Criminal association for organized crime and continued pimping: sufficiency of evidence for non-formal group, prescription calculation from final act, and special confiscation of illicit proceeds.
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court (ICCJ) rejected the appeals of the two accused, thereby affirming the appellate court’s decision which had reversed the first-instance acquittal and procedural termination regarding an organized criminal group, resulting in the final conviction of the male defendant to seven years of imprisonment and the female defendant to two years with suspended execution, plus special confiscation of illicit proceeds totaling approximately $60,578 USD, €54,595, and CHF 1,934. The case involved a prosecution for human trafficking and pimping, where the prosecution challenged the lower court’s finding that no organized group existed and that the offense concerning a minor victim was prescribed, while the defendants argued for acquittal or reduced sentencing; the key material facts established that the three co-defendants formed a cooperative network to recruit women, transport them to Spain and Switzerland, and manage the proceeds from their exploitation. Legally, the court held that the defendants' coordinated actions satisfied the elements of forming a criminal group under Article 8 of Law no. 39/2003, upheld the legal qualification of trafficking in persons for victims recruited through deception and constraint, determined that the continued nature of the pimping offense against the minor victim extended the prescription period beyond the initial finding of statute of limitations, and validated the concurrent application of Art. 85 and Art. 40 of the Penal Code for the consolidation of penalties including the revocation of prior conditional suspension.
Legislator headnote
AI generatedart. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen, art. 10 lit. a) C. proc. pen, art. 8 din Legea nr. 39/2003, art. 323 alin. (1) C. pen, art. 334 C. proc. pen, art. 329 alin. (1) C. pen; Criminal association for organized crime and continued pimping: sufficiency of evidence for non-formal group, prescription calculation from final act, and special confiscation of illicit proceeds: The case involved a prosecution for human trafficking and pimping, where the prosecution challenged the lower court’s finding that no organized group existed and that the offense concerning a minor victim was prescribed, while the defendants argued for acquittal or reduced sentencing; the key material facts established that the three co-defendants formed a cooperative network to recruit women, transport them to Spain and Switzerland, and manage the proceeds from their exploitation. Legally, the court held that the defendants' coordinated actions satisfied the elements of forming a criminal group under Article 8 of Law no. 39/2003, upheld the legal qualification of trafficking in persons for victims recruited through deception and constraint, determined that the continued nature of the pimping offense against the minor victim extended the prescription period beyond the initial finding of statute of limitations, and validated the concurrent application of Art. 85 and Art. 40 of the Penal Code for the consolidation of penalties including the revocation of prior conditional suspension.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedBasis for rejecting the appeals as unfounded, resulting in the final rejection of the recourse.
Procedural rule applied to calculate and deduct the duration of preventive detention from the imposed sentence.
Basis for ordering the recurred parties to pay judicial costs to the state.
Full text
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Prin Sentința penală nr. 117 din 11 iulie 2012 a Tribunalului Brăila, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. în referire la art. 10 lit. a) C. proc. pen. s-a dispus achitarea inculpaților S.I., M.C. și S.V.P. pentru comiterea infracțiunii de inițierea și constituirea unui grup, care nu este grup infracțional organizat în sensul dat de Legea nr. 39/2003, în vederea săvârșirii de infracțiuni, prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 323 alin. (1) C. pen., deoarece fapta nu există.
În baza art. 334 C. proc. pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptelor comise de către inculpații: S.I. și S.V.P. din infracțiunea de proxenetism, prevăzută de art. 329 alin. (1), (2) și (3) C. pen. (pentru S.I.) și proxenetism prevăzută de art. 329 alin. (1) și (3) C. pen. (pentru S.V.P.), fapte comise în cursul anului 2002, în infracțiunea de proxenetism prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 13 C. pen. pentru inculpatul S.I. și art. 26 C. pen. în referire la art. 329 alin. (1) C. pen. pentru inculpata S.V.P. și în această încadrare juridică: în baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. în referire la art. 10 lit. g) C. proc. pen. a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpaților: S.I. și S.V.P., întrucât a intervenit prescripția la sfârșitul anului 2010, potrivit art. 122 lit. c) C. pen. (8 ani).
În baza art. 334 C. proc. pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor comise de către inculpatul S.I. din infracțiunile de: trafic de persoane prevăzută de art. 12 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (martorele C.V. - fostă V. -, C.A. și partea vătămată D.A.), fapte comise în perioada 2005 - 2009, proxenetism prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen. cu art. 41 alin. (2) C. pen., fapte comise în perioada anilor 2006 - 2007, (martora H.G. și partea vătămată D.A.) și proxenetism, prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen. faptă comisă în toamna anului 2011, martora P.F.G., într-o singură infracțiune de proxenetism în formă continuată comisă pe parcursul anilor 2005 - 2011, prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și în această încadrare juridică l-a condamnat pe inculpatul S.I. la 5 (cinci) ani închisoare.
În baza art. 53 alin. (2) C. pen. cu referire la art. 65 C. pen., art. 66 C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară constând din interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe o durată de 2 ani, după executarea pedepsei principale.
S-a constatat că inculpatul S.I. se află în executarea unei pedepse de 3 ani și 4 luni închisoare, aplicată prin Sentința penală nr. 2032 din 10 decembrie 2008 a Judecătoriei Brăila, definitivă prin Decizia penală nr. 676/R din 29 octombrie 2009 a Curții de Apel Galați, concurentă cu faptele deduse judecății în prezenta cauză și în consecință:
S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 3 ani și 4 luni închisoare în pedepsele componente: două pedepse de câte 3 luni închisoare pentru săvârșirea a două infracțiuni de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având permisul de conducere anulat, prevăzute de art. 86 alin. (2) din O.U.G. nr. 192/2002 cu art. 74 - 76 C. pen. și a înlăturat sporul de o lună închisoare, și pedeapsa de 3 ani închisoare ca urmare a revocării suspendării condiționate a executării pedepsei în baza art. 83 C. pen., aplicată prin Sentința penală nr. 101/2007 a Judecătoriei Brăila.
În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen., art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 448 lit. a) C. proc. pen. s-a dispus contopirea pedepsei de 3 ani închisoare cu două pedepse de câte 3 luni închisoare și cu pedeapsa de 5 ani închisoare și 2 ani pedeapsă complementară, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, sporită cu 6 (șase) luni închisoare, în total va executa 5 ani și 6 luni închisoare și 2 ani pedeapsa complementară constând din interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) teza a II-a și lit. b) C. pen.
În baza art. 71 C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând din interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) teza a II-a și lit. b) C. pen., respectiv: a) dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice; b) dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, - pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 350 C. proc. pen., a fost menținută starea de arest a inculpatului și potrivit art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive cuprinsă între: 23 februarie 2012 - 11 iulie 2012.
În baza art. 334 C. proc. pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice pentru inculpata M.C. din trei infracțiuni, respectiv trafic de persoane prevăzută de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu art. 41 alin. (2) C. pen. (martore C.V. - fostă V. și D.A.) comisă în perioada 2005 - 2009; proxenetism, prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen. cu 41 alin. (2) C. pen. (martora H.G. și partea vătămată D.A.), faptă comisă în perioada anilor 2006 - 2007 și proxenetism prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen., faptă comisă în toamna anului 2011 (martoră P.F.G.), în complicitate la comiterea infracțiunii de proxenetism în formă continuată, prevăzută de art. 26 C. pen. în referire la art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și în această încadrare juridică a condamnat pe inculpata M.C. la 2 (doi) ani închisoare.
În baza art. 53 alin. (2) C. pen. cu referire la art. 65 C. pen., art. 66 C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară constând din interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe o durată de 1 an, după executarea pedepsei principale.
În baza art. 71 C. pen. a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie constând din interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 81 C. pen. și art. 71 alin. (5) C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale și accesorii pe o perioadă de 4 (patru) ani, potrivit art. 82 C. pen. și în temeiul art. 359 C. proc. pen. a atras atenția inculpatei asupra consecințelor nerespectării dispozițiilor privind suspendarea condiționată a executării pedepsei.
În baza art. 334 C. proc. pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei comisă de inculpata S.V.P. din infracțiunea de proxenetism în formă continuată prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen. cu art. 41 alin. (2) C. pen., faptă comisă în perioada 2005 - 2006, în complicitate la comiterea infracțiunii de proxenetism prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și în această încadrare juridică, cu reținerea de circumstanțe atenuante prevăzute de art. 74 lit. a), c) C. pen., art. 76 lit. d) C. pen., a condamnat pe inculpata S.V.P. la 1 (un) an închisoare.
