cere martorei B.L. să se deplaseze la sediul L și să ia de la T.C. o sumă de bani, pe care apoi să o dea lui M.A. (ora 11:13 - inculpatul G.V. îi transmite martorei „da, am grăit cu C...[n.n. T.C.]", „Și i-am spus, zic: <Uite, după bani, să-n L.[n.n. B.L.], știi?> Și cică <Poftim, las să vină>". după care, tot inculpatul îi spune că „după ce le iei, trebuie cu A. [n.n. M.A.] să videm."; ora 13:11 - inculpatul G.V. îi cere martorei B.L. să ia legătura telefonic cu T.C. și să îi spună acestuia..„Uite, mie mi-o spus domn V. [n.n. G.V.] că trebuie să mă apropii de dumneavoastră să-mi transmiteți ceva și în afară de asta, mai am ceva să vorbesc cu dumneavoastră "; ora 14:46 - în această discuție, după ce B.L. relatează în detaliu discuția pe care a avut-o cu T.C., inculpatul G.V., nemulțumit că a primit o suma de bani mai mică decât la care se aștepta, îi cere martorei să obțină de la aceeași persoană o altă sumă de bani, în completarea celei deja primite și îi indică și modalitatea în care să o facă: „ Tu spune-i așa, zi: <Măi, eu nu mă duc, că o fost înțelegerea 25 și ar trebui să le dai pe toate că..aista ar să rămâie două-trei zile și gătește-le și pe ăstelalte 20 până. la sfârșitul săptămânii dară, că peste vreo trei-patru zile o să fie gata acolo..Nu vă pun eu condițiile, așa s-o înțeles, când o fost .. >"; ora 15:14 - în discuția pe care a avut-o cu B.S., B.L., îi aduce la cunoștință că se va întâlni în aceeași zi cu M.A., pentru a discuta despre garanțiile bancare ce trebuiau să fie transmise către AVAS și ca „.. sa îl felicit și să deie drumul la notă..", iar conform declarației lui B.S., acesta a înțeles din replica martorei că va avea în acea zi o întâlnire privată cu M.A.; ora 16:24 - înainte de a remite efectiv suma de bani lui M.A., deoarece se aștepta ca să primească de la T.C. o sumă de bani în euro și nu în Dolari SUA, B.L., a luat legătura telefonic cu inculpatul G.V. pentru ca acesta să rezolve situația neprevăzută, iar inculpatul a decis cu privire la destinația sumei de 25.000 dolari Dolari SUA primită de B.L. de la martorul T.C.: ..,Dă-i 20. Da, da. Și aistea 5 Iu M. să-i dai. Da, mai mult de 20 nu-i dai 5 lui M.")

Declarațiile numiților T.C. și B.L., precum și convorbirea telefonică dintre cea din urmă și M.A., de la ora 16:20, în care cei doi stabilesc să se întâlnească (așadar, după întâlnirea din aceeași zi cu T.C., de la care a primit banii, și despre care îi relatează inculpatului G.V. la ora 14:46) se coroborează cu discuțiile telefonice interceptate și înregistrate care au fost prezentate, confirmând remiterea succesivă a unor sume de bani, la data de 11 septembrie 2006, de la T.C. la martorul B.L. (25.000 Dolari SUA) și, apoi, de la aceasta la martorul M.A. (20.000 Dolari SUA).

Cât privește suma de bani primită de B.L. de la T.C. și remisă, în parte, ulterior, lui M.A., rezultă din probatoriu că provenea de la C.A., fiind transmisă martorei B.L. prin intermediul lui T.C., în urma discuțiilor purtate de către acesta din urmă cu inculpat, dar și cu C.A.

Comiterea infracțiunii de cumpărare de influență de către inculpatul G.V., sub forma promisiunii unei sume de bani și apoi a remiterii sale către M.A., prin intermediul numitei B.L., la data de 11 septembrie 2006, este confirmată și de anumite discuții telefonice, interceptate și înregistrate, conform dispozițiilor art. 91] C. proc. pen., în ziua de 27 februarie 2007:

- În convorbirea purtată de inculpatul G.V., la ora 12:21, cu B.L., în contextul apariției unei neînțelegeri generată de solicitarea martorului B.S. de a fi și el de față la darea sumei de 26.000 euro (pe care i-o remisese acesteia la aceeași dată pentru a fi transmisă lui M.A.) și de lipsa acordului numitei B.L. și a inculpatului G.V. cu privire la acest aspect, acesta din urmă a sfătuit-o pe B.L. ca, în ipoteza în care B.S. insistă să o însoțească, să îi spună că „S., noi cum am făcut până acum, [n.n. fără martori, în condițiile în care anterior banii i-au fost dați lui M.A. direct de către B.L.] să face așa mai departe ..", deoarece, „.. așa chestii nu se fac în trei! ";

- La ora 13:24, într-o altă discuție dintre inculpatul G.V. și B.L., aceasta face referire la alte două remiteri anterioare a unor sume de bani către M.A., efectuate în modalități diferite, în cea de-a doua dată rezultând că ea personal a dat suma de bani („..dar pe varianta cum am făcut eu când data trecută, atunci clar că apare..un interes oarecare .."[n.n. referindu-se la diferența din banii primiți de la C.A. prin intermediul lui T.C.]);

- În discuția de la ora 14:11, dintre B.L. și inculpatul G.V., cea dintâi îl întreabă pe inculpat „..cât trebuie să-i dau!" și „de-acelea cum i-am dat data trecută!", cel din urmă precizându-i atât cuantumul, respectiv „.. douăzeci!", cât și valuta în care trebuie să fie banii, respectiv Dolari SUA, ca și în 11 septembrie 2006, când a rezultat din probațiunea administrată că B.L., la inițiativa și la indicațiile directe și concrete ale inculpatului G.V., i-a dat lui M.A. suma de 20.000 Dolari SUA

- 2. Cu privire la infracțiunile de corupție, săvârșite de inculpatul G.V., la data de 27 februarie 2007.

Din cuprinsul discuțiilor telefonice interceptate și înregistrate în temeiul unor mandate emise conform art. 21 din Legea nr. 535/2004 raportat la art. 3 lit. e) din Legea nr. 51/1990, a rezultat că, după semnarea convenției de menținere în vigoare a contractului nr. 24 din 13 septembrie 2002, la data de 29 ianuarie 2007, subzista problema recunoașterii valabilității plății efectuate de către SC H.E. SRL la data de 24 august 2006, cu titlu de penalități pentru neefectuare investițiilor de mediu, în cuantum de 214.200 euro. Conform declarației martorei B.L. și discuțiilor telefonice ale acesteia cu inculpatul, în vederea efectuării unei novații, dar și pentru a intenta o acțiune injustiție, în contradictoriu cu AVAS, cu scopul de a obține o hotărâre judecătorească prin care să se stabilească valabilitatea plății efectuate în contul SC G. SA, Buzău a penalităților pentru neefectuarea investițiilor de mediu, trebuia obținută o notificare din partea AVAS cu privire la această obligație a acționarilor. Necesitatea obținerii acestei notificări, precum și preocuparea inculpatului G.V. în acest sens rezultă explicit din unele convorbiri telefonice ale sale (13 februarie 2007, ora 18:48, 13 februarie 2007, ora 18:59 și 21 februarie 2007, ora 13:21, în această din urmă discuție inculpatul cerându-i martorei B.L. să meargă la M.A. și să ia notificarea despre care martora îi precizează că „important ca asta juridic să-ncepem procedura că nu avem datorii. Așa cum neam înțeles."").

Totodată, în perioada respectivă, inculpatul G.V. intenționa să cesioneze o parte din acțiunile pe care le deținea la SC G. SA Buzău firmei SC H.E. SRL, prin efectuarea unei novații, situație în care era necesară derularea unor formalități la nivelul AVAS

Existența acestor două probleme legate de SC G. SA Buzău și modalitățile de soluționare, cu implicarea lui M.A., în calitate de director general al Direcției Generale de Asistentă Juridică din cadrul AVAS sunt evidențiate atât de declarațiile martorilor I.D., B.S., B.L., P.C.A. și P.M.M., cât și de discuțiile telefonice purtate de către B.L. cu inculpatul G.V. (13 februarie 2007, ora 18:48, 13 februarie 2007, ora 18:59, 21 februarie 2007, ora 13:21, 22 februarie 2007, ora 12:39, 27 februarie 2007, ora 19:06, aceasta din urmă, în limba rusă), cu martorul M.A. (13 februarie 2007, ora 13:26, 14 februarie 2007, ora 11:20), cu martora P.M.M. (14 februarie 2007, ora 11:20), precum și cu martorul B.S. (21 februarie 2007, ora 13:42, 27 februarie 2007, ora 19:57, ultima dintre ele, în limba rusă).

Aceleași împrejurări sunt reliefate și de convorbirile telefonice purtate în limba rusă de martorul B.S. cu C.A. (26 februarie 2007, orele 16:10, 16:13, 16:18, 16:20, 16:24, 16:25).

Edificatoare, sub aspectul identificării problemelor în discuție în perioada respectivă, precum și a implicării martorului M.A. în soluționarea lor sunt o serie de discuții dintre inculpatul G.V. și B.L.. Astfel, la 13 februarie 2007, ora 18:59, cei doi discută despre demararea unor proceduri la AVAS, pentru care era necesară emiterea și transmiterea de către AVAS a unei notificări către acționarii SC G. SA Buzău, dar și de necesitatea „onorării obligațiilor" către funcționarii din AVAS, în mod generic și față de M.A. în mod special „cu atât mai mult că de dansul (n.n. M.A., care din data de 08 ianuarie 2007 avea funcția de director general al Direcției Generale de Asistență Juridică, implicat în mod direct, prin departamentele aflate în structura acestei direcții, în soluționarea aspectelor juridice legate de monitorizarea postprivatizare a SC G. SA Buzău) depinde amu și mai mult decât o depins..".

Date relevante sunt evidențiate și în discuția dintre aceleași persoane din data de 21 februarie 2007, ora 13:21, când inculpatul G.V. îi cere martorei să discute direct cu M.A. pentru a obține în mod operativ o comunicare de la AVAS, pentru ca „..să-ncepem procedura că nu avem datorii. Cum ne-am înțeles", precum și din convorbirea purtată la data de 27 februarie 2007, ora 19:06, după remiterea de către B.L. a sumei de 20.000 Dolari SUA lui M.A., când, cea dintâi îi relatează fratelui său, astfel cum făcea în mod obișnuit, despre modalitatea în care sa desfășurat întâlnirea și despre asigurarea directorului M.A. că poate să rezolve problema recunoașterii de către AVAS, ca valabilă, a plății făcute de SC G. SA Buzău la data de 24 august 2006, în contul firmei respective. De asemenea, aceste împrejurări mai rezultă și din convorbirile martorei B.L. cu B.S. din datele de 22 februarie 2007, ora 15:32 și 26:02.2007, ora 08:54.

Conform fișei postului și Regulamentului de organizare și funcționare al AVAS, M.A., în calitate de director general al - Direcției Generale de Asistență Juridică din cadrul AVAS, începând cu data de 08 ianuarie 2007, printre altele, făcea parte, cu drept de vot, din Colegiul Director al AVAS, asumându-și responsabilitatea deciziilor luate de acest organism (cât privește efectuarea unei novații, aceasta, în mod efectiv, se realiza numai după aprobarea unei note redactate de către Direcția Generală Monitorizare Contracte Postprivatizare, avizată sub aspectul legalității de către direcția condusă de către M.A. și aprobată de către Colegiul Director, din care acesta făcea parte), organiza și coordona activitatea celor 5 direcții din structura Direcției Generale Juridice și dispunea măsuri pentru asigurarea reprezentării AVAS în fața instanțelor de judecată, precum și pentru îndeplinirea actelor procesuale/procedurale necesare (având astfel atribuții și relativ la desfășurarea unui eventual proces cu cumpărătorii acțiunilor SC G. SA Buzău, în urma căruia să fie posibilă, datorită unei reprezentări necorespunzătoare a intereselor instituției, recunoașterea ca valabil efectuată a plății penalităților pentru neefectuarea investițiilor de mediu în cuantum de 214.200 euro, în contul firmei).

Din materialul probator a rezultat că, pe data de 27 februarie 2007, B.L., s-a deplasat la sediul SC H.E. SRL. din municipiul București, unde a primit suma de 26.000 euro de la B.S., conform unei înțelegeri anterioare între inculpatul G.V. și C.A. (în discuția din 22 februarie 2007, ora 15:32, martora B.L. îi transmite lui B.S. că „io luni am să viu și eu pentru că..acolo trebuie să terminăm cu chestia ceea, cu flăcăul acela. Așa mi-a spus în orice caz V. [n.n. G.V.], c-o vorbit cu A. [n.n. C.A.], că luni [n.n. 26 februarie 2007], trebuie să facem operațiunea"). Relativ la discuția anterioară, este de precizat că, potrivit declarației martorei B.L., în convorbirile telefonice M.A. era numit, flăcău. Ulterior, ca urmare a convorbirii din 26 februarie 2007, ora 08:58, la inițiativa martorului B.S., întâlnirea dintre cei doi s-a amânat pentru ziua următoare. Cu ocazia primirii banilor de la B.S., la cererea acestuia, martora a redactat un înscris sub semnătură privată având următorul cuprins: „Eu, B.L. B.L. am primit de la S.B. în interes de serviciu 26 mii Euro ".

În dorința de a păstra caracterul exclusiv al relației pe care inculpatul G.V. și martora B.L. o aveau cu M.A., deși B.S. era persoana de la care proveneau banii și era și direct interesat în rezolvarea problemelor pe care SC G. SA, Buzău le avea în relația cu AVAS, cei dintâi au respins categoric ideea de a participa și B.S. la remiterea banilor. Caracterul privilegiat al relației dintre inculpatul G.V. și martora B.L., pe de o parte și M.A., pe de altă parte, comparativ cu cea dintre același funcționar și B.S., precum și eforturile celor dintâi de a o menține, cu motivația că remiterea unor foloase materiale unui funcționar, în cazul de față, lui M.A., se realizează în mod discret, fără a mai fi de față și alte persoane, rezultă din mai multe discuții telefonice, precum și din declarațiile martorilor I.D., B.L. și B.S.. Edificatoare sunt convorbirile purtate între inculpatul G.V. și martora B.L. la data de 27 februarie 2007, orele 12:21, 12:35, 13:17 și 19:06, precum și cele dintre B.S. și C.A., din aceeași dată, orele 13:12, 14:20 și 20:31.