În baza art. 71 C. pen. a fost aplicată inculpatei pedeapsa accesorie constând din interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 81 C. pen. și art. 71 alin. (5) C. pen. a fost dispusă suspendarea condiționată a executării pedepsei principale și accesorii pe o perioadă de 3 (trei) ani, potrivit art. 82 C. pen. și potrivit art. 359 C. proc. pen. a atras atenția inculpatei asupra consecințelor nerespectării dispozițiilor privind suspendarea condiționată a executării pedepsei.
În baza art. 14, 15, 346 C. proc. pen., au fost respinse ca nefondate și nesusținute pretențiile civile formulate de partea vătămată D.A.
În baza art. 19 din Legea nr. 678/2001 raportat la art. 118 lit. a) C. pen. a dispus confiscarea de la inculpatul S.I. a sumelor de: 22.600 euro și 1634 dolari SUA și l-a obligat la plata acestora către stat sau contravaloarea în RON la data executării sentinței, și de la inculpata S.V.P. a sumei de 4355 euro și a obligat-o la plata acesteia către stat sau contravaloarea lor la data punerii în executare a sentinței.
S-a menținut măsura sechestrului asigurător asupra: imobilului aparținând inculpaților S.I. și S.V.P., situat în Brăila, Aleea P., înscris la cartea funciară nr. xxx a localității Brăila, având număr cadastral yyy, măsură înscrisă prin încheierea nr. 8814 din 7 martie 2012 a Biroului de Cadastru și Publicitate imobiliară Brăila; sumei de 200 euro consemnată la C.B. cu recipisa din 24 februarie 2012; sumei de 1200 franci elvețieni depusă la C.B. cu recipisa din 24 februarie 2012 și asupra sumei de 7600 RON consemnată la C.B. cu recipisa din 24 februarie 2012.
În baza art. 189 - 191 C. proc. pen. a obligat pe inculpați la plata cheltuielilor judiciare către stat, în cuantum de: 10.000 RON pentru inculpatul S.I. și câte 2.500 RON pentru inculpatele M.C. și S.V.P.
S-a reținut că prin rechizitoriul D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Galați, înregistrat la data de 18 aprilie 2012 și care formează obiectul Dosarului penal nr. 2066/113/2012, s-a dispus trimiterea în judecată a trei inculpați, pentru comiterea următoarelor fapte penale: inculpatul S.I. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de: art. 8 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 323 C. pen.; art. 12 alin. (1) și alin. (2) lit. "a" din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. C.V. - fostă V., D.A. și C.A.); art. 329 alin. (1), alin. (2) și alin. (3) C. pen. (V.A.); art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (D.A., H.G.); art. 329 alin. (1) C. pen. (P.F.G.), toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.; inculpata M.C. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de: art. 8 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 323 C. pen.; art. 12 alin. (1) și alin. (2) lit. "a" din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (C.V. - fostă V. și D.A.); art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (D.A., H.G.); art. 329 alin. (1) C. pen. (P.F.G.), toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.; inculpata S.V.P. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 8 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 323 C. pen.; art. 329 alin. (1) și alin. (3) C. pen. (V.A.); art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (D.A., H.G., C.V. (fostă V.), C.A.), toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
Faptele au fost reținute în sarcina inculpaților în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, respectiv: declarațiile părții vătămate D.A., declarațiile martorilor: V.A., C.V. (fostă V.), H.G., P.G., A.G., I.I., N.S., M.I.I.; declarațiile martorei cu identitate protejată C.A.; copiile formularelor de transfer bancar; convorbirile telefonice interceptate și înregistrate; procese-verbale privind tranzacțiile monetare efectuate și harta relațională atașată; adresele instituțiilor bancare referitoare la tranzacțiile monetare; declarațiile inculpaților.
Conform materialului probator administrat în faza de urmărire penală, instanța reține următoarea situație de fapt:
Pe baza investigațiilor efectuate de către lucrătorii din cadrul Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Brăila a rezultat faptul că inculpatul S.I. a racolat prin inducere în eroare, mai multe tinere de pe raza județului Brăila și județele limitrofe pe care le-a transportat în Spania sau Elveția unde, împreună cu inculpata M.C., le-a obligat sau le-a îndemnat și sprijinit să practice prostituția în folosul lor.
Inculpatul S.I. a avut drept preocupare racolarea de tinere de pe raza municipiilor Brăila și Galați. Racolarea se realiza prin abordarea acestora pe internet, după ce obținea ID-ul lor din listele de ID existente pe diferite site-uri.
După ce primea acceptul acestora de a conversa, inculpatul S.I. le aborda insistent până în momentul în care acestea începeau să îi relateze situația familială sau economică pe care o aveau. Ulterior inculpatul S.I. le complimenta și obținea astfel numărul de telefon.
Insistențele lui continuau la telefon prin apeluri la intervale scurte, pentru a le convinge de intențiile lui bune și a le propune o eventuală căsătorie, după ce se cunoșteau personal și locuiau împreună un timp.
Inculpatul S.I. le relata fetelor abordate fie că se deplasa frecvent în Spania, unde se ocupa cu achiziționarea de autoturisme pe care ulterior le revindea, fie că locuia în această țară, că este necăsătorit și că dorea să își întemeieze o familie, întrucât are vârsta de peste 30 de ani.
După ce câștiga încrederea fetelor, inculpatul S.I. le propunea să îl însoțească în Spania sau să se deplaseze singure în această țară, unde erau așteptate de el, pentru a petrece mini-vacanțe de două săptămâni împreună și a se cunoaște.
La destinație, după 3 - 4 zile, inculpatul S.I. le propunea tinerelor să practice prostituția într-un club de noapte, iar cu banii câștigați să își achiziționeze un apartament în Brăila, după ce se vor căsători.
Dacă acestea refuzau propunerea făcută, inculpatul S.I. recurgea la amenințări la adresa lor sau a unor persoane apropiate.
Pentru a le induce o stare de temere, inculpatul S.I. se prezenta ca fiind membru al unei importante grupări infracționale care se ocupa cu traficul de ființe umane. Acest mod de operare a fost adoptat în cazul victimelor C. (fostă V.) V. și C.A. - martor cu identitate protejată.
În alte situații, - cum sunt cele ale părții vătămate D.A. și martorelor V.A., H.G. și P.F.G., inculpatul S.I. le racola și le convingea să se deplaseze în Spania sau Elveția pentru a se prostitua, asigurându-le banii necesari deplasării și punându-le în contact cu inculpata M.C., care le aștepta în țările de destinație și le asigura înscrierea la cluburi de noapte, învățarea programului și a regulilor interne, ulterior supraveghindu-le, colectând banii obținuți și expediindu-i către inculpații S.I. și S.V.P., direct sau prin persoane interpuse.
O situație distinctă a avut-o partea vătămată D.A., în sensul că, inițial aceasta a fost convinsă de către inculpatul S.I. să practice prostituția, partea vătămată dându-și consimțământul însă, după o perioadă de timp de practicare a prostituției la îndemnul, cu sprijinul și în folosul inculpatului S.I., partea vătămată a refuzat să continue activitatea, drept pentru care inculpatul a obligat-o la aceasta prin constrângere psihică.
În cauză au fost identificate și audiate victimele: 1. D.A., 2. C. (fostă V.) V., 3. V.A., 4. H.G. și 5. C.A. - martor cu identitate protejată, P.F.G., din declarațiile acestora dar și a martorilor C.G. și S.A.V., rezultând starea de fapt anterior descrisă.
1. Partea vătămată D.A., care s-a constituit și parte civilă cu suma de 50.000 de euro, a declarat că l-a cunoscut pe inculpatul S.I. în luna aprilie 2007, iar inculpatul i-a propus să plece în Spania împreună, pentru ca partea vătămată să se prostitueze. Sumele obținute urmau să fie împărțite în mod egal.
Inculpatul S.I. i-a spus părții vătămate că în Spania are o prietenă "C." - inculpata M.C. - care o va sprijini pentru înscrierea în club și practicarea prostituției.
După obținerea acordului părții vătămate, inculpatul S.I. a cazat-o pe aceasta circa o săptămână, într-un apartament situat în Galați, loc în care mergea în vizită și martora S.A.V.
Ulterior, inculpatul i-a cumpărat părții vătămate biletul de avion și a asigurat legătura cu inculpata M.C.