Astfel, în discuția de la ora 12:21, după ce B.L. îi aduce la cunoștință inculpatului despre solicitarea lui B.S. de a participa la întâlnirea cu M.A., inculpatul o sfătuiește pe interlocutoare să îi spună lui B.S. că „noi cum am făcut pană acum (n.n. referindu-se la cealaltă remitere de bani, din 11 septembrie 2006, când B.L. s-a întâlnit singură cu M.A.) să facem așa mai departe..".

La ora 13:17 la convorbirea pe aceeași temă dintre cei doi frați, la solicitarea inculpatului, participă și B.S., căruia, printre altele, inculpatul îi precizează „.. Ce, ori tu ori A. (n.n. C.A.), nu știu cine nu.. înțelegi eu nici nu vreau să discut mai mult pe tema asta! Hai..eu i-am spus..ă..nu o dată și-am vorbit că sunt lucruri (n.n. primirea de mită) pe care oamenii nu au să facă din asta publicitate! Ce tu nu înțelegi? "

În discuția de la ora 19:06, B.L. a redat și una din replicile lui M.A., din care rezulta faptul că demersurile sale erau realizate în considerarea relației sale cu inculpatul, deoarece, în cazul în care „ .. voi ieșiți (n.n. cesionează inculpatul acțiunile sale), a doua zi anulez înțelegerea (n.n. convenția de menținere în vigoare a contractului de privatizare)".

Pe de altă parte, aceste împrejurări erau cunoscute și de către B.S. și C.A., cel dintâi, în convorbirile mai sus arătate, relatând în detaliu discuțiile pe care le-a avut cu martora B.L. și cu inculpatul G.V. Printre altele, îi aduce la cunoștință că motivația refuzului inculpatului și a martorei B.L. de a-i permite să fie de față la remiterea acestor bani către M.A. îl constituie caracterul discret și clandestin al situației, precum și încrederea funcționarului în cei doi frați („aceste lucruri nu se fac în trei, adică cu martori", „B.L. mi-a spus că au avut probleme anterior, iar ei rezolvă problemele numai prin intermediul său [n.t. al L.] și „el [n.n. M.A.] vrea să discute numai cu o persoană, respectiv V. [n.n. G.V.]" în legătură cu aceste circumstanțe).

Inculpatul G.V. a stabilit în discuția cu B.L., din 27 februarie 2007, ora 14:32, suma care urma să fie remisă lui M.A. (20.000), precum și valuta (Dolari SUA), făcând referire cu această ocazie la remiterea anterioară a unei sume de bani, din 11 septembrie 2006, la întrebarea martorei: „De -acelea cum i-am dat data trecută? inculpatul răspunzând afirmativ.

Având în vedere înțelegerea celor doi și întrucât martora nu avea asupra sa o altă sumă de bani în Dolari SUA, aceasta din urmă a schimbat aproximativ 15.500 euro în 20.000 Dolari SUA, la o casă de schimb valutar (SC M&S E.O. S.R.L.) situată în București, unde a fost condusă de martorul O.L.F., cu care, prin intermediul unei alte persoane, luase legătura telefonic anterior inculpatul G.V. Suma de bani primită la schimbul valutar era compusă din 200 bancnote de câte 100 Dolari SUA și a fost introdusă într-un plic din hârtie, de culoare albă, având mențiunea ING, precum și sigla băncii respective, bancnotele fiind așezate în teancuri de câte 10.000 Dolari SUA

În urma unor convorbiri telefonice succesive cu M.A., în cursul zilei de 27 februarie 2007, la orele 14:05, 15:47, 16:39 și 18:16, B.L. a stabilit cu acesta să se întâlnească lângă sediul AVAS, în jurul orei 18:30.

Cei doi au avut o scurtă discuție în restaurantul situat în stația AGIP, aflată vis-a-vis de sediul AVAS, iar ulterior s-au deplasat cu autoturismul de serviciu al lui M.A. la benzinăria L, situată în zona stației de metrou A.V. (la o distanță de aproximativ 500 - 600 m de benzinăria AGIP), după care s-au despărțit, continuându-și fiecare drumul cu autoturismele de serviciu.

În convorbirea telefonică purtată în limba rusă cu inculpatul G.V., la ora 19:06, B.L. a confirmat că i-a dat banii lui M.A. și, totodată, i-a mai relatat și despre faptul că, la solicitarea lui B.S., a scris o chitanță de mână în care a precizat suma pe care a primit-o de la acesta.

La ora 19:57, B.L. i-a comunicat și lui B.S. că a remis banii primiți astfel cum fusese înțelegerea și i-a transmis și asigurarea dată de M.A. cu privire la disponibilitatea sa în a rezolva problemele cu care se confruntau acționarii SC G. SA, Buzău: „.. omul (n.n. M.A.) ne rămâne loial în continuare, în sensul că ne va acorda suport la toate nivelurile pentru a nu permite anularea convenției, chiar dacă va fii vorba de instanță".

Ulterior remiterii banilor, în cursul aceleiași zile, pe str. A.C., autoturismul în care se afla M.A. a fost oprit în trafic, iar pe bancheta din spate, lângă acesta, a fost găsit un plic din hârtie, de culoare albă, purtând mențiunea ING și sigla corespunzătoare, conținând suma de 20.000 Dolari SUA, alcătuită din bancnote de câte 100 euro, așezate în două teancuri.

Cum s-a arătat în partea introductivă, inculpatul a contestat probele administrate arătate mai sus, susținând că au fost obținute ilegal.

În primul rând, este arătat că inculpatul nu are calitatea de parlamentar român, pentru a beneficia de aplicabilitatea dispoziției de avizare a trimiterii în judecată și oricum, infracțiunile judecate nu au nici o legătură cu faptul că inculpatul este parlamentar în Republica Moldova.

Pe de altă parte, mandatele de interceptare au fost emise de Înalta Curte de Casație și Justiție în temeiul art. 21 din Legea nr. 535/2004, cu respectarea competenței de emitere prevăzută de art. 21 alin. (6) din lege, fără a fi depășită durata maximă de interceptare prevăzută în alin. (10) din același articol, respectiv art. 6 din lege, nefiind aplicabilă procedura generală a interceptărilor prevăzută de Codul de procedură penală.

De asemenea, dată fiind urgența procedurii de interceptare, legea penală prin art. 911 C. proc. pen. prevede că autorizația de interceptare se poate solicita și înaintea începerii urmăririi penale, pe baza actelor premergătoare, cum în mod legal s-a procedat în cauză.

Cu privire la depoziția de martor al lui I.D., este nerelevant momentul în care acesta a formulat autodenunțul, în raport de situația juridică a inculpatului G.V., martorul fiind oricum audiat și la instanța de fond.

Prin urmare, apărarea inculpatului cu privire la ilegalitatea obținerii probelor este nefondată, probele administrate, arătate mai sus, stabilind în mod inechivoc vinovăția inculpatului.

Totuși apelurile declarate de inculpat și parchet, sunt fondate în ceea ce privește nelegalitatea pedepselor stabilite de prima instanță pentru infracțiunea prev. de art. 61 din Legea nr. 78/2000 și art. 26 C. pen. raportat la art. 255 alin. (1) C. pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Prima instanță, a reținut în mod nejustificat circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului, prin prisma conduitei bune avute de inculpat înainte de săvârșirea infracțiunii.

Curtea a apreciat că, faptele inculpatului relevă un pericol social concret crescut, având în vedere acțiunile concertate ale inculpatului G.V., conlucrarea cu martora B.L. - sora sa, în realizarea scopului infracțional, urmarea imediată - împiedicarea punerii în aplicare a unor pacte comisorii, care ar fi desființat un contract de privatizare. De asemenea, nu trebuie omisă și activitatea de corupere a unui înalt funcționat dintr-o instituție cu rol fundamental în procesul de privatizare. Această evaluare a gravității faptei trebuie să privească și atitudinea psihică a inculpatului față de fapta comisă și urmările acesteia.

Atitudinea inculpatului G.V. nu este una de manifestare a regretului față de săvârșirea faptelor.

În raport de aceste considerente, conduita bună a inculpatului nu a putut fi apreciată ca o circumstanță atenuantă, ci doar ca o împrejurare favorabilă în circumstanțierea pedepsei aplicate inculpatului.

Pentru aceste motive s au majorat pedepsele stabilite în sarcina inculpatului, cu executarea pedepsei rezultante în penitenciar.

Întrucât apelul parchetului nu a vizat aplicarea pedepselor complementare pe lângă infracțiunea prev. de art. 254 C. pen., Curtea nu a putut agrava situația inculpatului sub acest aspect. Așa fiind, prin Decizia penală nr. 171 din 12 iunie 2012 a Curții de Apel București, secția I penală s-au admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție și de inculpatul G.V. împotriva Sentinței penale nr. 759 din 03 noiembrie 2011, pronunțată de Tribunalul București, secția a II -a Penală, în Dosarul nr. 25988/3/2008.

S-a desființat sentința penală apelată și rejudecând: În baza art. 6/1 din Legea nr. 78/2000 l-a condamnat pe inculpat la 4 ani închisoare.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 255 C. pen. și art. 6 din Legea nr. 78/2000 l-a condamnat pe inculpat la 3 ani închisoare.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 254 C. pen. și art. 6 din Legea nr. 78/2000 l-a condamnat pe inculpat la 4 ani închisoare.

Conform art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen., inculpatul va executa 4 ani închisoare.

A aplicat art. 71, 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. A fost obligat inculpatul la 25.000 RON cheltuieli judiciare statului, pentru faza de urmărire penală și primă instanță.

Onorariul apărătorului oficiu (parțial) de 50 RON va fi suportat din fondul Ministerului Justiției.

III. Împotriva acestei decizii penale au declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție -Direcția Națională Anticorupție și inculpatul G.V.

în recursul declarat de procuror, decizia instanței de apel a fost criticată prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 172 C. proc. pen., pretinzându-se că trebuia a fi aplicată inculpatului G.V. pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, având în vedere că a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la luare de mită.

S-a solicitat, în raport de disp. art. 65 alin. (2) și 3 C. pen., să se facă aplicarea disp. art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen., ca pedeapsă complementară care să-i fie aplicată inculpatului.

Totodată, s-a mai arătat că hotărârea este deficitară și sub aspectul argumentației făcută de instanța de apel, în sensul că procurorul nu a invocat cu ocazia motivelor de apel și solicitarea de a se aplica pedeapsa complementară.

Astfel s-a indicat că, urmare a înlăturării de către instanța de apel a circumstanțelor atenuante, acest motiv de recurs poate fi susținut tocmai ca înlăturare a efectelor art. 76 alin. (3) C. pen., impunându-se așadar a se aplica inculpatului o pedeapsă complementară, întrucât instanța de apel a făcut o nouă evaluare a cauzei, majorând cuantumul pedepsei stabilite.

În recursul declarat de inculpatul G.V., în principal, s-a solicitat achitarea În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., în urma casării celor două hotărâri, sau în subsidiar, admiterea recursului, desființarea hotărârii pronunțate în apel și menținerea primei hotărâri a instanței de fond.

Primul motiv de casare prev de disp. art. 3858 coroborat cu art. 372 și 197 C. proc. pen., vizează faptul că nu poate fi agravată situația unui inculpat în propria cale de atac, solicitând în consecință casarea hotărârii din apel și trimiterea cauzei spre rejudecare. Primul caz de nelegalitate invocat în apel este de nelegalitate întrucât inculpatul a fost condamnat pentru o infracțiune pentru care a solicitat achitarea, a fost admis apelul parchetului și s-a modificat pedeapsa din doi ani cu suspendare condiționată a executării acesteia în pedeapsa de 4 ani cu executare, deci nu puteau fi admise ambele apeluri, atât al parchetului cât și al inculpatului. Se susține că, dacă a fost admis apelul inculpatului nu se putea da această soluție pronunțată de instanța de apel, din care reiese că toate motivele de apel ale inculpatului au fost respinse.

Pe acest considerent s-a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare.

Cu privire la cel de-al doilea caz de casare, s-a solicitat achitarea inculpatului, arătând că acesta a fost condamnat pentru comiterea a trei infracțiuni: cumpărare de influență, luare de mită și dare de mită, iar pe toată desfășurarea așa zisei activități infracționale, inculpatul nu se afla în țară. ci numai a purtat convorbiri telefonice cu sora lui, motiv pentru care instanța l-a condamnat la pedeapsa de 3 ani pentru infracțiunea de luarea de mită, la pedeapsa de 4 ani pentru infracțiunea de dare de mită și la pedeapsa de 4 ani pentru infracțiunea de cumpărare de influență.

S-a mai arătat că unul dintre cazurile pentru care se poate cere înlăturarea caracterului penal al faptei este constrângerea morală a făptuitorului, invocând în acest sens prevederile art. 46 alin. (2) C. pen. coroborat cu art. 11 alin. (2) lit. a) raportat la art. 10 lit. e) C. proc. pen., solicitând achitarea sa, arătând că nu inculpatul a fost cel care a avut inițiativa și i-a amenințat pe asociații săi în sensul achitării unei sume de bani pentru a nu denunța pactele cominatorii privind contractul de vânzare al societății SC G. SA Buzău, ci toate acestea, în legătură cu infracțiunile de dare de mită sau luare de mită, a fost o creație a celor care lucrau la AVAS, respectiv a lui M.A. și a martorului V., care se foloseau de situația privilegiată pe care o aveau, fiind cei care amenințau că anulează contractul de vânzare-cumpărare dacă Societatea G., care, în fapt, nu datora niciun ban AVAS-ului, nu vira suma de 244 mii de euro în contul acesteia din urmă.

Or, atât la instanța de fond, cât și în apel, s-au depus la dosar hotărâri judecătorești care statuau că inculpatul nu era obligat să depună acești bani în contul AVAS, ceea ce înseamnă că nici presiunea exercitată asupra acestuia nu își avea rostul, toate acestea ducând la concluzia că nu poate fi condamnat pentru aceste fapte ce i se rețin, solicitând achitarea sa.

În mod surprinzător, avându-se în vederea atitudinea inculpatului, fără a se motiva în niciun fel, instanța de apel a înlăturat circumstanțele atenuante reținute inculpatului de către instanța de fond, aplicându-i inculpatului o pedeapsa de 4 ani închisoare.

În fine, hotărârea recurată a fost criticată și prin prisma cazului de casare a greșitei individualizări a pedepsei, prev. de disp. art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., arătând că instanța de apel, în mod greșit, și fără a face o analiză în detaliu a probelor administrate în cauză, a dispus înlăturarea circumstanțelor atenuante reținute inculpatului și a schimbat pedeapsa aplicată de 2 ani închisoare cu suspendare în pedeapsa de 4 ani închisoare cu executare, solicitându-se menținerea soluției dată de instanța de fond și aplicarea unei pedepse cu suspendare.

Examinând actele și lucrările dosarului, decizia recurată în raport de motivele de critică invocate de procuror și inculpatul G.V., inclusiv cele menționate prin memoriul scris și de cazurile de casare deja menționate, Înalta Curte, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare, are în vedere că ambele recursuri de față declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție și de inculpatul G.V. se privesc ca nefondate și urmează a fi respinse ca atare, în temeiul dispozițiilor art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

A. Sub aspectul unicului motiv de critică din recursul declarat de procuror, prin care se tinde la aplicarea față de inculpatul G.V. a pedepsei complementare constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen. se are în vedere nepertinența acestuia.

Astfel, cu titlu de premisă se reține că într-adevăr prin Decizia de Recurs în Interesul Legii a Secțiilor Unite a Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. XXIV din 16 aprilie 2007, publicată în M. Of. nr. 772 din 14 noiembrie 2007 s-a stabilit. c)ă aplicabilitatea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi, în conținutul reglementat prin art. 64 C. pen., nu poate fi limitată numai la cetățenii romani, ci vizează, deopotrivă, și pe cetățenii străini, în măsura în care instanțele penale din România sunt învestite să-i judece în temeiul art. 3, 5 sau 6 C. pen., astfel ca această pedeapsă trebuie stabilită și în cazul lor tot în condițiile prevăzute în art. 65 C. pen.

Neîndoielnic, nu se poate considera, de principiu, că străinul nu s-ar bucura de exercitarea măcar a unora dintre drepturile la care se referă art. 64 C. pen. sau a unor prerogative similare acestora, astfel ca, prin individualizarea lor, el devine, ca subiect activ de drept penal, susceptibil și de un tratament sancționator complet, urmând ca, în ipoteza extrădării sale, instanța penală națională să-i reindividualizeze pedeapsa complementară, în raport cu particularitățile specifice de reglementare din țara respectivă.

Totuși, revenind la datele concrete ale speței se reține că prin motivele de critică expuse în memoriul scris și reluate oral cu ocazia dezbaterilor în fața instanței de prim control judiciar, procurorul a criticat în apel hotărârea instanței de fond a Tribunalului București, secția a II-a penală, exclusiv după cum urmează:

- Nelegalitatea hotărârii sub aspectul aplicării pedepsei pentru infracțiunea prevăzută de art. 6 din Legea nr. 78/2000;

- Nelegalitatea hotărârii sub aspectul aplicării pedepsei pentru infracțiunea prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 255 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000;

- Netemeinicia hotărârii în ceea ce privește individualizarea pedepselor aplicate inculpatului atât sub aspectul cuantumului cât și sub aspectul modalității de executare.

În consecință, rezultă fără echivoc că prin apelul său, procurorul nu a formulat o critică de nelegalitate prin care să tindă la aplicarea de către instanța de apel a pedepsei complementare,constând în interzicerea inculpatului nominalizat a drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen.; situație în care instanța de apel în mod judicios prin decizia recurată a statuat prin conformare la principiul „non reformatio in pejus" (neagravarea situației în propriul apel declarat de inculpat) prev. de art. 372 alin. (1) C. proc. pen., inaplicabilitatea pedepsei complementare sus-menționate. B.l. Nu este fondat primul motiv de critică din recursul declarat de inculpatul G.V. prin care se pretinde existența unei contradicții între soluția admiterii apelului propriu declarat de acesta și soluția instanței de apel după rejudecarea în fond a cauzei, în sensul condamnării sale la pedeapsa închisorii de patru ani cu executare în regim de detenție.

Pe de altă parte, o atari pretinsă contradicție nu poate fi caracterizată nici ca vreo nulitate (cu mențiunea că apărătorul recurentului inculpat nu indică dacă este vorba de o nulitate absolută din cele enumerate limitativ prin dispozițiile art. 197 alin. (2) C. proc. pen. sau de o nulitate relativă, ce ar putea fi valorificată în condițiile art. 197 alin. (1), (4) C. proc. pen.) și nici nu înfrânge dispozițiile imperative deja suscitate ale art. 372 alin. (1) C. proc. pen. (principiul neagravării situației în propriul apel).

Aceasta, deoarece instanța de apel prin decizia recurată a efectuat o operațiune corectă din punct de vedere logico-formal și juridic prin conformare la dispozițiile art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. în urma admiterii apelului declarat de procuror și în consecință, a desființat sentința instanței de fond, pronunțând o nouă hotărâre și procedând potrivit dispozițiilor art. 345 alin. (1), (2) C. proc. pen., ce reglementează judecata în fond, sens în care a dispus condamnarea inculpatului G.V. la pedepse cu închisoarea majorate în privința cuantumurilor și a dispus modificarea modalității de executare a pedepsei noi rezultante stabilită în condițiile art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. în sensul dispunerii executării în regim de detenție.

B.2. Nu este fondată nici critica secundă din recursul declarat de inculpatul nominalizat întemeiată pe cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 9 teza I C. proc. pen., prin care se pretinde că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția dispusă.

Aceasta, deoarece instanța de apel a stabilit situația de fapt imputată inculpatului G.V. în urma propriei analize și examinări coroborate a probelor ce au servit ca temei pentru soluționarea laturii penale a cauzei, precum și a elementelor de fapt pe care se sprijină soluția de condamnare dispusă în cauză. Cu această proiecție, se reține că instanța de apel, distinctiv în raport de cele trei infracțiuni imputate în sarcina inculpatului G.V., a motivat cu maximă amplitudine în filele 7-24 inclusiv din cuprinsul deciziei atacate în ce constă latura obiectivă a fiecărei infracțiunii, care este elementul material concret comis de către inculpat cu referire la aceleași infracțiuni astfel încât să corespundă elementului stabilit în abstract de norma de incriminare și a arătat care sunt considerentele pentru care apărarea, în sensul că nu a comis faptele imputate poate fi primită.

Dintr-un alt punct de vedere, se reține de către Înalta Curte cu titlu de premisă că instanțele au obligația de a-și motiva hotărârea în vederea garantării bunei administrări a justiției, dar și a drepturilor părților la un proces echitabil, în conformitate cu dispozițiile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, astfel ca justițiabilul să poată observa care dintre argumentele sale au fost acceptate și motivele pentru care aceste apărări i s-au respins (cauza Burg și alții c. Franței, cauza Suominen c. Finlandei).

Motivarea soluției pronunțate de instanța de judecată constituie o îndatorire care înlătură orice aspect discreționar în realizarea justiției, dând posibilitatea părților din proces și opiniei publice să-și formeze convingerea cu privire la legalitatea și temeinicia soluției adoptate; iar instanței de control judiciar, elementele necesare pentru exercitarea controlului judecătoresc.

Or, întrucât, așa cum se arată și în jurisprudența CEDO că nu trebuie să existe un răspuns la fiecare argument avansat de părți, din conținutul hotărârii recurate rezultă că instanța de apel a constatat existența faptelor și a prezentat împrejurările de loc, de timp, de mod, de mijloace, scopul în care au fost săvârșite faptele și a făcut o analiză a probelor din care rezultă vinovăția inculpatului analizând inclusiv apărările formulate cu privire la nevinovăția sa generând concluzia că a verificat; dacă împrejurările reținute de instanța de fond reprezintă adevărul material, complet și cert (Boldea c. România).

Pe de altă parte, se mai reține că s-a pronunțat constant că argumentele atât ale apărării, cât și ale acuzării trebuie să fie analizate în hotărâre, pentru ca cei care sunt trimiși în judecată pentru diferite fapte să fie convinși că judecătorul le-a analizat apărările și în acest sens să aprecieze și șansele de reușită ale unui recurs (cauza Hadjianastassiou c. Greciei).

De altfel și jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - secția penală este în acest sens, (a se vedea Deciziile nr. 1328 din 4 aprilie 2011, nr. 4007 din 5 decembrie 2012, nr. 2721 din 14 iulie 2011, nr. 3018/2004, nr. 2664 din 5 septembrie 2012).

Or, cu această ultimă proiecție se conchide că prin decizia recurată instanța de apel s-a conformat dispozițiilor art. 371 alin. (2) C. proc. pen., care prevăd ca principiu fundamental pentru judecata în fața instanței de prim control judiciar, obligația acesteia ca, în afară de temeiurile invocate și cererile formulate de apelant să examineze cauza sub toate aspectele de fapt și de drept.

B.3. Totodată, nu este fondată nici critica întemeiată pe cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 10 C. proc. pen., în sensul pretinderii că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra cererii inculpatului G.V. de înlăturare a probei, constând în depozițiile martorului I.D.

Dimpotrivă, instanța de recurs verificând actele și lucrările dosarului cauzei constată că în cuprinsul filei 25 a deciziei atacate se motivează corespunzător că o atari cerere a recurentului inculpat G.V. este nefondată, generând cu evidență concluzia contrară că instanța de apel s-a pronunțat și a stabilit cu referire la depoziția martorului deja nominalizat că este nerelevant momentul în care acesta a formulat autodenunțul, respectiv dacă acesta s-a depus prin conformare la dispozițiile art. 223 C. proc. pen., mai înainte de începerea urmăririi penale în prezenta cauză și aceasta deoarece dacă partea este interesată de soluția de neîncepere a urmăririi penale, dispusă față de martorul I.D., legat de data autodenunțului, se poate formula plângere împotriva dispoziției de neîncepere a urmăririi penale în temeiul dispozițiilor art. 2781 alin. (1) C. proc. pen.

Tot astfel, pentru stabilirea nepertinenței acestei critici, Înalta Curte are în vedere și argumentul suplimentar expus de instanța de apel prin decizia recurată, în sensul că martorul I.D. a fost audiat în condițiile legii de către prima instanță a Tribunalului București, ocazie cu care și-a menținut în totalitate incriminările din denunțul formulat și din depozițiile date procurorului.

B.4. Nu este întemeiat nici următorul motiv de critică din recursul promovat de inculpatul G.V. prin care se tinde la achitarea sa În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., și care va fi examinat în tiparul cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 12 C. proc. pen.

Astfel, se are în vedere de către Înalta Curte că ambele instanțe, de fond și de apel, printr-un examen coroborat al mijloacelor de probă administrate în cauză în cursul urmăririi penale și anume: proces-verbal din 25 februarie 2007 de sesizare din oficiu; proces-verbal din 27 februarie 2007, privind constatarea infracțiunii flagrante; planșă fotografică privind aspecte de la desfășurarea activității judiciare de constatare a infracțiunii flagrante; planșă fotografică privind principalele momente operative ale întâlnirii, dintre B.L.

și O.L.F., din ziua de 27 februarie 2007, anterior constatării infracțiunii flagrante; planșă fotografică privind principalele momente operative ale întâlnirii, dintre B.L. și M.A., din ziua de 27 februarie 2007, anterior constatării infracțiunii flagrante; cererile de asistență judiciară internațională din 08 martie 2007 și din 22 martie 2008, având ca obiect citarea inculpatului G.V. și citațiile transmise; Adresa din 23 aprilie 2007 a Procuraturii Generale a Republicii Moldova și dovada de înmânare a citației către inculpat; cererea de asistență judiciară internațională din 18 mai 2007, având ca obiect citarea inculpatului G.V.

și citațiile transmise; Adresa din 12 iulie 2007 a Procuraturii Republicii Moldova și dovada de înmânare a citației către inculpat; proces-verbal din 11 iunie 2007 conform căruia apărătorul inculpatului solicită audierea inculpatului prin intermediul unei comisii rogatorii; proces-verbal din 30 iulie 2007, conform căruia s-a adus la cunoștință apărătorului inculpatului despre audierea lui G.V. prin efectuarea unei comisii rogatorii; cererea de comisie rogatorie din 03 august 2007, având ca obiect și audierea inculpatului G.V.;

Adresa din 17 august 2007 a Procuraturii Generale a Republicii Moldova, prin care se restituie neexecutată cererea de comisie rogatorie; Proces-verbal din 29 august 2007, conform căruia au fost imprimate de pe site-ul www.conventions.coe.int rezervele formulate de Republica Moldova la semnarea Convenției de cooperare judiciară în materie penală, semnată la Strasbourg la 20 aprilie 1959; cererea de comisie rogatorie din 05 septembrie 2007, având ca obiect și audierea inculpatului G.V.; Adresa din 19 octombrie 2007 a Procuraturii Generale a Republicii Moldova, prin care se restituie neexecutată cererea de comisie rogatorie;

Adresa din 01 februarie 2008 a Ministerului Afacerilor Externe, Direcția Drept Internațional și Tratate; Adresa din 21 ianuarie 2008 a Ministerului Afacerilor Externe, Direcția Drept Internațional și Tratate; Adresa din 17 martie 2008 a Ministerului Afacerilor Externe, Direcția Drept Internațional și Tratate; Ordonanța din 25 februarie 2007 și autorizația nr. 4 din aceeași dată emise de Direcția Națională Anticorupție, pentru autorizarea cu titlu provizoriu pe o durată de 48 ore, de la 25 februarie 2007, ora 10:00, până la 27 februarie 2007, ora 10:00, a interceptării și înregistrării audio și video a convorbirilor purtate în mediul ambiental, a discuțiilor telefonice de la posturile precizate, precum și autorizarea pentru luarea de imagini;

încheierea de ședință și autorizațiile nr.