La data de 4 iunie 2007, partea vătămată a plecat la Valencia, unde inculpata M.C. a așteptat-o și a înscris-o în clubul "C." (denumirea corectă fiind - "E.C.", în traducere - "L.", situat în Valencia - n.n.).
Totodată, inculpata M.C. a instruit-o pe partea vătămată D.A. asupra programului și a modalității de lucru în club.
Partea vătămată a locuit în club, în aceeași cameră cu M.C., dându-i acesteia sumele obținute din prostituție.
Inculpata M.C. expedia inițial banii în România, pe numele soției lui S.I. - "P." (despre care îi spusese părții vătămate că ar fi mama inculpatului, în fapt fiind inculpata S.V.P., soția inculpatului). Ulterior, inculpata M.C. a deschis un cont în care depunea sumele obținute din prostituție.
În întreaga perioadă în care s-a prostituat, partea vătămată a fost permanent supravegheată de M.C., care avea rolul de a ține evidența clienților, a banilor câștigați și expedierea acestora către S.I. Partea vătămată D.A. a mai declarat că, la început, inculpata M.C. avea "o atitudine de șef", însă ulterior cele două s-au "mai apropiat".
După circa două luni, în Spania a mers și inculpatul S.I.
Deși inițial între partea vătămată D.A. și inculpatul S.I. a existat o înțelegere cu privire la practicarea prostituției și împărțirea banilor rezultați, întrucât partea vătămată câștiga la început, doar 100 - 150 euro/zi, relația de "parteneriat" a degenerat, întrucât inculpatul o amenința că o va lovi și o va încuia în casă și, cu o singură ocazie, fiind nemulțumit de această sumă, inculpatul S.I. a lovit-o pe partea vătămată D.A.
Acest aspect al agresiunii este confirmat și în declarația martorei cu identitate protejată "C.A.", care cunoștea faptele chiar din relatarea inculpatului.
Partea vătămată a mai fost amenințată de către inculpat în repetate rânduri, că familia sa va fi incendiată, că fratele său, în vârstă de 13 ani "poate păți orice", iar tatăl său poate fi victima unui accident.
Treptat, partea vătămată a ajuns să câștige circa 5.000 de euro/săptămână.
Potrivit declarației părții vătămate, inițial S.I. a adoptat - față de părinții părții vătămate - postura unui prieten care încerca să o ajute.
Ulterior, constatând că aceasta câștiga sume importante din prostituție, a trecut "la postura de iubit" și a acceptat să construiască o locuință părții vătămate, proiect nefinalizat, însă. Aspectul referitor la construirea locuinței a fost confirmat și de către inculpat, în declarația sa din 23 februarie 2012.
Întrucât a realizat că inculpatul S.I. nu îi va da jumătate din banii obținuți din prostituție, conform înțelegerii inițiale, partea vătămată "a fugit de la el" și s-a mutat în alt club.
Deși a fost avertizată de un taximetrist asupra faptului că inculpatul S.I. era în Spania, partea vătămată a rămas în noul club până când inculpatul s-a dus acolo și, prin amenințare, a determinat-o să se întoarcă și să continue practicarea prostituției în favoarea lui.
Partea vătămată a indicat ca persoane care au practicat prostituția pentru inculpatul S.I., pe V.A. - nume de club "R.", (care s-a despărțit de inculpat pentru că el "o mințea și nu vroia să divorțeze și o și bătea"), inculpata M.C., martora H.G. și o fată din Brăila, identificată de către partea vătămată doar prin poreclă, aceasta fiind înscrisă și dusă la club de către inculpata M.C.
Întrucât tânăra identificată doar prin poreclă spunea în permanență că vroia să revină în țară, aceasta a fost amenințată, insultată și obligată să se prostitueze de către inculpat, timp de circa două săptămâni.
Totodată, partea vătămată a mai arătat că inculpatul S.I. a trimis, în cursul anului 2011, în Elveția, o tânără care s-a prostituat în favoarea lui, împreună cu inculpata M.C., care se mutase în această țară.
De subliniat este faptul că partea vătămată a mai declarat că inculpatul S.I. spunea despre toate "fetele care se prostituau pentru el (…) că au fost iubitele lui". Acest aspect mai rezultă atât din declarațiile martorelor C.V. (fostă V.), V.A., H.G., cât și în declarația inculpatului din 23 februarie 2012, în care acesta a arătat că a avut câte o relație cu fiecare dintre ele.
De fapt, se constată că acesta era modul de operare al inculpatului, acțiune infracțională repetată în cazul tuturor viitoarelor sale victime sau surse de venituri ilegale.
La finalul declarației sale, partea vătămată a arătat că deținea informații că, în toamna anului 2011, inculpatul S.I. se afla în municipiul București, unde avea două fete care practicau prostituția în favoarea sa.
Declarația părții vătămate a fost confirmată ulterior de localizarea postului telefonic folosit de inculpat, astfel încât, în dimineața zilei de 23 februarie 2011 acesta a fost prins de organele de poliție într-o zonă periferică a municipiului București, locuind împreună cu martora P.F.G., tânără care practicase prostituția la îndemnul și cu sprijinul inculpaților S.I. și M.C.
Partea vătămată a practicat prostituția pentru inculpatul S.I. în perioada iunie 2007 - decembrie 2009, perioadă în care i-a dat acestuia circa 250.000 euro, declarația sa fiind susținută și de cea a inculpatei M.C., care a apreciat câștigurile săptămânale ale părții vătămate, uneori și la peste 3.500 euro, bani însușiți de către inculpatul S.I.
2. Martora V.A. - nume de club "R." - a declarat că l-a cunoscut pe inculpatul S.I. în anul 2002, când avea vârsta de 17 ani și locuia în Brăila, la o gazdă.
După o perioadă în care au conviețuit împreună, profitând de vârsta martorei minore și de faptul că aceasta nu beneficia de sprijinul părinților (deoarece aceștia aveau o situație materială precară iar minora nu locuia cu ei), inculpatul S.I. i-a propus martorei să plece împreună în Spania, țară în care ea putea să se prostitueze, deoarece astfel se obțineau foarte mulți bani.
Inculpatul S.I. îi promitea minorei că se vor căsători, întrucât o iubea foarte mult.
După circa 2 - 3 luni de astfel de presiuni, martora a acceptat propunerea, cerându-i inculpatului să aștepte să împlinească vârsta de 18 ani.
Imediat după obținerea acordului, inculpatul S.I. i-a cerut martorei să se mute la domiciliul lui, fapt petrecut, astfel încât inculpatul a găzduit-o pe martora minoră V.A. timp de circa 2 - 3 luni, în apartamentul în care locuia și soția sa - inculpata S.V.P.
Despre această inculpată, martora a declarat că "s-a purtat foarte frumos", că "știa că va pleca în Spania cu I., soțul ei", și îi spunea "să fiu fată cuminte și să ascult că ne va fi bine la toți".
Acest aspect, al găzduirii în apartamentul în care locuia împreună cu soția sa - inculpata S.V.P., a fost recunoscut de către inculpatul S.I. în declarația sa dată la 23 februarie 2012.
Mai mult decât atât, martora V.A. a mai arătat că în perioada respectivă inculpatul S.I. nu era angajat în muncă și toți se întrețineau "din salariul de la croitorie al soției lui, P." (inculpata S.V.P. - n.n.).
În luna martie 2003, S.I. a achitat - din banii puși la dispoziție de către soția sa, inculpata S.V.P. -, taxele aferente emiterii pașaportului turistic pentru martoră, (pașaport pe care l-a păstrat asupra sa pentru ca aceasta să "nu se răzgândească cu privire la plecarea în Spania") și a cumpărat bilete pentru această țară, plecând ulterior, împreună cu martora, în Spania.
În orașul de destinație - Valencia - inculpatul a cazat martora în apartamentul închiriat de fratele său - S.D. și concubina acestuia - C.N.
Această martoră a practicat prostituția pentru inculpatul S.I., în clubul "E.C." timp de 10 - 12 luni, (câștigând 60 - 80 euro/noapte) - până când acolo a venit și M.C.
Dându-și seama că între inculpatul S.I. și inculpata M.C. există o relație, V.A. a rupt legăturile cu inculpatul.
Această martoră a declarat că inculpatul S.I. nu a amenințat-o, lovit-o sau obligat-o să se prostitueze, convingând-o să facă acest lucru fără violențe, printr-un comportament menit a o determina să se prostitueze "de bună voie", comportament pe care martora l-a observat și în cazul celorlalte femei pe care inculpatul S.I. le-a dus în Spania, înțelegând că acela era modul său de operare.
V.A. a mai arătat că, după ruperea relației cu inculpatul, a continuat să se prostitueze în acel club, pe cont propriu, până în anul 2008, indicând alte patru femei care s-au prostituat pentru S.I. în acel club: "S." - H.G., "V." - C.V. (fostă V.), "A." - partea vătămată D.A. și o fată de etnie rromă.
Cu privire la martora C.V. (fostă V.), martora V.A. a declarat că aceasta era "neștiutoare, naivă" și că inițial a avut o relație bună cu inculpata M.C., însă ulterior a încercat să "se distanțeze" de inculpată reușind să plece din club, fiind "ajutată de un spaniol care i-a cumpărat bilet și a trimis-o în țară".
Plecarea din club a acestei victime a supărat-o pe inculpata M.C., care "era iubita lui S.I. și mâna lui dreaptă".
3. Potrivit declarației martorei C.V. (fostă V.), în luna septembrie 2005 l-a cunoscut pe internet pe "A." din Galați, care ulterior s-a demonstrat a fi S.I.
După o perioadă în care acesta a contactat-o și telefonic foarte des și în care inculpatul S.I. i-a spus martorei că are o situație materială foarte bună (timp în care i-a relatat și despre faptul că are un frate care lucrează în Spania), inculpatul S.I. i-a propus să plece împreună în vacanță, în Valencia - Spania.
Ulterior, sub diferite pretexte, inculpatul S.I. a plecat singur în Spania (în luna februarie 2006), apoi i-a trimis bani martorei (300 de euro), pentru a se deplasa în Spania.
După ajungerea la Valencia, martora a fost cazată într-un apartament închiriat de S.D., iar inculpatul S.I. a chemat-o acolo și pe M.C. Aceasta i-a explicat martorei că, de fapt, în Spania va practica prostituția, pentru a recupera suma de 300 de euro pe care martora o primise pentru a se deplasa pe relația România - Spania.
M.C. a înscris-o pe martoră în clubul "E.C." din Valencia, fiind și cea care lua banii în fiecare dimineață de la martora C.V. (fostă V.).
În măsura în care martora refuza acest lucru, inculpatul S.I. o contacta telefonic (fiind anunțat de către M.C.) și o amenința că îi va ucide mama.
Tot inculpata M.C. a avertizat victima că va trebui să nu comunice nimănui date despre activitatea desfășurată și i-a spus cine era destinatarul sumelor obținute din prostituție.
Martora a mai explicat și faptul că cei doi inculpați - S.I. și M.C. - se coordonau pentru efectuarea transferurilor monetare, în sensul că, în fiecare zi de luni, inculpata M.C. expedia bani prin sistemul W.U., pe numele unor persoane indicate telefonic de către inculpatul S.I.
Acest aspect, al expedierii sumelor de bani pe numele altor persoane a fost confirmat și de către declarațiile martorilor N.S., A.G., P.G., declarații care se coroborează atât cu convorbirile telefonice sau SMS interceptate la datele de 24 octombrie 2011, ora 11:31:48:, ora 12:50:29, ora 12:59:11; 25 octombrie 2011, ora 13:59:21, ora 14:01:23; 28 octombrie 2011, ora 11:14:55 cât și cu documentele de transfer monetar puse la dispoziție de instituțiile bancare care au asigurat serviciul de transfer.
Martora C.V. (fostă V.) a practicat prostituția în folosul inculpatului S.I., sub supravegherea lui M.C. în perioada 23 februarie 2006 - 13 iulie 2006, timp în care a câștigat sume cuprinse între 50 și 300 de euro/noapte, bani însușiți în totalitate de inculpatul S.I.
Această martoră a indicat existența în Spania și a altor femei care se prostituau în favoarea inculpatului - "G. din Galați", identificată ca fiind martora H.G. și "R.", identificată ca fiind martora V.A.
4. Martora H.G. a declarat că l-a cunoscut pe inculpatul S.I. în aceiași modalitate ca și martora C.V. (fostă V.) - pe internet, acesta recomandându-se tot "A." din Galați.
După o perioadă, inculpatul S.I. i-a propus să plece în Spania pentru a se prostitua, promițându-i că va fi sprijinită acolo de către M.C. - o cunoștință a lui.
După obținerea acordului martorei, inculpatul S.I. s-a ocupat de deplasarea către Spania, plecând amândoi la începutul anului 2006.
În Valencia au fost cazați o perioadă în apartamentul închiriat de S.D. și C.N.
Inculpata M.C. a înscris-o pe martora H.G. în clubul "E.C.", loc în care aceasta a început să practice prostituția.
Martora s-a prostituat în acel club până în luna aprilie 2006.
Aceasta a mai arătat că sumele obținute le-a păstrat în totalitate și le-a cheltuit singură, aspect puțin credibil, atâta timp cât martora locuia în același apartament cu inculpatul, situat în Valencia, și nu în interiorul clubului, ceea ce implica efectuarea cheltuielilor curente împreună.
Martora a indicat faptul că în respectivul club practicau prostituția "R." - V.A., M.C., C.V. (fostă V.), toate acestea având - atunci sau anterior -, "o relație" cu inculpatul S.I.
5. În cauză a fost audiată și martora cu identitate protejată "C.A.", care a arătat că l-a cunoscut pe inculpatul S.I. pe internet, acesta prezentându-se drept "A." din Galați.
Folosind același mod de operare ca și în cazul martorelor C.V. (fostă V.) și H.G. - discuții telefonice sau pe messenger, relații de iubire, promisiunea unui "viitor împreună" - inculpatul a invitat martora în vacanță, în Spania.
După obținerea acordului viitoarei victimei, inculpatul S.I. i-a trimis bani pentru transport, iar după ajungerea în Valencia i-a propus să se prostitueze.
Întrucât martora a refuzat, a fost amenințată, cedând sub presiunea inculpatului.
Martora s-a prostituat circa două săptămâni, timp în care a câștigat pentru inculpat circa 100 - 150 euro/noapte.
Și această martoră a confirmat practicarea prostituției pentru inculpatul S.I. de către partea vătămată D.A., care era "bătută foarte rău" de inculpat, de M.C. (care expedia lui S.I. circa 1.000 euro săptămânal), precum și de o altă femeie care se prostitua în Elveția.
În perioada în care a fost obligată să se prostitueze, martora "C.A." a fost bătută de inculpatul S.I. o singură dată.
Declarația acestei martore este confirmată atât de declarația părții vătămate D.A., cât și de cea a martorei cu identitate protejată "C.G.".
Aceasta a confirmat atât racolarea, prin înșelăciune, a martorei C.A., deplasarea acesteia în Spania, unde o aștepta inculpatul S.I. care se recomanda "A.", cât și obligarea la practicarea prostituției.
Ulterior, la presiunea exercitată de martora C.G., inculpatul i-a permis martorei C.A. să ia legătura prin internet, în România, martora C.G. putând constata, prin intermediul unei camere web, că C.A. "era vânătă la un ochi".
Întrucât C.G. a amenințat cu sesizarea organelor de poliție, inculpatul S.I. i-a permis martorei C.A. să se întoarcă în România.
6. Din declarația martorei P.F.G., zisă "I.", a rezultat că, în cursul lunii octombrie 2011, aceasta l-a cunoscut pe inculpatul S.I. la un salon de masaj din București, el promițându-i că o va sprijini să se deplaseze în Elveția în vederea practicării prostituției.
Pentru îndeplinirea promisiunii, inculpatul a luat legătura cu inculpata M.C., care se afla deja în Elveția și se prostitua într-un club, și i-a cerut acesteia să pregătească înscrierea la club și a martorei P.F.G. Inculpatul a găzduit-o pe martoră până la plecarea către Elveția și a cumpărat biletul de avion.
Martora s-a deplasat la data de 15 noiembrie 2011 în Elveția (cu zborul NLY8791 pe ruta Otopeni - Viena - Zurich), unde a fost așteptată de către inculpata M.C., aceasta din urmă asigurându-i înscrierea la club în vederea practicării prostituției.
Aceste aspecte sunt foarte bine relevate și de convorbirile telefonice interceptate, convorbiri din care rezultă cu claritate contribuția fiecărui inculpat care colaborau la introducerea în domeniul prostituției din Elveția a martorei.