109/AI/2007, din 26 februarie 2007, ale Tribunalului București, privind confirmarea măsurilor dispuse de către Direcția Națională Anticorupție prin autorizația din 25 februarie 2007 și, respectiv, pentru autorizarea pe mai departe, pe o perioadă de 28 zile, de la 27 februarie 2007, până la 26 martie 2007, a interceptării și înregistrării convorbirilor telefonice și purtate în mediul ambiental, precum și pentru luarea de imagini; ordonanța din 02 martie 2007, privind încetarea și ridicarea măsurilor de autorizare dispuse de către Tribunalul București prin autorizațiile nr. 109/AI/2007 emise la 26 februarie 2007; un suport digital tip CD-R, marca V, inscripționat „discuții 26 februarie 2007, secția I, 69/P/2007, 1098/11-1/2007, Tel) și procesul-verbal din 15 noiembrie 2007, privind redarea discuțiilor din 26 februarie 2007; un suport digital tip CD-R, marca V, inscripționat „secția I, discuții 27 februarie 2007, 69/P/2007, 130/11-1/2008- Tel" și procesul-verbal din 31 ianuarie 2008 privind redarea conținutului discuțiilor din 27 februarie 2007; un suport digital tip CD-R, marca V, inscripționat „convorbiri 26 februarie -02 martie 2007, 69/P/2007", conținând convorbirile telefonice purtate în limba rusă, în perioada 26 februarie 2007 - 02 martie 2007 și notele de redare a conținutului acestor discuții în traducere autorizată; un suport digital tip CD-R, marca V, inscripționat „convorbiri telefonice purtate în perioada 13 iunie 2006 -22 februarie 2007, Mandatele nr. 0032 din 09 ianuarie 2006, 003016 din 09 iulie 2006, 00472 din 07 februarie 2007, emise de ICCJ" copiile Mandatelor nr. 0032 din 09 ianuarie 2006, nr. 003016 din 05 iulie 2006 și nr. 00472 din 07 februarie 2007, emise de Înalta Curte de Casație și Justiție, declasificate la 15 octombrie 2007 și notele de redare a discuțiilor telefonice interceptate și înregistrate în temeiul mandatelor, în perioada 13 iunie 2006 - 22 februarie 2007; adresa din 18 februarie 2008 către Ministerul Afacerilor Externe, Direcția Cooperare cu Republica Moldova; adresa din 21 martie 2008 către Ministerul Justiției, Direcția Drept Internațional și Tratate; adresa din 10 martie 2008 către Tribunalul București, privind cererea de transfer a procedurii formulată de către inculpat și copia acesteia; proces-verbal din 17 iunie 2008 privind verificarea dosarului care a avut ca obiect soluționarea cererii de transfer a procedurii; proces-verbal din 06 martie 2007 privind verificarea fișierelor telefoanelor mobile aparținând martorului M.A., care au fost ridicate în temeiul procesului-verbal de constatare a infracțiunii flagrante;

înscrisuri puse la dispoziție de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, în legătură cu încheierea și monitorizarea postprivatizare a contractului de vânzare-cumpărare acțiuni ale SC G. SA Buzău; fișa postului martorului M.A.; Regulamentul de organizare și funcționare al AVAS, aprobat prin Hotărârea nr. 6/29 iulie 2005 a Consiliului de Supraveghere și îndrumare al AVAS; Regulamentul de organizare și funcționare al AVAS, în vigoare începând de la data de 08 ianuarie 2007; raportul de constatare tehnico-științifică întocmit Dosarul nr. 32/P/2007 și procesul-verbal de fotocopiere din 199 februarie 2008; proces-verbal din 15 martie 2007, referitor la depunerea chitanței redactată de B.L. cu ocazia primirii unei sume de bani de la B.S.; declarațiile numitului T.C.; declarațiile numitului T.C. din Dosarul nr. 32/P/2007;declarațiile martorei B.L.; declarațiile numitei B.L. din Dosarul nr. 32/P/2007; declarațiile martorului M.A.; declarațiile numitului M.A. din Dosarul nr. 32/P/2007;declarațiile martorului B.S.; declarațiile numitului B.S. din Dosarul nr. 32/P/2007; declarațiile martorului I.D. din prezenta cauză și din Dosarul nr. 32/P/2007; declarațiile martorului L.C.N. din prezenta cauză și din Dosarul nr. 32/P/2007; declarațiile martorului P.C.A. din prezenta cauză și din Dosarul nr. 32/P/2007; declarațiile martorei A.E. din prezenta cauză și din Dosarul nr. 32/P/2007; declarațiile martorei E.M. din prezenta cauză și din Dosarul nr. 32/P/2007; declarațiile martorei P.M.M. din prezenta cauză și din Dosarul nr. 32/P/2007; declarațiile martorei G.D. din prezenta cauză și din Dosarul nr. 32/P/2007; declarațiile martorului O.L.F. din prezenta cauză și din Dosarul nr. 32/P/2007, coroborate cu cele administrate direct și nemijlocit de instanțele de fond și de apel au reținut corect situația de fapt imputată recurentului inculpat G.V.

Din acest punct de vedere distinctiv în raport de infracțiunile imputate recurentului-inculpat nominalizat, Înalta Curte își însușește situația de fapt, constând în esență în următoarele:

Cu privire la infracțiunea de cumpărare de influență, săvârșită de inculpatul G.V., la data de 11 septembrie 2006:

Cu titlu de premise se are în vedere că, prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 24 încheiat la 13 septembrie 2002 cu Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului (în prezent, reorganizată sub denumirea de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului - AVAS), SC I.P. SA a achiziționat un nr. de 5.821.748 acțiuni cu o valoare nominală de 2,3793 RON, reprezentând 86,2124% din valoarea capitalului social subscris al SC G. SA Buzău, pentru care cumpărătorul urma să plătească prețul de 4.715.615,88 ROL.

Conform dispozițiilor art. 5 lit. e) din O.U.G. nr. 23/2004, AVAS, între alte atribuții, o are și pe aceea de a monitoriza modul în care sunt respectate clauzele din contractele de privatizare, potrivit Ordonanței Guvernului nr. 25/2002 privind unele măsuri de urmărire a executării obligațiilor asumate prin contractele de privatizare a societăților comerciale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 506/2002.

Prin convenția de menținere în vigoare a Contractului de vânzare-cumpărare de acțiuni nr. 24 din 13 septembrie 2002 la SC G. SA Buzău, semnată la 22 aprilie 2005 de reprezentantul AVAS, vicepreședintele L.N.C. și de administratorul SC I.P. SA, firma cumpărătoare de acțiuni aparținând SC G. SA Buzău, se obliga să plătească sumele restante, datorate în temeiul clauzelor contractului inițial și penalitățile aferente, în termen de 60 zile de la data semnării convenției.

Ulterior datei încheierii convenției de menținere în vigoare, contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni inițial a fost modificat prin încheierea a trei acte adiționale, după cum urmează:

- Actul adițional nr. 1 din 27 aprilie 2005, prin care s-a realizat novația cu schimbare de debitor, conform căreia, noul debitor în contractul de privatizare a SC G. SA, Buzău, era inculpatul G.V., care se obliga să preia toate drepturile și obligațiile contractuale ale debitorului inițial, SC I.P. SA;

- Actul adițional nr. 2, semnat la 28 iunie 2005, care a avut ca obiect efectuarea unei delegații imperfecte, astfel încât, alături de inculpatul G.V., în calitate de delegant, a devenit cumpărător și SC H.E. SRL, în calitate de delegat, urmând ca cei doi cumpărători să răspundă în solidar pentru îndeplinirea tuturor obligațiilor prevăzute în contractul de privatizare;

- Actul adițional nr. 3 din 25 octombrie 2005, între AVAS și cumpărătorii G.V. și SC H.E. SRL., potrivit căruia, s-a realizat modificarea unor clauze contractuale (cele prevăzute la punctele 8 octombrie 3, 8 octombrie 5 și 8 octombrie 9 din contractul inițial de privatizare și anexele nr. 12 și nr. 13 ale acestui contract, toate prevederile respective având legătură cu efectuarea investițiilor de mediu).

La data de 29 ianuarie 2007, AVAS, prin vicepreședintele L.N.C. și cumpărătorii G.V. și SC H.E. SRL., aceasta din urmă prin intermediul reprezentantului legal, B.S., au semnat o convenție de menținere în vigoare a Contractului de vânzare-cumpărare de acțiuni nr. 24 din 13 septembrie 2002 la SC G. S.A. Buzău, prin care AVAS a renunțat la efectele pactelor comisorii prevăzute în cuprinsul art. 8 din Actul adițional nr. 1/27 aprilie 2005 și în clauza nr. 8.9.1.5 din contractul inițial.

în vederea încheierii unor convenții de menținere în vigoare a unui contract de privatizare sau a unor acte adiționale la un astfel de contract, așa cum rezultă din Regulamentele de organizare și funcționare ale AVAS (în vigoare înainte și după data de 08 ianuarie 2007), urmau să fie parcurse mai multe etape, cea dintâi fiind întocmirea de către departamentul responsabil cu monitorizarea postprivatizare a unei note care să conțină o astfel de propunere (semnată la nivelul Direcției de Monitorizare Postprivatizare de 2 experți, de director și de directorul general, iar la nivelul Direcției Asistență Juridică Postprivatizare de un consilier juridic, un expert juridic, de un director și de către directorul general). Ulterior, notele era avizate de vicepreședintele L.C.N. și erau apoi supuse dezbaterii și aprobării Consiliului director, redactându-se în acest sens o hotărâre; în situația în care notele erau aprobate, se întocmea un proces-verbal în care se preciza acest aspect, sub semnătura tuturor membrilor colegiului, iar În baza acestui înscris, care atestă aprobarea dată de colegiu, președintele AVAS emitea o hotărâre de punere în executare a notei, și, ulterior, vicepreședintele coordonator încheia în numele AVAS respectivele convenții, cu respectarea strictă a formei aprobate în colegiu.

La data de 29 ianuarie 2007, în urma încheierii mai multor acte adiționale și convenții de menținere în vigoare a contractului de privatizare, astfel cum au fost anterior menționate, acționarii majoritari la SC G. SA Buzău erau (conform verificării la Oficiul Național al Registrului Comerțului) inculpatul G.V. (cu 16,713% din totalul beneficiilor și pierderilor firmei) și SC H.E. SRL. (cu 77,983% din totalul beneficiilor și pierderilor firmei), în condițiile în care acționarii acestei din urmă societăți comerciale erau R.I.E.L. și B.S., care dețineau 95% din totalul beneficiilor și pierderilor firmei și, respectiv 5%. Cât privește conducerea executivă a firmei în discuție, aceasta, la aceeași dată, era asigurată de către C.A., L.M. și T.C.

După realizarea delegației imperfecte conform actului adițional nr. 2 din 28 iunie 2005 la contractul inițial de privatizare a SC. G. S.A. Buzău, în continuare nu au fost îndeplinite obligațiile asumate de către cei doi cumpărători, referitoare la realizarea investițiilor de retehnologizare a firmei achiziționate de la AVAS (în sumă de 4 milioane euro), precum și cele privind efectuarea investițiilor de mediu (în cuantum de 657.000 euro). Mai mult, în noiembrie 2005 se procedase și la diminuarea valorii nominale a acțiunilor, astfel încât, la începutul anului 2006, cumpărătorii SC G. SA Buzău, pentru a continua să își mențină calitatea de acționari la această firmă, trebuiau să facă demersuri la AVAS pentru a soluționa mai multe probleme (menționate, atât în raportul de constatare întocmit în prezenta cauză de către Serviciul specialiști din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, cât și în declarațiile martorilor I.D., P.C.A. și P.M.M.) privind neplata celor două tipuri de investiții și a penalităților datorate pentru neefectuarea investițiilor de mediu, neacoperirea corespunzătoare a gajului constituit în beneficiul AVAS pentru garantarea de către cumpărătorii acțiunilor de la SC G. SA Buzău a îndeplinirii obligațiilor decurgând din contractul de privatizare în legătură cu investițiile de re tehnologizare și, deoarece pentru neîndeplinirea obligațiilor asumate în raport cu AVAS, contractul de cumpărare acțiuni nr. 24 din 13 septembrie 2002 ale SC G. SA Buzău se afla în situația de a fi desființat, ca urmare a acționării pactelor comisorii prevăzute în contract, era necesară și încheierea unei convenții de menținere în vigoare a contractului de privatizare.

În iunie 2005, inculpatul recurent G.V. a intrat în relații contractuale cu SC P.C.G. SRL, în vederea primirii de consultanță pentru preluarea contractului de privatizare a SC G. SA Buzău, iar persoana cu care a discutat toate aspectele legate de obiectul celor două contracte încheiate cu inculpatul G.V. și SC H.E. SRL., respectiv cu SC G. SA Buzău, a fost martorul I.D., care, deși, la sfârșitul anului 2005, finalizase actele de consultanță la care se obligase (efectuarea demersurilor necesare la AVAS pentru desfășurarea procedurilor care trebuiau să se finalizeze cu preluarea contractului de privatizare a SC G. SA de către G.V., obținerea deciziei Consiliului Concurenței privind concentrarea economică realizată de acesta prin preluarea pachetului majoritar de acțiuni la SC G. SA, precum și obținerea autorizării Agenției Fondului de Mediu pentru obținerea unor fonduri nerambursabile în vederea realizării unui procent de 30% din obligațiile de mediu asumate prin respectivul contract), a continuat să țină legătura cu inculpatul G.V. și cu sora acestuia, B.L.. Martorul I.D., în vara anului 2005, în cadrul demersurilor efectuate în virtutea obligațiilor contractuale asumate, de către SC P.C.G. SRL, a avut o discuție cu vicepreședintele AVAS responsabil cu coordonarea activității Direcției Generale de Monitorizare Postprivatizare, martorul L.N.C., care i-a comunicat faptul că se va ocupa, din partea AVAS, de soluționarea tuturor problemelor legate de reglementarea situației SC G. SA Buzău, unul dintre consilierii săi personali, respectiv M.A. (împrejurare confirmată de martorul L.N.C.), iar, ulterior, toate problemele legate de preluarea contractului de privatizare de către inculpatul G.V. au fost discutate direct cu acest consilier.

Conform declarațiilor martorilor I.D., L.N.C., P.C.A., B.S. și B.L., coroborate cu notele de redare a unor convorbiri interceptate și înregistrate În baza unor mandate emise în temeiul prevederilor art. 21 din Legea nr. 535/2004 raportat la art. 3 lit. e) din Legea nr. 51/1990, cel dintâi a realizat, în perioada începutul anului 2005 - iunie/iulie 2006, intermedierea relațiilor dintre M.A., pe de o parte și B.L., B.S. și inculpatul G.V., pe de altă parte, mai precis, martorul I.D. a participat, alături de debitorii din contractul de privatizare al SC G. SA Buzău sau în numele acestora, la discuțiile cu M.A. referitor la soluționarea în mod favorabil acționarilor SC G. SA Buzău a unor situații vizând nerespectarea de către aceștia a obligațiilor asumate prin contractul de privatizare, a organizat întâlniri între M.A. și cumpărătorii acțiunilor SC G. SA Buzău și a transmis oferte de bani din partea acționarilor SC G. SA Buzău lui M.A. și din partea celui din urmă, pretinderi sau acceptări ale unor oferte de bani, în legătură cu rezolvarea unor probleme ale acestei firme.

Din convorbirea telefonică de la data de 01 august 2006, ora 10:27, în contextul în care B.L. și inculpatul G.V. discutau despre creșterea sumei cerute de M.A. pentru soluționarea problemelor SC G. SA Buzău, la nivelul AVAS, inculpatul a precizat că M.A. vrea să primească banii direct, și nu prin intermediul martorului I.D., fapt care confirmă împrejurarea că acesta din urmă, începând cu sfârșitul lunii iulie a încetat să mai aibă exclusivitatea în legătura dintre B.L. și inculpatul G.V., pe de o parte, și M.A., pe de altă parte; ulterior, ~într-o altă convorbire telefonică respectiv, cea din 11 septembrie 2006, ora 17:04, purtată de B.L. cu inculpatul G.V., cea dintâi confirmă susținerile martorului I.D., în sensul că acesta din urmă a încetat să mai participe la realizarea legăturii dintre acționarii SC G. SA Buzău și M.A.

Susținerile martorului I.D. referitor la împrejurarea că o anumită perioadă de timp, în mod exclusiv, a făcut legătura în modalitatea arătată între M.A., în calitate de consilier al AVAS și inculpatul recurent G.V., precum și sora sa, B.L., reiese cu claritate și din alte convorbiri telefonice, după cum urmează: cele purtate de B.L. cu martorul I.D., din datele de 13 iunie 2006, ora 12:55, 13 iunie 2006, ora 13:17, 04 iulie 2006, ora 08:21 și 04 iulie 2006, ora 08:42, precum și cele purtate între inculpatul G.V. și B.L., din datele de 26 iunie 2006, ora 14:39, 27 iunie 2006, ora 12:51, 03 iulie 2006, ora 11:23 (una din replicile inculpatului G.V. în această din urmă discuție referitoare la remiterea unor sume de bani către M.A., a fost „Prin I.D. se face și gata! Eu lui I.D. îi spun, eu cu I.D. n-am de ce mă teme. Eu cu dânsul vorbesc și-așa .. "), 05 iulie 2006, ora 10:40, 01:08.2006, ora 10:27, 11 septembrie 2006, ora 16:24 și 11 septembrie 2006, ora 17:04.

În calitate de consilier al vicepreședintelui AVAS, L.N.C., poziție în care M.A. s-a aflat în perioada aprilie 2005 - ianuarie 2007, conform fișei postului și Regulamentului de organizare și funcționare al AVAS, avea ca și atribuții de serviciu, în esență, executarea dispozițiile vicepreședintelui și colaborarea, în vederea îndeplinirii sarcinilor încredințate, cu directorii generali, cu directorii și cu conducerea celorlalte compartimente din cadrul AVAS

În fapt, așa cum rezultă din actele menționate, dar și din depozițiile martorilor L.N.C., F.D., A.E. și G.D., M.A. coordona activitatea departamentelor aflate în subordinea vicepreședintelui L.N.C., între care și cel care se ocupa de monitorizarea postprivatizare, participa în calitate de invitat la ședințele Colegiului director, unde își exprima un punct de vedere personal cu privire la notele supuse dezbaterii colegiului, încercând, deși în calitate de invitat nu avea drept de vot, să influențeze cu privire la luarea unor decizii de respingere sau admitere a unor note cu propuneri referitoare la încheierea unor acte în numele AVAS, participa împreună cu sau în numele vicepreședintelui L.N.C. la diferite întâlniri cu cumpărătorii de acțiuni la firmele privatizate și cu avocații acestora.

Din probațiunea testimonială a reieșit că vicepreședintele se afla în relații profesionale și personale bune cu M.A., context în care este evident că acesta din urmă avea posibilitatea de a determina luarea unor decizii și semnarea unor acte de către funcționarii competenți din cadrul AVAS, de natură a favoriza pe cumpărătorii acțiunilor SC G. SA Buzău în perioada de monitorizare postprivatizare sau, în orice caz, crea tuturor persoanelor interesate convingerea că are o astfel de influență.

De altfel, din convorbirea interceptată și înregistrată în temeiul unui mandat emis conform art. 21 din Legea nr. 535/2004 raportat la art. 3 lit. e) din Legea nr. 51/1990, din 13 iunie 2006, ora 12:55, purtată de martorii B.L. și I.D., acesta din urmă în perioada respectivă intermediind legătura dintre M.A. și acționarii SC G. SA Buzău, s-a evidențiat faptul că orice întâlnire cu vreun funcționar din cadrul AVAS implicat în redactarea și semnarea actelor cu SC G. SA Buzău, se făcea numai după înștiințarea lui M.A., martorul I.D. precizând că „.. eu nu m-am întâlnit niciodată cu el [n.n. cu martorul P.C.A., expert jurist în cadrul Direcției de Asistență Juridică Postprivatizare] fără să știe și A. [n.n. M.A.] ".

Totuși, B.L. și inculpatul G.V. (cumpărătorii de influență) aveau cunoștință despre competențele reale ale consilierului M.A., așa cum a reieșit și din discuția telefonică purtată de către cei dintâi la data de 13 februarie 2007, ora 18:59, una din replicile martorei fiind aceea că „..trebuie să ne onorăm obligațiile ..", „cu atât mai mult că de dansul [n.n. de M.A., care la data convorbirii avea funcția de director general al Direcției Generale de Asistență Juridică din cadrul AVAS] depinde amu și mai mult decât o depins.,.", în sensul că de data aceasta avea posibilitatea să decidă cu privire la încheierea convenției de menținere în vigoare a contractului de privatizare și nu doar să influențeze alți funcționari.

Împrejurarea că M.A. sa ocupat în mod direct de coordonarea discuțiilor în vederea soluționării problemelor rezultate din neîndeplinirea de către SC G. SA Buzău a obligațiilor contractuale și de negocierile dintre cumpărătorii acțiunilor firmei menționate și AVAS, este confirmată de depoziția martorului P.C.A. (expert jurist în cadrul Direcției de Asistență Juridică/Postprivatizare), care precizează că, în situația în care era necesară o opinie juridică cu privire la încheierea unor acte legate de monitorizarea postprivatizare a SC G. SA Buzău, directorul direcției în cadrul căreia își desfășura activitatea era convocat pentru a clarifica din punct de vedere juridic anumite situații ivite referitor la întocmirea unor acte în derularea procedurilor de monitorizare postprivatizare.

Uneori, directorul direcției menționate îl desemna chiar pe martorul P.C.A. să participe la discuții și, în acest context, a cunoscut-o în biroul consilierului M.A., în vara-toamna anului 2006, și pe B.L., ocazie cu care, la solicitarea lui M.A., a prezentat punctul de vedere al direcției sale cu privire la modalitatea în care trebuia să fie achitată suma de 214.000 euro, cu titlul de penalități pentru neefectuarea investițiilor de mediu, în aceeași perioadă martorul P.C.A. s-a mai prezentat și cu alte prilejuri în biroul lui M.A. pentru a prezenta argumentele juridice care erau avute în vedere de Direcția Asistență Juridică Postprivatizare în susținerea punctului de vedere conform căruia, plata penalităților pentru neefectuarea investițiilor de mediu, în cuantum de 214.000 euro, trebuia făcută în contul AVAS, neputând fi considerată valabilă o plată efectuată în contul SC G. SA Buzău, așa cum doreau cumpărătorii acțiunilor de la firma menționată (situație care probează fără echivoc interesul lui M.A. în găsirea unei soluții pentru rezolvarea acestei probleme în mod favorabil acționarilor S.C. G. S.A Buzău). în speță, plata sumei de 214.000 euro urma ca, în opinia funcționarilor din cadrul AVAS, să fie făcută în contul acestei instituții deoarece, începând cu data de 22 iulie 2005, se modificase art. 16 din O.U.G. nr. 25/2002, care, numai în forma anterioară, prevedea ca o astfel de plată să se facă în contul societății comerciale privatizate.

Faptul că M.A. s-a întâlnit în repetate rânduri cu reprezentanții acționarilor SC G. SA Buzău, pentru a discuta problemele apărute în perioada de monitorizare postprivatizare, rezultă și din declarațiile martorilor B.L., B.S., P.C.A., G.D. precum și din declarațiile sale, în mod direct sau indirect, dar și din unele discuții telefonice, purtate în perioada iunie - septembrie 2006, interceptate și înregistrate în temeiul unui mandat emis în temeiul art. 21 din Legea nr. 535/2004 raportat la art. 3 lit. e) din Legea nr. 51/1990 (convorbirile care au avut loc între M.A. și B.L. la datele din 01 august 2006, ora 11:07 și 11 septembrie 2006, ora 16:20; precum și discuțiile purtate de B.L. cu B.S. - 11 septembrie 2006, ora 15:14, cu inculpatul G.V. - 26:06.2006, ora 14:39, 27 iunie 2006, ora 12:51, 03 iulie 2007, ora 11:23, 01 august 2006, ora 10:27, 11 septembrie 2006, ora 13:11, 05 iulie 2006, ora 10:40 și cu martorul I.D. - 04 iulie 2006, ora 08:21).

În cursul verii și toamnei anului 2006, pe fondul discuțiilor referitoare la problemele ce urmau să fie rezolvate la nivelul AVAS și care derivau din nerespectarea de către acționarii de la SC G. SA Buzău, a termenelor contractuale pentru îndeplinirea unor obligații în perioada de monitorizare postprivatizare, M.A. a pretins în mai multe rânduri sume de bani, ale căror cuantumuri s-au modificat în permanență, în raport de situațiile care erau avute în vedere pentru a fi soluționate.

Totodată, a reieșit că sumele de bani pretinse de către M.A. au fost negociate prin intermediul martorului I.D., iar evoluția sumelor cerute acționarilor de la S.C. G. S.A Buzău, a fost în sensul creșterii lor, în schimbul promisiunii că va rezolva una sau mai multe situații care, la vremea respectivă, puteau să conducă la aplicarea pactelor comisorii prevăzute în contractul de privatizare și, pe cale de consecință, la desființarea contractului.

Astfel, pe la începutul verii anului 2006, discuțiile dintre debitorii din contractul de privatizare și M.A. erau legate de aspectul plății penalităților stabilite pentru neefectuarea de către acționarii de la SC G. SA Buzău a investițiilor de mediu, respectiv suma de 214.200 euro. Sub acest aspect, declarația martorului I.D. se coroborează și cu depoziția martorului P.C.A., care a fost desemnat în mai multe rânduri, în perioada respectivă, să participe la discuțiile care aveau loc în biroul consilierului M.A. Tot în aceeași perioadă, martorul P.C.A., într-o întâlnire care a avut loc la benzinăria AGIP, situată vis-a-vis de sediul AVAS, a reluat discuția în prezența reprezentanților acționarilor S.C. G. S.A. Buzău, B.L., B.S. și a avocatei SC H.E. SRL., L.A.M. și a arătat că aceste penalități urmau să fie plătite, conform legislației în vigoare la momentul efectuării plății, în contul AVAS, neputând fi considerată, începând cu data de 22 iulie 2005, ca valabilă, o plată făcută în contul S.C. G. S.A. Buzău.

De asemenea, și dintr-o serie de convorbiri telefonice, interceptate și înregistrate din perioada 27 iunie 2006 - 01 august 2006, dintre B.L. și inculpatul recurent G.V., au rezultat aspectele menționate anterior.

Astfel, în discuția purtată în 27 iunie 2006, ora 10:27, în care B.L. face un rezumat al întâlnirii pe care a avut-o în ziua anterioară cu M.A., printre altele arată că, la vremea respectivă, soluția, cel puțin temporară, cu privire la care erau de acord ambele părți ar fi fost ca, în proiectul unui document insuficient precizat și cu privire la conținutul căruia trebuiau să fie de acord și debitorii din contract - posibil al convenției de menținere în vigoare a contractului de privatizare - să fie cuprinsă o clauză în sensul că SC G. SA Buzău are „.. obligațiunea de a efectua, toate plățile restante ..", fără a preciza în detaliu sumele datorate AVAS; în convorbirea din 03 iulie 2006, ora 11:23 dintre inculpatul recurent G.V. și B.L., pe fondul relatării de către cea din urmă a conținutului unei discuții purtată cu B.S., cu care ocazie îi adusese acestuia la cunoștință despre pretinderea lui M.A. cu privire la o sumă de bani, pe care inculpata i-a cerut lui B.S. să o plătească singur, în calitate de reprezentant al SC H.E. SRL, inculpatul i-a sugerat surorii sale că ar trebui să-i spună lui B.S. că „.. voi dacă acceptați chestia asta fiind rezultatul negocierilor pe care G.V. și B.L. le-au purtat cu M.A.].. dacă n-acceptați, atunci le plătiți toate 200..", totodată, precizând și că „astea 200 tot din asta ar să trebuiască plătite, dar de-amu la întreprindere [n.n. la SC G. SA Buzău]"; în discuția din 01 august 2006, ora 10:27, în contextul în care B.L. îi comunică fratelui său, inculpatul G.V., despre mărirea pretențiilor lui M.A., a arătat că se va întâlni cu acesta și va cere la rândul său să fie incluse în convenția de menținere în vigoare a contractului de privatizare, clauze convenabile SC G. SA Buzău, referitoare la constituirea de garanții în favoarea AVAS și la modalitatea de plată a penalităților de mediu datorate de cumpărătorii firmei privatizate menționate: „.. toți 200 noi îi facem pentru fabrică ..".

Ulterior, însă, o dată cu creșterea sumei pretinsă de M.A., acesta din urmă, a promis rezolvarea tuturor problemelor cu care se confrunta SC G. SA Buzău, în derularea contractului de privatizare, prin influența pe care o avea asupra funcționarilor din cadrul AVAS care aveau în competență atribuții legate de încheierea actelor din perioada de monitorizare postprivatizare. Astfel, în discuțiile telefonice din 01 august 2006, ora 10:27 și din 19:09.2006, ora 08:55, referitoare la mărirea sumei pretinse de către M.A., precum și la o serie de detalii privind conținutul convenției de menținere în vigoare a contractului de privatizare, B.L. îi transmite inculpatului recurent G.V., că a primit asigurări că „totul va fi în ordine" și „.. a spus [n.n. M.A.] că totul e în regulă ".