Martora P.F.G. s-a prostituat în Elveția până la data de 13 februarie 2012 când s-a întors în țară cu zborul NLY 8784 aparținând Companiei N.A.
După revenirea în țară, martora a fost găzduită de inculpat până la data de 23 februarie 2012, ambii întreținându-se din sumele obținute de aceasta în Elveția, din prostituție.
Cu prilejul efectuării percheziției domiciliare a fost descoperită o agendă în care martora își nota zilnic atât sumele de bani obținute din prostituție, cheltuielile, cât și zilele libere, rezultând următoarele sume câștigate:
- luna noiembrie 2011, suma de 2650 franci elvețieni;
- luna decembrie 2011, suma de 7605 franci elvețieni;
- luna ianuarie 2012, suma de 7260 franci elvețieni.
În cauză au fost identificate și audiate unele dintre persoanele care au figurat ca destinatare ale sumelor de bani expediate de către inculpata M.C. sau de unele victime ale inculpatului, rezultând că acești martori au avut doar rolul de a ridica sumele și a le preda ulterior membrilor familiei S., în acest mod cei din urmă reușind să mascheze aparent unele dintre tranzacții.
Din declarația martorului P.G. - destinatar al sumei de 900 euro, expediată în două tranșe de către inculpata M.C. (a se vedea procesul-verbal din data de 5 ianuarie 2012 și formularele de transfer), a rezultat că inculpata M.C. era concubina inculpatului S.I. de circa 7 ani.
Inculpatul S.I. îl ruga pe martor să ridice banii trimiși de inculpata M.C. prin sistemul W.U., motivând că nu are un act de identitate.
Totodată, martorul a îndeplinit servicii ca șofer pentru inculpatul S.I., timp de circa două luni, fiind plătit cu suma de 800 RON lunar.
Martorul a mai declarat că în anul 2010 a locuit cu cei doi inculpați în Valencia - Spania, confirmând că inculpata M.C. se prostitua în clubul "E.C.", club indicat și de către victime.
Acest martor a mai confirmat și că inculpatul S.I. l-a rugat să se întâlnească cu numita T.M., care a ridicat de la o poștă o sumă de bani și i-a înmânat-o, pentru a-i fi predată inculpatei.
Acest aspect este confirmat și de convorbirile telefonice interceptate la data de 24 octombrie 2011.
Cu privire la martora P.F.G., zisă "I.", martorul a confirmat modalitatea în care inculpatul a cunoscut-o - la un salon de masaj erotic, fără a putea da alte detalii.
Din declarația acestui martor au mai rezultat două aspecte legate de destinația sumelor obținute de inculpat din activitatea sa infracțională: în cursul anului 2011, motivând că nu are documente de identitate, inculpatul S.I. l-a determinat pe martorul P.G. să accepte achiziționarea, pe numele martorului, a unui autoturism marca D.L., autoturism ce a fost plătit de către inculpat cu suma de 3.300 euro; tot în anul 2011 inculpatul S.I. și-a achiziționat, prin leasing, un microbuz.
Martorul A.G. a declarat că o cunoaște pe inculpata S.V.P. de aproximativ un an, întrucât mama sa - P.Ș. - a lucrat ca menajeră acasă la inculpată.
La data de 22 februarie 2012, inculpata S.V.P. l-a sunat pe martorul A.G. și i-a solicitat să fie destinatarul unei sume de bani pe care ea urma să o primească de la o terță persoană, însă martorul a refuzat.
Martorul I.I., ale cărui date de identitate complete au fost găsite înscrise pe un fragment de hârtie la domiciliul inculpatei S.V.P., cu prilejul percheziției domiciliare, a declarat că în anul 2005, împreună cu un prieten, a efectuat renovarea completă a apartamentului în care locuiau inculpații S.I. și S.V.P.
În timpul efectuării acestor lucrări, pretextând că avea dureri de cap, inculpatul S.I. l-a rugat pe martor să meargă la o bancă pentru a ridica o sumă de bani ce urma să fie expediată de o fată pe nume "C." - inculpata M.C.
După ce a ridicat banii, martorul i-a predat inculpatului care din acea sumă le-a plătit și lucrarea de renovare a apartamentului.
Ulterior martorul a aflat "din anturaj" că M.C. practică prostituția.
Martorul a mai arătat și faptul că în acea perioadă inculpatul S.I. deținea un autoturism marca V.
Din declarația martorei N.S. - persoană pe numele căreia au fost identificate 5 (cinci) transferuri, totalizând suma de 3.636 dolari SUA, bani expediați în perioada februarie - iunie 2007, de către inculpata M.C. - a rezultat că inculpații S.I. și S.V.P. s-au mutat în blocul în care locuiește și martora, cunoscându-se în acest fel.
În cursul anului 2007, inculpata S.V.P. a rugat-o în mod repetat pe martoră să meargă la B.R.D. pentru a ridica sume de bani trimise din Spania de o "prietenă de familie" pe nume "C." din Galați.
Martora a declarat că sumele expediate de inculpata M.C. erau destinate plății ratelor la contractul de leasing al autoturismului marca V., deținut de inculpații S.I. și S.V.P. în acel moment.
Acest aspect al plății ratelor, l-a aflat martora chiar de la inculpata S.V.P.
Susținerea martorei se coroborează cu copia contractului de leasing financiar încheiat între SC "V.L.R." SRL și inculpatul S.I. la data de 11 aprilie 2006, contract în valoare de 22.552 euro, fără TVA.
Această martoră a mai arătat că a observat în luna decembrie 2011 că inculpata S.V.P. cumpărase un microbuz, fiul inculpatei confirmându-i acest aspect.
Din analiza transferurilor monetare efectuate de către persoanele implicate în activitatea infracțională au rezultat următoarele:
Inculpata S.V.P. a primit suma cea mai mare de bani, în valoare totală de 47.605 dolari SUA și 17.188 euro, astfel:
- 42.794 dolari SUA și 16.138 euro de la inculpata M.C.;
- 100 euro și 456 dolari SUA de la inculpatul S.I.;
- 4.355 euro de la partea vătămată D.A.;
- 800 euro de la numitul L.M.;
- 150 euro de la numitul P.I.C.
La rândul său, inculpata S.V.P. a expediat:
- 800 euro către inculpata M.C.;
- 2.380 euro către numitul P.I.C.;
- 860 euro către numitul V.R.
Inculpata M.C. a expediat cele mai mari sume de bani, pe lângă cele trimise inculpatei S.V.P. fiind trimise și sumele:
- 15.918 euro și 5.199 dolari SUA către inculpatul S.I.;
- 688 CHF către numitul P.I.C.;
- 1.650 euro și 1.246 CHF către numitul V.R.;
- 36.715 dolari SUA și 600 euro către numitul L.M.;
- 1.450 euro către numitul P.S.;
- 3.636 dolari SUA către martora N.S. (sumă ce a fost predată de martoră inculpatei S.V.P.);
- 3.150 euro către numitul S.I.I. (nepotul inculpatului S.I.);
- 1.200 euro către numitul S.D. (fratele inculpatului S.I.);
- 900 euro către martorul P.G. (sume remise inculpatului S.I., confirm declarației martorului);
- 165 euro către tatăl inculpatului S.I. - numitul S.C.
În total, inculpata M.C. a expediat 44.405 euro, 56.021 dolari SUA și 3.285 CHF.
Inculpatul S.I. a primit în total 26.792 euro și 5.666 dolari SUA, astfel:
- 15.918 euro și 5.199 dolari SUA de la inculpata M.C.;
- 10.874 euro de la martora V.A.;
- 467 dolari SUA de la fratele său - S.D.;
- 7.650 euro de la expeditor neidentificat.
Acest inculpat a expediat suma de 630 euro și 1.974 dolari SUA către fratele său - S.D.
Partea vătămată D.A. a expediat:
- 4.355 dolari SUA către inculpata S.V.P.;
- 800 euro către numitul S.I.I.
Martora C.V. (fostă V.) a expediat:
- 700 euro către numitul S.I.I.:
Totalizându-se sumele primite de inculpații S.V.P. și S.I., direct pe numele lor, se constată că se obțin sumele:
- 53.271 dolari SUA
- 43.980 euro.
La aceste sume trebuie indicate sumele expediate pe numele altor persoane (rude apropiate, prieteni, vecini), adică 10.615 euro, 7.307,5 dolari SUA și 1.934 CHF.
Suma totală, probată inițial a fi primită prin transferuri monetare, de către inculpații S.I. și S.V.P., direct pe numele lor sau prin intermediari este de 60.578,5 dolari SUA, 54.595 euro și 1.934 CHF.