Depoziția martorului I.D., a mai evidențiat și date referitoare la o adevărată negociere între M.A., pe de o parte și inculpatul G.V. și B.L., de pe altă parte, cu privire la cuantumul sumei de bani pretinsă de către consilier. Inițial, M.A. a solicitat martorului I.D. să transmită numitei B.L. și, în mod implicit, și inculpatului G.V., că dorește o sumă cuprinsă între 10.000 și 15.000 euro, pentru a influența funcționarii din cadrul AVAS care erau abilitați să ia o decizie în ceea ce privește neplata penalităților datorate de către cumpărătorii SC G. SA Buzău, apoi 20.000 euro, reprezentând 10% din valoarea penalităților care trebuiau plătite, pentru ca în cele din urmă să se decidă cu privire la o sumă de 50.000 - 60.000 euro sau Dolari SUA Anterior formulării primei pretinderi, M.A. a indicat și modalitatea în care se putea rezolva problema neplății penalităților de mediu, mai precis, urma ca AVAS să formuleze acțiune în instanță împotriva acționarilor SC G. SA, în condițiile în care, datorită influenței sale, funcționarii din cadrul AVAS care aveau ca atribuții de serviciu și reprezentarea acestei instituții în fața instanțelor de judecată să nu depună diligente deosebite și, în acest fel, SC G. SA Buzău să obțină o hotărâre judecătorească prin care AVAS să fie obligată să recunoască valabilitatea efectuării plății penalităților de mediu în contul firmei privatizate.

În toate cazurile martorul I.D. a transmis pretențiile lui M.A. numitei B.L., aceasta, la rândul său, transmițând datele respective inculpatului G.V. și reprezentanților SC H.E. SRL.

Este însemnat aspectul că numita B.L., după ce, așa cum rezultă din discuțiile telefonice interceptate în prezenta cauză, s-a consultat cu inculpatul G.V., prin martorul I.D., i-a comunicat lui M.A. acordul inculpatului, precum și al reprezentanților SC H.E. SRL. cu privire la remiterea unei sume de 40.000 (fără a preciza dacă se referă la euro sau Dolari SUA), din cei 50.000 - 60.000 ceruți ultima oară de către M.A.

După câteva zile, martorul I.D. s-a întâlnit cu M.A. și i-a transmis acestuia disponibilitatea cumpărătorilor acțiunilor SC G. SA Buzău de a plăti o sumă de 40.000 de euro sau Dolari SUA, M.A. arătând doar că va discuta despre acest aspect cu B.L. și cu inculpatul G.V.

Aproximativ în cursul lunii august 2006, martorul I.D., la solicitarea lui M.A., s-a întâlnit din nou cu acesta la sediul AVAS, ocazie cu care i-a relatat că a rămas stabilit ca să primească de la cumpărătorii SC G. SA Buzău suma finală și totală de 40.000 euro, iar în schimbul acestei sume, se vor soluționa problemele apărute în perioada de monitorizare postprivatizare a SC G. SA Buzău, încheindu-se în cele din urmă și convenția de menținere în vigoare a contractului de privatizare.

Cu aceeași ocazie, M.A. i-a relatat martorului I.D. și despre modalitatea în care va împărți suma de 40.000 euro, respectiv, va da 5.000 euro unui funcționar de la Departamentul Asistență Juridică al AVAS și că ar fi trebuit să mai dea tot 5.000 euro martorei P.M.M., director la Departamentul de Monitorizare Postprivatizare al AVAS, însă, deoarece acesteia îi împrumutase o sumă de bani într-un cuantum apropiat de suma la care se gândise să i-o da, va considera împrumutul ca fiind achitat și, prin urmare, acesteia nu o să-i mai dea nimic.

Urmare a acestor negocieri purtate de M.A. cu acționarii de la SC G. SA Buzău, și în scopul obținerii în final a unei convenții de menținere în vigoare a contractului de privatizare, la data de 11 septembrie 2007, B.L., la indicațiile inculpatului G.V., i-a remis lui M.A. suma de 20.000 Dolari SUA, primită în aceeași zi de la T.C. Conform declarației acestuia din urmă, suma de bani în cauză i-a transmis-o numitei B.L., la cererea lui C.A., căruia, în această modalitate, îi restituia un împrumut pe care personal îl luase de la C.A., însă nu cunoștea ce reprezentau banii în relația dintre C.A., pe de o parte și inculpatul G.V. și martora B.L., pe de altă parte ori faptul că aceasta din trebuia să remită acei bani consilierului M.A.

Circumstanțele privind modalitatea în care s-au derulat negocierile dintre M.A. și cei doi frați, prin intermediul martorului I.D., cu privire la modificarea cuantumului sumelor pretinse de către M.A. și cu privire la natura relațiilor apropiate dintre martorul I.D. și M.A., care i-a permis să afle aspecte referitoare la pretinderea unor sume de bani de către inculpat, sunt confirmate de convorbirile telefonice purtate în perioada iunie - septembrie 2006, după cum urmează:

- La data de 27 iunie 2006, ora 12:51, a avut loc o discuție între B.L. și inculpatul G.V., în cadrul căreia cea dintâi îi relatează despre modul în care, în ziua de 26 iunie 2006, s-a desfășurat, o întâlnire la AVAS cu M.A., la care a participat și martorul I.D., prilej cu care au discutat despre cuprinsul unui document ce urma să fie întocmit la nivelul AVAS; în cursul aceleași zile, prin intermediul aceluiași martor, B.L. a luat cunoștință despre o altă suma decât cea despre știa până în acel moment, pretinsă de către M.A., respectiv 20.000, fără a preciza valuta; cu privire la acest aspect, inculpata arată că „..aicea poziția lui I.D. oleacă mă pune-n gardă: când eram numai noi, unu cu unu, el spunea că zece-cincisprezece, pe urmă când o venit de la așela [n.n. M.A.] o zis că douăzeci.. ". Tot cu acea ocazie, B.L. a aflat prin intermediul martorului I.D. și despre modalitatea în care M.A. intenționa să împartă suma obținută de la cumpărătorii acțiunilor SC G. SA Buzău, respectiv, despre intenția sa de a da o parte din bani și martorei P.M.M., care nu este nominalizată, dar este individualizată ulterior în declarația martorului, precum și în notele de redare a altor discuții telefonice în care interlocutorii îi precizează și identitatea. De altfel, sub acest aspect, depoziția martorului I.D. și nota de redare a acestei convorbiri se coroborează și cu susținerile martorei P.M.M., care a arătat că, într-adevăr, în cursul verii anului 2006 avea o datorie la M.A., de 6.000 euro, pe care, însă, a plătit-o în toamna aceluiași an, dintr-un credit bancar. Mijloacele de probă amintite evidențiază buna credință a martorului I.D., care putea să cunoască aceste detalii numai în situația în care discuția menționată a fost reală.

- În convorbirea telefonică din 03 iulie 2006, ora 11:23 inculpatul recurent G.V. și B.L. au discutat despre remiterea către M.A. a sumei anterior stabilită în două sau trei tranșe, fie jumătate înainte de începerea derulării unor formalități la AVAS și jumătate la finalizarea acestora, fie „.. la moment o parte, pe urmă când vedem proiectul [n.n. convenției de menținere în vigoare a contractului de privatizare] și când se semnează, a treia parte ", nefiind stabilit. a)cest aspect în mod definitiv la data respectivă. Totodată, a reieșit din cuprinsul discuției și faptul că suma trebuie plătită de către reprezentanții SC H.E. SRL., inculpatul G.V. sugerându-i în acest sens surorii sale ca să îi spună, la rândul său, lui B.S.: "S., uite, având în vedere că asta-i, știți și voi, că-i problema voastră, noi am negociat, dar n-avem dreptul .. voi dacă acceptați .. ".

- Din cuprinsul convorbirii purtată la 05 iulie 2006, ora 10:40 a reieșit că, la un moment dat, B.L., având suspiciuni cu privire la atitudinea reprezentanților SC H.E. SRL. în raport de bănuiala celor din urmă în sensul că existau anumite piedici în derularea formalităților la AVAS din cauza soției avocatului lui G.V., respectiv consiliera P.C., din AVAS, i-a cerut martorului I.D. să se mai întâlnească cu M.A. și să se lămurească, solicitare care nu avea nicio justificare decât în cazul în care știa că cei doi se aflau în relații personale bune.

- În discuția purtată de B.L. cu inculpatul G.V., în 01 august 2006, ora 10:27, cea dintâi îl informează pe inculpat că s-a întâlnit cu martorul I.D. și că „pe scurt, acolo a crescut la 50"; îi mai relatează, totodată, și despre solicitarea lui M.A. de a-i da banii direct, și nu prin intermediul martorului I.D.

Așa după cum reiese din discuțiile telefonice interceptate și înregistrate în prezenta cauză, în relația dintre inculpatul G.V. și sora sa, B.L., cel dintâi, are rol de decizie cu privire la toate aspectele referitoare la S.C. G. S.A Buzău, împrejurare, de altfel, firească, având în vedere faptul că inculpatul are calitatea de acționar, așadar avea interesul material și direct să se soluționeze într-o anumită modalitate formalitățile efectuate la nivelul AVAS, în vederea păstrării calității de acționar și a achitării datoriilor SC G. SA Buzău în condiții mai avantajoase.

Acest caracter al relației este subliniat în mod explicit în convorbirea telefonică din 11 septembrie 2006, ora 14:46, când, la un moment dat, pe fondul relatării discuției purtate cu T.C., privitor la suma de bani pe care, în aceeași zi o primise de la acesta și urma să o remită lui M.A., în referire la vânzarea acțiunilor deținute de către inculpat la SC G. SA Buzău, i-a spus că io pur și simplu nu am avut împuternicire de la tine să dezvolt tema asta, că io puteam să-i spun în față.. ", circumstanță care evidențiază faptul că B.L. acționa numai în limitele stabilite de către fratele său.

împrejurarea că deciziile și inițiativa aparțin inculpatului recurent G.V., este evidențiată și de modul în care B.L. relatează acestuia toate detaliile întâlnirilor și discuțiilor pe care le-a avut cu persoanele implicate în soluționarea problemelor apărute la nivelul AVAS în legătură cu SC G. SA Buzău, precum și de caracterul explicit al indicațiilor pe care inculpatul G.V., în permanență, le-a dat surorii sale, B.L., referitor la modalitatea în care trebuie să conducă discuțiile cu martorii M.A., I.D., B.S. și T.C., pentru a-și realiza, astfel, propriile interese legate de participarea la capitalul social al SC G. SA Buzău (discuțiile telefonice dintre inculpatul G.V. și B.L. din 26 iunie 2006, ora 14:39, 27 iunie 2006, ora, ora 12:51, 03 iulie 2006, ora 11:23, 04 iulie 2006, ora 10:15, 04 iulie 2006, ora 08:42, 04 iulie 2006, ora 10:15, 05 iulie 2006, ora 08:20, 05 iulie 2006, ora 10:40, 01 august 2006, ora 10:27, 01 august 2006, 11 septembrie 2006, ora 11:13, 11 septembrie 2006, ora 13:11, 11 septembrie 2006, ora 14:46, 11 septembrie 2006, ora 16:24, 11 septembrie 2006, ora 17:04 și 19 septembrie 2006, ora 08:55).

Relevante sub acest aspect sunt discuțiile pe care inculpatul recurent G.V. le are cu B.L. în 11 septembrie 2006. Astfel, inculpatul i-a cerut martorei B.L. să se deplaseze la sediul L și să ia de la T.C. o sumă de bani, pe care apoi să o dea lui M.A. (ora 11:13 - inculpatul G.V. îi transmite martorei „da, am grăit cu C ...[n.n. T.C.]", „Și i-am spus, zic: <Uite, după bani, să-n L. [n.n. B.L.], știi?> Și cică <Poftim, las să vină>". după care, tot inculpatul îi spune că „după ce le iei, trebuie cu A. [n.n. M.A.] să videm."; ora 13:11 - inculpatul G.V. îi cere martorei B.L. să ia legătura telefonic cu T.C. și să îi spună acestuia..„Uite, mie mi-o spus domn V. [n.n. G.V.] că trebuie să mă apropii de dumneavoastră să-mi transmiteți ceva și în afară de asta, mai am ceva să vorbesc cu dumneavoastră "; ora 14:46 - în această discuție, după ce B.L. relatează în detaliu discuția pe care a avut-o cu T.C., inculpatul G.V., nemulțumit că a primit o suma de bani mai mică decât la care se aștepta, îi cere martorei să obțină de la aceeași persoană o altă sumă de bani, în completarea celei deja primite și îi indică și modalitatea în care să o facă: „ Tu spune-i așa, zi: <Măi, eu nu mă duc, că o fost înțelegerea 25 și ar trebui să le dai pe toate că..aista ar să rămâie două-trei zile și gătește-le și pe ăstelalte 20 pană la sfârșitul săptămânii dară, că peste vreo trei-patru zile o să fie gata acolo. Nu vă pun eu condițiile, așa s-o înțeles, când o fost.>"; ora 15:14 - în discuția pe care a avut-o cu B.S., B.L., îi aduce la cunoștință că se va întâlni în aceeași zi cu M.A., pentru a discuta despre garanțiile bancare ce trebuiau să fie transmise către AVAS și ca „.. să îl felicit și să deie drumul la notă..", iar conform declarației lui B.S., acesta a înțeles din replica martorei că va avea în acea zi o întâlnire privată cu M.A.; ora 16:24 - înainte de a remite efectiv suma de bani lui M.A., deoarece se aștepta ca să primească de la T.C. o sumă de bani în euro și nu în Dolari SUA, B.L., a luat legătura telefonic cu inculpatul G.V. pentru ca acesta să rezolve situația neprevăzută, iar inculpatul a decis cu privire la destinația sumei de 25.000 dolari Dolari SUA primită de B.L. de la martorul T.C.: .., Dă-i 20. Da, da. Și aistea 5 Iu M. să-i dai. Da, mai mult de 20 nu dai 5 lui M.")

Declarațiile numiților T.C. și B.L., precum și convorbirea telefonică dintre cea din urmă și M.A., de la ora 16:20, în care cei doi stabilesc să se întâlnească (așadar, după întâlnirea din aceeași zi cu T.C., de la care a primit banii, și despre care îi relatează inculpatului recurent G.V. la ora 14:46) se coroborează cu discuțiile telefonice interceptate și înregistrate care au fost prezentate, confirmând remiterea succesivă a unor sume de bani, la data de 11 septembrie 2006, de la T.C. la martorul B.L. (25.000 Dolari SUA) și, apoi, de la aceasta la martorul M.A. (20.000 Dolari SUA).

Cât privește suma de bani, primită de B.L. de la T.C. și remisă, în parte, ulterior, lui M.A., rezultă din probatoriu că provenea de la C.A., fiind transmisă martorei B.L. prin intermediul lui T.C., în urma discuțiilor purtate de către acesta din urmă cu inculpat, dar și cu C.A.