Fiind reluate verificările a rezultat că aceste sume s-au mărit, activitatea continuând până la prinderea inculpatului S.I.
Potrivit adresei din data de 8 martie 2012 a B.R.D. - G.S.G. - Direcția Antifraudă și Protecție Internă, în intervalul de timp 19 septembrie 2011 - 28 ianuarie 2012, inculpata M.C. a expediat în România suma echivalentă a 12.604,7 dolari SUA, locul expedierii fiind Wallisellen - Elveția, iar P.F.G. a expediat suma echivalentă a 1.634,82 dolari SUA, în intervalul 13 decembrie 2011 - 26 ianuarie 2012. Aceste sume au fost trimise pe numele altor persoane decât cele ale inculpaților S.I., unele dintre acestea figurând ca destinatare și în alte cazuri. Sumele de bani au ajuns însă tot la inculpatul S.I.
Din investigațiile efectuate de organele de poliție rezultă că persoanele interpuse, destinatare ale unor sume de bani expediate între inculpați sunt ori membri ai familiei S., ori rude prin alianță, sau prieteni - de exemplu: P.C.I. este finul inculpatului S.I., L.V. este fratele inculpatei S.V.P.
La aceste sume ar trebui adăugate importante alte sume de bani, predate inculpatului S.I. personal de către inculpata M.C., atunci când acesta se afla în Spania.
Verificându-se declarațiile de profit depuse de SC "P.M." SRL Brăila, pentru perioada 2005 - 2011, se constată faptul că societatea nu a reușit să obțină profit, având pierderi totale de 35.815 RON, situație în care nu se pot justifica veniturile familiei S.I. și S.V.P., sumele cu care aceștia au achiziționat locuința asupra căreia s-a dispus măsura sechestrului asigurător sau au plătit ratele la autovehiculele luate în leasing.
Din adresa din 18 martie 2012 a Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila rezultă că inculpații S.I. și M.C. au fost "angajați" ca vânzător, respectiv "gestionar" la societatea comercială administrată de inculpata S.V.P. - SC "P.M." SRL Brăila.
Inculpatul S.I. a fost angajat în perioada 1 august 2005 - 1 iulie 2007, iar inculpata M.C. în perioada 1 noiembrie 2007 - 1 octombrie 2008, perioade în care, cei doi inculpați se aflau în Spania, venind temporar în România.
Veniturile obținute de către cei trei inculpați din salariile plătite de SC " P.M." SRL nu justifică importantele sume de bani transferate între ei pe relațiile Spania - România și Elveția - România.
În urma efectuării perchezițiilor domiciliare la locuințele inculpaților S.I. și S.V.P. au fost ridicate, printre altele, și o serie de telefoane mobile.
Consultându-se memoriile acestora au fost descoperite numere de telefon ale unor cluburi de noapte din Spania și Elveția (inclusiv clubul "E.C."), ale unor femei de la stabilimente în care se practică prostituția în Germania, denumite "puf" (de exemplu "G. puf", numere de telefon ale tinerelor sprijinite să practice prostituția (precum P.F.G., zisă "I.", V.A., zisă "R."), etc.
La inculpata S.V.P. a fost găsit un telefon care conținea o cartelă SIM cu numărul 000, despre care a declarat că îi aparține, acesta fiind și telefonul folosit în convorbirile telefonice prin care s-a stabilit efectuarea tranzacției cu suma de 8.000 RON, din data de 22 februarie 2012, dintre martora P.F.G. și inculpata S.V.P.
Tot ca urmare a efectuării perchezițiilor domiciliare au fost ridicate două hard-disk-uri și două laptopuri în care au fost efectuate percheziții informatice.
Potrivit procesului-verbal întocmit la data de 7 martie 2012, în laptopul marca T., au fost identificate 1.208 fișiere tip document, rezultate în urma rulării aplicației "Yahoo! Messenger" pe sistemul informatic, ce conțin înregistrări ale unor schimburi de mesaje purtate prin intermediul acestei aplicații, prin intermediul Internetului și 122 fișiere tip imagine cu extensia "jpg" reprezentând persoane de sex bărbătesc și femeiesc din anturajul inculpatului S.I.
Din declarația inculpatului S.I., dată la 23 februarie 2012, a rezultat că pe martora V.A. a cunoscut-o când aceasta era minoră, știind că se prostitua "pe bacul Brăila - Smârdan".
Inculpatul a recunoscut că a găzduit-o la domiciliul său, "până și-a scos pașaportul și am putut pleca împreună în Spania".
Inculpatul a confirmat aspectele relevate și de martora V.A., referitoare la plata deplasării, cazare, practicarea prostituției, arătând însă că sus-numita s-a prostituat fără acordul și sprijinul său.
Inculpatul a recunoscut că "a trăit din banii" câștigați de V.A. prin prostituție, circa trei luni și jumătate, însă în țară s-a întors cu circa 300 euro.
Din transferurile monetare rezultă însă că martora V.A. i-a expediat inculpatului S.I. suma de 10.874 dolari SUA, în intervalul decembrie 2003 - iunie 2004.
Cu privire la C.V. (fostă V.), inculpatul a confirmat aspectele legate de racolarea pe internet, trimiterea sumei de 300 de euro pentru deplasarea în Spania la muncă și că i-a dat acesteia numărul de telefon de la clubul "E.C.", club în care lucra și inculpata M.C., căreia tot inculpatul S.I. îi recomandase să lucreze acolo.
De la C.V. (fostă V.), inculpatul a declarat că a primit "până la 1.000 euro", adică cei 300 de euro împrumutați pentru deplasarea România - Spania și ceva în plus, diferența până la 1.000 de euro.
Din transferurile monetare rezultă că această martoră i-a expediat suma de 700 de euro inculpatului S.I., prin intermediul lui S.I.I.
Cu privire la H.G., inculpatul a recunoscut că a cunoscut-o în aceiași modalitate - pe internet - și că aceasta, dorind să meargă la muncă în Spania, i-a cerut împrumut 1.000 de euro.
Inculpatul S.I. a împrumutat-o pe martora H.G., au mers împreună în Spania, țară în care H.G. s-a prostituat, în același club "E.C." și i-a restituit doar suma împrumutată.
Inculpatul S.I. a mai declarat că în anul 2006, în clubul "E.C." lucrau simultan cele patru fete cu care avusese "o relație" - inculpata M.C., martorele H.G., C.V. (fostă V.), V.A., fără ca ele să știe "una de alta", lucru aflat întâmplător, ulterior.
Cu privire la partea vătămată D.A., inculpatul S.I. a arătat că ea nu i-a dat bani din cei câștigați la club și că a "sfătuit-o" ca din banii câștigați acolo să își construiască o casă, inculpatul oferindu-se să se ocupe de construcție.
Partea vătămată a fost de acord cu propunerea și a început să îi trimită bani mamei sale, care îi dădea inculpatului pentru a se ocupa de construirea casei.
Din transferurile monetare rezultă însă că partea vătămată a trimis inculpatei S.V.P. suma de 4.355 dolari SUA, iar lui S.I.I. suma de 800 euro.
Referitor la martora P.F.G., inculpatul a arătat că a cunoscut-o la un salon de masaj, s-au împrietenit și a găzduit-o pentru că aceasta nu avea locuință.
Ulterior a rugat-o pe inculpata M.C. să o sprijine pentru a o înscrie la club, dar aceasta a refuzat.
Inculpatul S.I. i-a dat martorei P.F.G. un număr de telefon al unui club din Elveția și circa 400 RON pentru ca aceasta să poată pleca în Elveția, pentru a se prostitua.
De la aceasta a primit înapoi doar banii împrumutați.
Declarația inculpatului nu corespunde adevărului, întrucât, din transferurile monetare rezultă că inculpata M.C. i-a trimis martorei P.F.G. echivalentul în CHD al sumelor de: 648,33 dolari SUA - la 31 octombrie 2011; 139,66 dolari SUA - la 3 noiembrie 2011 și 384,31 dolari SUA - la 7 noiembrie 2011, iar din convorbirile telefonice înregistrate rezultă că inculpata M.C. a așteptat-o pe martoră în Elveția și a făcut toate demersurile necesare înscrierii ei la club, pentru a se prostitua.
În intervalul decembrie 2011 - ianuarie 2012, martora P.F.G. a expediat inculpatului S.I., prin persoane interpuse, echivalentul în CHD al sumei de 1.634,82 dolari SUA
În declarația dată în fața instanței la data de 24 februarie 2012, inculpatul S.I. a arătat că a primit de la fetele pe care "le-a ajutat" să plece în Spania suma totală de 5.000 euro, susținere contrazisă de transferurile monetare efectuate, din care rezultă o sumă mult mai mare.
La data de 3 aprilie 2012 a fost audiată și inculpata M.C., în prezența apărătorului ales.
Din declarația sa rezultă că l-a cunoscut pe inculpatul S.I. în cursul anului 2004, inițiind cu acesta o relație de concubinaj, care se menține și în prezent.
În cursul anului 2005, cunoscând de la inculpatul S.I. faptul că fratele inculpatului - numitul S.D., se afla în Spania împreună cu concubina sa - numita C.N., iar aceasta practica prostituția și obținea venituri importante, inculpata M.C. a hotărât să se deplaseze în această țară pentru a practica prostituția.
Pentru aceasta a solicitat sprijinul concubinului său, - inculpatul S.I., care a discutat cu fratele său și i-a expediat inculpatei M.C. banii necesari deplasării pe relația Spania - România.
La ajungerea în Spania, inculpata M.C. a fost așteptată și găzduită de numiții S.D. și C.N., aceasta din urmă ajutând-o să înceapă practicarea prostituției.
Inculpata M.C. s-a prostituat în clubul "E.C." din Valencia, până în anul 2010, folosind numele de club "V.".
Ulterior, inculpata M.C. s-a deplasat în Elveția, unde a desfășurat aceeași activitate, până la data prezentării în țară - 2 aprilie 2012.
Inculpata M.C. a confirmat faptul că banii obținuți din practicarea prostituției erau expediați în România prin sistemul W.U., pe numele inculpatului S.I. sau a inculpatei S.V.P.
Ulterior dării în urmărire generală a inculpatului S.I. (noiembrie 2009 - n.n.), inculpata M.C. a expediat sumele de bani pe numele unor persoane indicate de către S.I.
De regulă, aceste persoane erau rude sau prieteni ai inculpatului, dintre acestea inculpata amintindu-i pe P.F.G., T.M., G.R.I., V.R., P.G.
Aceste aspecte se coroborează cu adresele instituțiilor bancare care au efectuat transferurile monetare, cu convorbirile telefonice interceptate și cu declarațiile martorilor audiați în cauză.
Inculpata M.C. a arătat că practicarea prostituției și relația de concubinaj cu inculpatul S.I. și de cooperare cu inculpata S.V.P. s-a realizat cu acordul ei și, implicit al celorlalți doi coinculpați, fără a exista elemente de constrângere, aspect ce confirmă existența înțelegerii, a acordului de voință al celor trei inculpați.
Un alt aspect de coordonare între inculpatul S.I. și inculpata M.C., relatat de aceasta în declarația sa, se referă la faptul că, la terminarea programului îi trimitea inculpatului S.I. mesaje tip SMS în care îi comunica suma obținută în noaptea precedentă din practicarea prostituției, aspect coroborat și cu mesajele interceptate.
Din declarația inculpatei M.C. a rezultat și faptul că inculpata S.V.P. cunoștea activitatea desfășurată pe teritoriul Spaniei și Elveției, deci și proveniența sumelor de bani pe care inculpata S.V.P. le primea de la inculpata M.C.
Aceste sume de bani erau destinate, în majoritate, acoperirii cheltuielilor inculpatului S.I. (deci, implicit și ale inculpatei S.V.P. și copilului lor, întrucât până în anul 2009, la darea în urmărire generală a inculpatului S.I., acesta a conviețuit și locuit cu soția sa - inculpata S.V.P.), iar restul pentru inculpata S.V.P. și copilul lor.
Din toate aceste sume de bani, inculpata S.V.P. mai plătea ratele la autovehiculele cumpărate în leasing cu banii obținuți din prostituție de inculpata M.C.
În cursul anului 2006 a fost încheiat contractul de leasing financiar intern din 11 aprilie 2006, cu o durată de 36 de luni, prin care inculpatul S.I. a devenit utilizatorul unui autoturism marca V.
Inculpata M.C. a arătat că ideea cumpărării autoturismului i-a aparținut, demersurile anterioare contractării (alegerea motorului, plata unui avans) au fost realizate de ea, împreună cu inculpatul S.I., ulterior plecând din țară, astfel încât nu a cunoscut cine a contractat autoturismul - inculpatul S.I. sau inculpata S.V.P., ceea ce denotă că toți trei inculpații au fost implicați în achiziționarea bunului.
Autoturismul a fost folosit de cei trei inculpați până în anul 2010, an în care inculpata S.V.P. l-a vândut, cu acordul inculpatei M.C.; vânzarea a realizat-o S.V.P. întrucât inculpatul S.I. era urmărit general.
Și acest aspect confirmă - o dată în plus - existența relației de cooperare dintre cei trei coinculpați.
Această relație a rezultat și din faptul că, în cursul anului 2008, inculpata S.V.P. a angajat-o "fictiv" - conform declarației inculpatei M.C. - pe aceasta din urmă, la SC "P.M." SRL, societate administrată de către inculpata S.V.P.
Angajarea s-a realizat în urma stabilirii unei înțelegeri între inculpați, prin care inculpata M.C. urma să își cumpere un apartament în municipiul Galați.
Pentru achiziționarea acestuia era necesară obținerea unui credit bancar, demers ce implica îndeplinirea unor condiții minime - inclusiv cea a deținerii unui loc de muncă, prin care să se obțină veniturile necesare plății ratelor.
Pentru aceasta inculpatele au stabilit ca inculpata S.V.P. să întocmească actele din care să rezulte că inculpata M.C. este angajata SC "P.M." SRL, fapt realizat (așa cum rezultă și din adresa din 19 martie 2012 a I.T.M. Brăila, astfel încât inculpata M.C. a putut încheia contractul de credit ipotecar din data de 17 iunie 2008 cu SC "B." SA - Sucursala Dunărea Galați, pentru împrumutul sumei de 62.500 CHF și ulterior contractul de vânzare-cumpărare din data de 17 iunie 2008, cu o valoare totală de 70.200 CHF.
Înțelegerea dintre cele două inculpate mai presupunea ca ulterior, inculpata M.C. să expedieze banii necesari plății ratelor către bancă, fapt realizat de aceasta, care expedia lunar fratelui său - martorul M.I.I., sumele necesare.
Un alt episod relatat de către inculpata M.C. cuprinde și hotărârea luată în anul 2011 de a achiziționa în leasing, un microbuz, pentru a fi folosit ca maxi - taxi.
Pentru aceasta, cei trei inculpați au decis ca achiziționarea să se facă "pe firma P., aceasta fiind "de acord". Ideea i-a aparținut inculpatului S.I. care i-a comunicat-o inculpatei M.C., iar aceasta și-a dat acordul, inclusiv pentru câștigarea - din prostituție - și expedierii în țară a sumelor necesare plății ratelor.
Înțelegerea celor trei inculpați s-a pus în practică, astfel încât, la data de 25 iulie 2011, între "S.V.P. Întreprindere Individuală/ Persoană fizică autorizată" și Impulse Leasing România I.F.N. S.A. a fost încheiat contractul de leasing financiar, cu o durată de 36 de luni, act prin care inculpata S.V.P. devenea utilizatorul unui autovehicul marca F.T., înmatriculat ulterior cu numărul bbb.
Valoarea contractului de leasing este de 22.183 euro, rata lunară fiind de 541,05 euro. Acest aspect este confirmat prin declarația martorei N.S. și se coroborează cu copia contractului de leasing, procesul-verbal de percheziție domiciliară și convorbirile telefonice înregistrate.
Inculpata M.C. a confirmat că, în perioada 2005 - 2011, la "solicitarea și indicațiile" inculpatului S.I., le-a ajutat "să ajungă și să lucreze în cluburile" de noapte din Spania și Elveția pe partea vătămată D.A., martorele C.V. (fostă V.), H.G., P.F.G., negând însă aspectele legate de supravegherea, colectarea banilor și expedierea lor în România.
Susținerile inculpatei M.C. sunt infirmate atât de declarațiile părții vătămate D.A., martorelor V.A. și C.V. (fostă V.), cât și de convorbirile telefonice interceptate și înregistrate, purtate de inculpata M.C. cu inculpatul S.I.
Inculpata M.C. a confirmat și existența relației dintre martora V.A. și S.I.