Comiterea infracțiunii de cumpărare de influență de către inculpatul recurent G.V., sub forma promisiunii unei sume de bani și apoi a remiterii sale către M.A., prin intermediul numitei B.L., la data de 11 septembrie 2006, este confirmată și de anumite discuții telefonice, interceptate și înregistrate, conform dispozițiilor art. 911 C. proc. pen., în ziua de 27 februarie 2007:

- În convorbirea purtată de inculpatul G.V., la ora 12:21, cu B.L., în contextul apariției unei neînțelegeri generată de solicitarea martorului B.S. de a fi și el de față la darea sumei de 26.000 euro (pe care i-o remisese acesteia la aceeași dată pentru a fi transmisă lui M.A.) și de lipsa acordului numitei B.L. și a inculpatului G.V. cu privire la acest aspect, acesta din urmă a sfătuit-o pe B.L. ca, în ipoteza în care B.S. insistă să o însoțească, să îi spună că „S., noi cum am făcut până acum, [n.n. fără martori, în condițiile în care anterior banii i-au fost dați lui M.A. direct de către B.L.] să face așa mai departe ..", deoarece, „.. așa chestii nu se fac în trei! ";

- La ora 13:24, într-o altă discuție dintre inculpatul G.V. și B.L., aceasta face referire la alte două remiteri anterioare a unor sume de bani către M.A., efectuate în modalități diferite, în cea de-a doua dată rezultând că ea personal a dat suma de bani („.. dar pe varianta cum am făcut eu când data trecută, atunci clar că apare..un interes oarecare .."[n.n. referindu-se la diferența din banii primiți de la C.A. prin intermediul lui T.C.]);

- În discuția de la ora 14:11, dintre B.L. și inculpatul G.V., cea dintâi îl întreabă pe inculpat „..cât trebuie să-i dau!" și „de-acelea cum i-am dat data trecută!", cel din urmă precizându-i atât cuantumul, respectiv „.. douăzeci!", cât și valuta în care trebuie să fie banii, respectiv Dolari SUA, ca și în 11 septembrie 2006, când a rezultat din probațiunea administrată că B.L., la inițiativa și la indicațiile directe și concrete ale inculpatului G.V., i-a dat lui M.A. suma de 20.000 Dolari SUA.

Cu privire la infracțiunile de corupție, săvârșite de inculpatul G.V., la data de 27 februarie 2007.

Din cuprinsul discuțiilor telefonice interceptate și înregistrate în temeiul unor mandate emise de Înalta Curte de Casație și Justiție conform art. 21 din Legea nr. 535/2004 raportat la art. 3 lit. e) din Legea nr. 51/1990, a rezultat că, după semnarea convenției de menținere în vigoare a Contractului nr. 24 din 13 septembrie 2002, la data de 29 ianuarie 2007, subzista problema recunoașterii valabilității plății efectuate de către SC H.E. SRL la data de 24 august 2006, cu titlu de penalități pentru neefectuare investițiilor de mediu, în cuantum de 214.200 euro.

Astfel, conform declarației martorei B.L. și discuțiilor telefonice ale acesteia cu inculpatul, în vederea efectuării unei novații, dar și pentru a intenta o acțiune în justiție, în contradictoriu cu AVAS, cu scopul de a obține o hotărâre judecătorească prin care să se stabilească valabilitatea plății efectuate în contul SC G. SA, Buzău a penalităților pentru neefectuarea investițiilor de mediu, trebuia obținută o notificare din partea AVAS cu privire la această obligație a acționarilor. Necesitatea obținerii acestei notificări, precum și preocuparea inculpatului G.V. în acest sens rezultă explicit din unele convorbiri telefonice ale sale (13 februarie 2007, ora 18:48, 13 februarie 2007, ora 18:59 și 21 februarie 2007, ora 13:21, în această din urmă discuție inculpatul cerându-i martorei B.L. să meargă la M.A. și să ia notificarea despre care martora îi precizează că „important ca asta juridic să-ncepem procedura că nu avem. datorii. Așa cum neam înțeles.").

Totodată, în perioada respectivă, inculpatul recurent G.V. intenționa să cesioneze o parte din acțiunile pe care le deținea la SC G. SA Buzău firmei SC H.E. SRL, prin efectuarea unei novații, situație în care era necesară derularea unor formalități la nivelul AVAS

Existența acestor două probleme legate de SC G. SA Buzău și modalitățile de soluționare, cu implicarea lui M.A., în calitate de director general al Direcției Generale de Asistentă Juridică din cadrul AVAS sunt evidențiate atât de declarațiile martorilor I.D., B.S., B.L., P.C.A. și P.M.M., cât și de discuțiile telefonice purtate de către B.L. cu inculpatul recurent G.V. (13 februarie 2007, ora 18:48, 13 februarie 2007, ora 18:59, 21 februarie 2007, ora 13:21, 22 februarie 2007, ora 12:39, 27 februarie 2007, ora 19:06, aceasta din urmă, în limba rusă), cu martorul M.A. (13 februarie 2007, ora 13:26, 14 februarie 2007, ora 11:20), cu martora P.M.M. (14 februarie 2007, ora 11:20), precum și cu martorul B.S. (21 februarie 2007, ora 13:42, 27 februarie 2007, ora 19:57, ultima dintre ele, în limba rusă).

Aceleași împrejurări sunt reliefate și de convorbirile telefonice purtate în limba rusă de martorul B.S. cu C.A. (26 februarie 2007, orele 16:10, 16:13, 16:18, 16:20, 16:24, 16:25).

Edificatoare, sub aspectul identificării problemelor în discuție în perioada respectivă, precum și a implicării martorului M.A. în soluționarea lor sunt o serie de discuții dintre inculpatul recurent G.V. și B.L.. Astfel, la 13 februarie 2007, ora 18:59, cei doi discută despre demararea unor proceduri la AVAS, pentru care era necesară emiterea și transmiterea de către AVAS a unei notificări către acționarii SC G. SA Buzău, dar și de necesitatea „onorării obligațiilor" către funcționarii din AVAS, în mod generic și față de M.A. în mod special „cu atât mai mult că de dansul (n.n. M.A., care din data de 08 ianuarie 2007 avea funcția de director general al Direcției Generale de Asistență Juridică, implicat în mod direct, prin departamentele aflate în structura acestei direcții, în soluționarea aspectelor juridice legate de monitorizarea postprivatizare a SC G. SA Buzău) depinde amu și mai mult decât o depins..".

Astfel, date relevante sunt evidențiate și în discuția dintre aceleași persoane din data de 21 februarie 2007, ora 13:21, când inculpatul recurent G.V. îi cere martorei să discute direct cu M.A. pentru a obține în mod operativ o comunicare de la AVAS, pentru ca „..să-ncepem procedura că nu avem datorii. Cum ne-am înțeles", precum și din convorbirea purtată la data de 27 februarie 2007, ora 19:06, după remiterea de către B.L. a sumei de 20.000 Dolari SUA lui M.A., când, cea dintâi îi relatează fratelui său, astfel cum făcea în mod obișnuit, despre modalitatea în care s-a desfășurat întâlnirea și despre asigurarea directorului M.A. că poate să rezolve problema recunoașterii de către AVAS, ca valabilă, a plății făcute de SC G. SA Buzău la data de 24 august 2006, în contul firmei respective. De asemenea, aceste împrejurări mai rezultă și din convorbirile martorei B.L. cu B.S. din datele de 22 februarie 2007, ora 15:32 și 26:02.2007, ora 08:54.

Conform fișei postului și Regulamentului de organizare și funcționare al AVAS, M.A., în calitate de director general al - Direcției Generale de Asistență Juridică din cadrul AVAS, începând cu data de 08 ianuarie 2007, printre altele, făcea parte, cu drept de vot, din Colegiul Director al AVAS, asumându-și responsabilitatea deciziilor luate de acest organism (cât privește efectuarea unei novații, aceasta, în mod efectiv, se realiza numai după aprobarea unei note redactate de către Direcția Generală Monitorizare Contracte Postprivatizare, avizată sub aspectul legalității de către direcția condusă de către M.A. și aprobată de către Colegiul Director, din care acesta făcea parte), organiza și coordona activitatea celor 5 direcții din structura Direcției Generale Juridice și dispunea măsuri pentru asigurarea reprezentării AVAS în fața instanțelor de judecată, precum și pentru îndeplinirea actelor procesuale/procedurale necesare (având astfel atribuții și relativ la desfășurarea unui eventual proces cu cumpărătorii acțiunilor SC G. SA Buzău, în urma căruia să fie posibilă, datorită unei reprezentări necorespunzătoare a intereselor instituției, recunoașterea ca valabil efectuată a plății penalităților pentru neefectuarea investițiilor de mediu în cuantum de 214.200 euro, în contul firmei).

Din materialul probator a rezultat că, pe data de 27 februarie 2007, B.L., sa deplasat la sediul SC H.E. SRL. din municipiul București, unde a primit suma de 26.000 euro de la B.S., conform unei înțelegeri anterioare între inculpatul G.V. și C.A. (în discuția din 22 februarie 2007, ora 15:32, martora B.L. îi transmite lui B.S. că „io luni am să viu și eu pentru că..acolo trebuie să terminăm cu chestia ceea, cu flăcăul acela. Așa mi-a spus în orice caz V. [n.n. G.V.], co vorbit cu A. [n.n. C.A.], că luni [n.n. 26 februarie 2007], trebuie să facem operațiunea"). Relativ la discuția anterioară, este de precizat că, potrivit declarației martorei B.L., în convorbirile telefonice M.A. era numit,flăcăul". Ulterior, ca urmare a convorbirii din 26 februarie 2007, ora 08:58, la inițiativa martorului B.S., întâlnirea dintre cei doi sa amânat pentru ziua următoare. Cu ocazia primirii banilor de la B.S., la cererea acestuia, martora a redactat un înscris sub semnătură privată având următorul cuprins: „Eu, B.L. B.L. am primit de la S. B.S. în interes de serviciu 26 mii Euro".

În dorința de a păstra caracterul exclusiv al relației pe care inculpatul recurent G.V. și martora B.L. o aveau cu M.A., deși B.S. era persoana de la care proveneau banii și era și direct interesat în rezolvarea problemelor pe care SC G. SA, Buzău le avea în relația cu AVAS, cei dintâi au respins categoric ideea de a participa și B.S. la remiterea banilor.

Caracterul privilegiat al relației dintre inculpatul G.V. și martora B.L., pe de o parte și M.A., pe de altă parte, comparativ cu cea dintre același funcționar și B.S., precum și eforturile celor dintâi de a o menține, cu motivația că remiterea unor foloase materiale unui funcționar, în cazul de față, lui M.A., se realizează în mod discret, fără a mai fi de față și alte persoane, rezultă din mai multe discuții telefonice, precum și din declarațiile martorilor I.D., B.L. și B.S. Edificatoare sunt convorbirile purtate între inculpatul G.V. și martora B.L. la data de 27 februarie 2007, orele 12:21, 12:35, 13:17 și 19:06, precum și cele dintre B.S. și C.A., din aceeași dată, orele 13:12, 14:20 și 20:31.

Astfel, în discuția de la ora 12:21, după ce B.L. îi aduce la cunoștință inculpatului recurent nominalizat despre solicitarea lui B.S. de a participa la întâlnirea cu M.A., acesta o sfătuiește pe interlocutoare să îi spună lui B.S. că „ noi cum am făcut pană acum (n.n. referindu-se la cealaltă remitere de bani, din 11 septembrie 2006, când B.L. s-a întâlnit singură cu M.A.) să facem așa mai departe ..".

La ora 13:17 la convorbirea pe aceeași temă dintre cei doi frați, la solicitarea inculpatului recurent, participă și B.S., căruia, printre altele, inculpatul îi precizează „..Ce, ori tu ori A. (n.n. C.A.), nu știu cine nu.. înțelegi, eu nici nu vreau să discut mai mult pe tema asta! Hai..eu i-am spus,,, ă,,.nu o dată și-am, vorbii că sunt lucruri (n.n. primirea de mită) pe care oamenii nu au să facă din asta publicitate! Ce tu nu înțelegi? "

În discuția de la ora 19:06, B.L. a redat și una din replicile lui M.A., din care rezulta faptul că demersurile sale erau realizate în considerarea relației sale cu inculpatul, deoarece, în cazul în care „.. voi ieșiți (n.n. cesionează inculpatul acțiunile sale), a doua zi anulez înțelegerea (n.n. convenția de menținere în vigoare a contractului de privatizare)".

Pe de altă parte, aceste împrejurări erau cunoscute și de către B.S. și C.A., cel dintâi, în convorbirile mai sus arătate, relatând în detaliu discuțiile pe care le-a avut cu martora B.L. și cu inculpatul G.V. Printre altele, îi aduce la cunoștință că motivația refuzului inculpatului recurent și a martorei B.L. de a-i permite să fie de față la remiterea acestor bani către M.A. îl constituie caracterul discret și clandestin al situației, precum și încrederea funcționarului în cei doi frați („aceste lucruri nu se fac în trei, adică cu martori", „B.L. mi-a spus că au avut probleme anterior, iar ei rezolvă problemele numai prin intermediul său [n.t. al L.] și „el [n.n. M.A.] vrea să discute numai cu o persoană, respectiv V. [n.n. G.V.]" în legătură cu aceste circumstanțe).

Inculpatul recurent G.V. a stabilit în discuția cu B.L., din 27 februarie 2007, ora 14:32, suma care urma să fie remisă lui M.A. (20.000), precum și valuta (Dolari SUA), făcând referire cu această ocazie la remiterea anterioară a unei sume de bani, din 11 septembrie 2006, la întrebarea martorei: „ De -acelea cum i-am dat data trecută? " inculpatul răspunzând afirmativ.

Având în vedere înțelegerea celor doi și întrucât martora nu avea asupra sa o altă sumă de bani în Dolari SUA, aceasta din urmă a schimbat aproximativ 15.500 euro în 20.000 Dolari SUA, la o casa de schimb valutar (SC M&S E.O. S.R.L.) situată în București unde a fost condusă de martorul O.L.F., cu care, prin intermediul unei alte persoane, luase legătura telefonic anterior inculpatul G.V. Suma de bani primită la schimbul valutar era compusă din 200 bancnote de câte 100 Dolari SUA și a fost introdusă într-un plic din hârtie, de culoare albă, având mențiunea ING, precum și sigla băncii respective, bancnotele fiind așezate în teancuri de câte 10.000 Dolari SUA

În urma unor convorbiri telefonice succesive cu M.A., în cursul zilei de 27 februarie 2007, la orele 14:05, 15:47, 16:39 și 18:16, B.L. a stabilit cu acesta să se întâlnească lângă sediul AVAS, în jurul orei 18:30.

Cei doi au avut o scurtă discuție în restaurantul situat în stația AGIP, aflată vis-a-vis de sediul AVAS, iar ulterior s-au deplasat cu autoturismul de serviciu al lui M.A. la benzinăria L, situată în zona stației de metrou A.V. (la o distanță de aproximativ 500 - 600 m de benzinăria AGIP), după care s-au despărțit, continuându-și fiecare drumul cu autoturismele de serviciu.

În convorbirea telefonică purtată în limba rusă cu inculpatul G.V., la ora 19:06, B.L. a confirmat că i-a dat banii lui M.A. și, totodată, i-a mai relatat și despre faptul că, la solicitarea lui B.S., a scris o chitanță de mână în care a precizat suma pe care a primit-o de la acesta.

La ora 19:57, B.L. i-a comunicat și lui B.S. că a remis banii primiți astfel cum fusese înțelegerea și i-a transmis și asigurarea dată de M.A. cu privire la disponibilitatea sa în a rezolva problemele cu care se confruntau acționarii SC G. SA, Buzău: „.. omul (n.n. M.A.) ne rămâne loial în continuare, în sensul că ne va acorda suport la toate nivelurile pentru a nu permite anularea convenției, chiar dacă va fi vorba de instanță".

Ulterior remiterii banilor, în cursul aceleiași zile, autoturismul în care se afla M.A. a fost oprit în trafic, iar pe bancheta din spate, lângă acesta, a fost găsit un plic din hârtie, de culoare albă, purtând mențiunea ING și sigla corespunzătoare, conținând suma de 20.000 Dolari SUA, alcătuită din bancnote de câte 100 Dolari SUA, așezate în două teancuri.

În consecința celor mai sus expuse, se are în vedere, că în mod legal și temeinic, aceleași instanțe de fond și de apel, au statuat că, în drept, fapta inculpatului recurent G.V., constând în aceea că, în cursul verii anului 2006, în urma unor negocieri, purtate în mod direct sau prin intermediul altor persoane, a promis anumite sume de bani, iar ca urmare a actelor materiale menționate, la 11 septembrie 2006, prin intermediul martorei B.L., i-a remis (posibil împreună și cu C.A.) suma de 20.000 Dolari SUA lui M.A., consilier al vicepreședintelui L.N.C. din cadrul AVAS, care avea influență sau lăsa să se creadă că are influență asupra unor funcționari din cadrul aceleiași instituții, pentru a-i determina pe aceștia să facă ori să nu facă acte ce intrau în atribuțiile lor de serviciu, astfel încât problemele cu care se confruntau acționarii SC G. SA Buzău, datorate nerespectării unor clauze contractuale, să fie soluționate favorabil acestora, să nu atragă aplicarea pactelor comisorii și să se încheie, în cele din urmă. o convenție de menținere în vigoare a contractului de privatizare a firmei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de cumpărare de influență, prev. de art. 61 din Legea nr. 78/2000.

Pe de altă parte, fapta inculpatului recurent G.V., constând în aceea că la 27 februarie 2007 a înlesnit lui B.S. (posibil și lui C.A.), remiterea sumei de 20.000 Dolari SUA, prin intermediul numitei B.L., către M.A., director general al Direcției Generale de Asistență Juridică din cadrul AVAS, pentru ca acesta, să îndeplinească, să nu îndeplinească ori să întârzie îndeplinirea unor acte privitoare la îndatoririle sale de serviciu, astfel încât să se considere valabilă plata sumei de 214.000 euro realizată în contul SC G. SA Buzău, cu titlu de penalități pentru neefectuarea investițiilor de mediu și, de asemenea, să se poată realiza o nouă novație în urma căreia inculpatul să cedeze acțiunile deținute la această firmă, întrunește elementele constitutive ale complicității la infracțiunea de dare de mită, prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 255 C. pen. și art. 6 din Legea nr. 78/2000.

În fine, fapta inculpatului G.V., constând în aceea că, l-a ajutat pe numitul M.A., director general al Direcției Generale de Asistență Juridică din cadrul AVAS, să primească suma de 20.000 Dolari SUA, la 27 februarie 2007, în scopurile menționate mai sus, facilitându-i legătura cu persoanele de la care proveneau banii și primirea efectivă a banilor prin intermediul surorii sale B.L., care a acționat la indicațiile sale transmise telefonic, constituie complicitate la infracțiunea de luare de mită, prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. și art. 6 din Legea nr. 78/2000.

B.5. Cu referire la un alt motiv de critică din recursul aceluiași inculpat G.V. prin care se tinde la achitare În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. e) C. proc. pen., datorat constrângerii sale morale de către numitul M.A. care amenința cu anularea contractului de vânzare-cumpărare dacă Societatea G., care, în fapt, nu datora niciun ban AVAS-ului, nu vira suma de 244 mii de euro în contul acesteia din urmă, Înalta Curte are în vedere caracterul neîntemeiat al acestuia.

Cu titlu de premisă se are în vedere că potrivit dispozițiilor art. 46 alin. (2) C. pen. „nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, săvârșită din cauza unei constrângeri morale, exercitată prin amenințare cu un pericol grav pentru persoana făptuitorului ori a altuia și care nu putea fi înlăturat în alt mod".

Or, în raport de prevederile normative suscitate, probele administrate în cauză atestă fără dubiu că recurentul inculpat G.V. nu a săvârșit infracțiunile de corupție imputate în sarcina sa în stare de constrângere morală așa cum pretinde prin recursul de față.

Decisive în acest sens sunt cele ce rezultă din convorbirile telefonice interceptate și înregistrate în temeiul unor mandate emise de Înalta Curte de Casație și Justiție conform art. 21 din Legea nr. 535/2004 raportat la art. 3 lit. e) din Legea nr. 51/1990, în sensul că, după semnarea convenției de menținere în vigoare a Contractului nr. 24 din 13 septembrie 2002, încheiată la data de 29 ianuarie 2007 între AVAS și SC H.E. SRL, subzista problema recunoașterii valabilității plății efectuate de către SC H.E. SRL la data de 24 august 2006, cu titlu de penalități pentru neefectuarea investițiilor de mediu, în cuantum de 214.200 euro. Din acest punct de vedere se reține, conform declarației martorei B.L. și celor ce rezultă din interceptările telefonice ale acesteia cu inculpatul recurent, că acestea au vizat necesitatea efectuării unei novații, dar și pentru a intenta o acțiune injustiție, în contradictoriu cu AVAS, cu scopul de a obține o hotărâre judecătorească prin care să se stabilească valabilitatea plății efectuate în contul SC G. SA, Buzău a penalităților pentru neefectuarea investițiilor de mediu, sens în care trebuia obținută o notificare din partea AVAS cu privire la această obligație a acționarilor.

Astfel, edificatoare este convorbirea telefonică interceptată în condițiile legii purtată între inculpatul recurent G.V. și martora B.L. la data de 13 februarie 2007, ora 18:59, când cei doi discută despre demararea unor proceduri la AVAS, pentru care era necesară emiterea și transmiterea de către AVAS a unei notificări către acționarii SC G. SA Buzău, dar și de necesitatea „onorării obligațiilor" către funcționarii din AVAS, în mod generic și față de M.A. în mod special „cu atât mai mult că de dansul (n.n. M.A., care din data de 08 ianuarie 2007 avea funcția de director general al Direcției Generale de Asistență Juridică, implicat în mod direct, prin departamentele aflate în structura acestei direcții, în soluționarea aspectelor juridice legate de monitorizarea postprivatizare a SC G. SA Buzău) depinde amu și mai mult decât o depins.".

Concomitent, date relevante sunt evidențiate și cele ce rezultă din convorbirea telefonică interceptată între aceleași persoane din data de 21 februarie 2007, ora 13:21, când inculpatul G.V. îi cere martorei să discute direct cu M.A. pentru a obține în mod operativ o comunicare de la AVAS, pentru ca „.. să-ncepem procedura că nu avem datorii. Cum ne-am înțeles".

Înalta Curte mai are în vedere că săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență de către inculpatul recurent G.V., sub forma promisiunii unei sume de bani și apoi a remiterii sale către M.A., prin intermediul numitei B.L., la data de 11 septembrie 2006, este confirmată și de alte convorbiri telefonice, interceptate și înregistrate, conform dispozițiilor art. 911 C. proc. pen., în ziua de 27 februarie 2007, după cum urmează:

- În convorbirea purtată de inculpatul G.V., la ora 12:21, cu B.L., în contextul apariției unei neînțelegeri generată de solicitarea martorului B.S. de a fi și el de față la darea sumei de 26.000 euro (pe care i-o remisese acesteia la aceeași dată pentru a fi transmisă lui M.A.) și de lipsa acordului numitei B.L. și a inculpatului recurent G.V. cu privire la acest aspect, acesta din urmă a sfătuit-o pe B.L. ca, în ipoteza în care B.S. insistă să o însoțească, să îi spună că „S., noi cum am făcut pană acum, [n.n. fără martori, în condițiile în care anterior banii i-au fost dați lui M.A. direct de către B.L.] să face așa mai departe ..", deoarece, „.. așa chestii nu se fac în trei! ";

- La ora 13:24, într-o altă discuție dintre inculpatul recurent G.V. și B.L., aceasta face referire la alte două remiteri anterioare a unor sume de bani către M.A., efectuate în modalități diferite, în cea de-a doua dată rezultând că ea personal a dat suma de bani („.. dar pe varianta cum am făcut eu când data trecută, atunci clar că apare..un interes oarecare .."[n.n. referindu-se la diferența din banii primiți de la C.A. prin intermediul lui T.C.]);

- În discuția de la ora 14:11, dintre B.L. și inculpatul recurent G.V., cea dintâi îl întreabă pe inculpat „.. cât trebuie să-i dau!" și „de-aceiea cum, i-am dat data trecută!", cel din urmă precizându-i atât cuantumul, respectiv „.. douăzeci!", cât și valuta în care trebuie să fie banii, respectiv Dolari SUA, ca și în 11 septembrie 2006, când a rezultat din probațiunea administrată că B.L., la inițiativa și la indicațiile directe și concrete ale inculpatului G.V., i-a dat lui M.A. suma de 20.000 Dolari SUA

În fine, decisivă este și convorbirea telefonică purtată la data de 27 februarie 2007, ora 19:06, după remiterea de către B.L. a sumei de 20.000 Dolari SUA lui M.A., când, cea dintâi îi relatează fratelui său, astfel cum făcea în mod obișnuit, despre modalitatea în care s-a desfășurat întâlnirea și despre asigurarea directorului M.A. că poate să rezolve problema recunoașterii de către AVAS, ca valabilă, a plății făcute de SC G. SA Buzău la data de 24 august 2006, în contul firmei respective.

B.6. Tot astfel, este nefondată și ultima critică din recursul inculpatului G.V. întemeiată pe cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen. prin care se tinde la casarea deciziei recurate și menținerea hotărârii instanței de fond sub aspectul cuantumului pedepsei rezultante aplicate și a modalității neprivative datorat dispoziției de suspendare condiționată a executării acesteia.

Aceasta, întrucât ambele elemente supuse criticii de față, respectiv cuantumul pedepsei și modalitatea de executare în regim de detenție sunt apte în totalitate să satisfacă scopurile și finalitățile definite prin dispozițiile art. 52 C. pen.; respectiv să constituie atât o reală măsură de constrângere și reeducare a sa, cât și să asigure prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni de corupție indiferent de calitatea personală a acestora.

Concomitent, se are în vedere că aceeași pedeapsă rezultantă de patru ani închisoare este judicios dozată prin prisma criteriilor legale de individualizare judiciară prevăzute de art. 72 C. pen. subsumate unui unic scop și anume aplicarea unei pedepse proporționale, juste, corecte, atât sub aspectul restabilirii ordinii de drept încălcate, cât și din punctul de vedere a nevoii de reeducare a a recurentului inculpat nominalizat.

Inculpatul G.V. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea a trei infracțiuni de corupție, în acest caz, trebuind a fi avute în vedere, în egală măsură persoana acestuia cât și dimensiunea fenomenului infracțional și așteptările societății față de mecanismul justiției penale, pentru a realiza o proporționalitate reală între cele două aspecte.

Astfel, din punctul de vedere al criteriilor indicate în dispozițiile normative suscitate, se reține că instanța de apel a avut în vedere în mod corespunzător limitele de pedeapsă fixate în textele de lege incriminatorii, cât și pericolul social concret crescut, având în vedere acțiunile infracționale repetate și de o gravitate extremă ale inculpatului G.V., conlucrarea cu martora B.L. - sora sa, în realizarea scopului infracțional, urmarea imediată - împiedicarea punerii în aplicare a unor pacte comisorii, care ar fi desființat un contract de privatizare încheiat anterior cu AVAS în interesul său patrimonial.

De asemenea, nu trebuie omisă și activitatea de corupere a unui înalt funcționar dintr-o instituție a Statului Român cu rol fundamental în procesul de privatizare.

Pe de altă parte, prin decizia recurată s-a avut în vedere și existența cauzei de agravare a răspunderii penale și anume, reținerea concursului real între infracțiunile comise, precum și totalitatea datelor care circumstanțiază persoana recurentului inculpat G.V., în vârstă de 49 ani, fără antecedente penale, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, cu o poziție procesuală nesinceră de negare a faptelor infracționale săvârșite. Față de toate cele sus expuse, datorat gravității extreme a infracțiunilor de corupție săvârșite și neexistând elemente care să justifice reducerea pedepsei stabilită și că scopul acesteia poate fi atins chiar fără executare în regim de detenție, Înalta Curte concluzionează că și această critică de netemeinicie a deciziei recurate nu poate fi primită și este nefondată.

Urmează ca sumele de bani cu titlu de cheltuieli judiciare ocazionate cu soluționarea recursului declarat de procuror să rămână în sarcina statului.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondate recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție și de inculpatul G.V. împotriva Deciziei penale nr. 171 din 12 iunie 2012 a Curții de Apel București, secția I penală.

Obligă recurentul intimat inculpat la plata sumei de 400 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 RON, reprezentând onorariul parțial al apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 17 aprilie 2013.

Procesat de GGC - LM