Și aceasta, ca toate celelalte fete care s-au prostituat în Spania și Elveția pentru S.I. "au avut o relație" cu inculpatul, relații despre care inculpata M.C. a declarat că nu cunoștea prea multe, întrucât nu dorea să își creeze probleme.
Inculpata M.C. a mai declarat că inculpatul S.I. a suportat cheltuielile de deplasare din țară în Spania pentru C.V. (fostă V.), D.A., H.G., în timp de pentru P.F.G. chiar ea i-a trimis bani din Elveția.
Inculpata M.C. a mai declarat că nu avea o relație apropiată cu acele fete, astfel încât nu și-a dat seama dacă ele acceptau să se prostitueze sau nu. Inculpata a declarat că nu cunoaște dacă au fost agresate fizic sau verbal ori amenințate de către inculpatul S.I.
Inculpata M.C. a relatat existența unui conflict fizic între ea și inculpatul S.I., în luna februarie 2012, datorat faptului că inculpata vorbea la telefon cu un alt bărbat, ceea ce a declanșat gelozia inculpatului S.I.
La data de 6 aprilie 2012, inculpata M.C. a revenit asupra declarațiilor sale, completându-le.
Principalele aspecte relevate sunt următoarele:
- V.A. a practicat prostituția pentru inculpatul S.I., inculpata M.C. găsind-o în clubul "E.C." în anul 2005; datorită relației dintre inculpata M.C. și inculpatul S.I., între V.A. și M.C. au existat disensiuni; ulterior, V.A. s-a despărțit de inculpatul S.I., continuând să lucreze în club, pe cont propriu. Declarația sa se coroborează cu declarația martorei V.A.;
- Partea vătămată D.A. îi preda banii câștigați din prostituție inculpatei M.C., iar aceasta îi trimitea săptămânal inculpatului S.I.; partea vătămată câștiga sume importante, uneori peste 3.000 de euro săptămânal; partea vătămată "a lucrat" pentru inculpatul S.I. în perioada 2007 - 2009.
Aceasta a fost cazată în club chiar în cameră cu inculpata M.C.
Aspectele se coroborează cu declarația părții vătămate D.A.;
- martora C.V. (fostă V.) îi dădea banii câștigați din prostituție tot inculpatei M.C., aceasta expediindu-i inculpatului S.I., la indicațiile telefonice ale acestuia;
- martora H.G. a fost înscrisă la club tot de inculpata M.C., explicându-i regulile clubului. Aceasta îi preda personal banii inculpatului S.I.;
- în Elveția, inculpatul S.I. a trimis, în afară de P.F.G., încă două fete - A. și C.
Și acestea îi predau banii câștigați din prostituție tot inculpatei M.C., care îi expedia inculpatului S.I. Inculpata M.C. a confirmat și existența unui conflict între "C." și inculpatul S.I., confirmând astfel declarațiile părții vătămate D.A.;
- inculpata S.V.P. cunoștea cu ce se ocupau soțul său - inculpatul S.I. și toate fetele racolate de acesta, precum și proveniența banilor expediați de inculpata M.C.. Pentru cumpărarea microbuzului a existat acordul de voință al celor trei inculpați, inclusiv al inculpatei S.V.P.;
- martora P.F.G. i-a dat inculpatei M.C. o parte din banii câștigați în clubul "D." din Dubendorf, pentru a-i fi trimiși inculpatului S.I. și, în paralel, i-a expediat direct inculpatului alte sume de bani;
- inculpatul S.I. o agresa fizic și verbal, în repetate rânduri, pe inculpata M.C., atunci când aceasta nu era de acord cu indicațiile date de el, aspect care se coroborează cu declarațiile părții vătămate D.A.
Inculpata M.C. a mai arătat că personal îi expedia inculpatului S.I. aproximativ 2.000 de euro săptămânal din banii câștigați de ea, la care se adăugau banii câștigați de celelalte fete, care erau predați inculpatului.
Pe lângă banii expediați prin sisteme de transfer monetar, inculpata M.C. i-a mai predat inculpatului S.I. personal, și alte sume, atunci când acesta se afla în Spania.
Inculpata M.C. a apreciat că în perioada de 7 ani cât a conviețuit cu inculpatul S.I., i-a dat acestuia peste 100.000 de euro, bani obținuți din prostituție.
Inculpata S.V.P., asistată de apărătorul ales, a declarat inițial că, din anul 2002 nu a mai avut o relație apropiată cu soțul său, inculpatul S.I., pentru ca ulterior să se contrazică și să spună că până în anul 2004 au avut o relație normală.
Inculpata a încercat să își justifice veniturile necesare întreținerii sale și ale copilului său din profitul obținut la SC "P.M." SRL deși actele contabile ale societății arată pierderi de peste 35.000 RON.
Inculpata S.V.P. nu a negat primirea unor importante sume de bani expediate de către inculpata M.C. sau alte tinere, dându-și seama că proveneau din prostituție, fiindcă sumele erau mari, iar "dintr-o muncă, chiar cinstită, dar fără contract de muncă nu se puteau câștiga atâția bani".
Inculpata S.V.P. a confirmat că din banii primiți de la inculpata M.C. a plătit ratele autoturismului V., cumpărat în leasing în anul 2006 (autovehicul pe care ea l-a vândut în anul 2010, banii obținuți - 10.000 de euro, depunându-i într-un cont pe numele mamei inculpatului S.I.) și ratele pentru microbuzul marca F., achiziționat în leasing în anul 2011 chiar pe "Întreprindea Individuală S.V.P.", ceilalți bani trimițându-i inculpatului S.I. și păstrând pentru cheltuieli personale sume mici (de circa 300 RON).
Inculpata S.V.P. a mai arătat și că în perioada 2007 - 2008, în mod fictiv, i-a întocmit acte din care rezulta că inculpata M.C. era angajată la SC "P.M." SRL, pentru ca aceasta din urmă să poată obține un credit bancar, necesar achiziționării unui apartament.
Inculpata a mai confirmat și faptul că, la indicațiile inculpatului S.I. primea bani expediați de către M.C. pe numele unor persoane interpuse.
Inculpata S.V.P. a confirmat și existența relației dintre S.I. și V.A. și D.A. (deși inițial negase că ar fi știut ceva), arătând că s-a opus la aducerea la domiciliul comun a minorei V.A.; totodată, a confirmat aspecte referitoare la construirea unui imobil de către inculpatul S.I. pentru partea vătămată D.A.
Pe ansamblu, declarația inculpatei S.V.P. poate fi apreciată ca fiind parțial sinceră, confirmând activitățile infracționale ale celorlalți doi inculpați, dar încercând să acrediteze ideea că ea s-ar fi opus la acestea sau a acceptat tacit, fără a se implica prea mult.
1. În baza acestor probe și cu motivarea reținută mai sus, s-a dispus trimiterea în judecată a celor trei inculpați, reținându-se, în primul rând, comiterea infracțiunii de inițierea și constituirea unui grup infracțional organizat, în sensul dat de Legea nr. 39/2003, în vedere săvârșirii de infracțiuni, faptă prevăzută și pedepsită de art. 8 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 323 C. pen., constând în aceea că împreună au inițiat și constituit un grup infracțional, în cadrul căruia, - deși nu a existat o structură determinată și roluri prestabilite -, inculpatul S.I. a racolat, îndemnat, înlesnit practicarea prostituției de către tinere din România - în unele cazuri, prin amenințare și violență, - în altele, le-a exploatat prin obligare la practicarea prostituției, inculpata M.C. le-a asigurat înscrierea la cluburi de noapte, învățarea programului și a regulilor interne, supravegherea, colectarea banilor obținuți și expedierea acestora către inculpații S.I. și S.V.P., direct sau prin persoane interpuse, iar inculpata S.V.P. a primit-o, cazat-o și îndemnat-o la practicarea prostituției pe martora V.A., a primit sumele de bani și le-a investit într-un imobil sau autovehicule, trăgând foloase de pe urma practicării prostituției de către partea vătămată D.A. și martorele V.A., C.V. (fostă V.), C.A., H.G. Această încadrare juridică atrage de fapt și competența materială a D.I.I.C.O.T., iar prin încheierea de ședință din 18 mai 2012, la întrebarea instanței, reprezentantul DI.I.C.O.T. a precizat că infracțiunea s-a derulat în perioada 2005 - toamna anului 2011.
Grupul în speță este compus din inculpat, soția acestuia și concubina acestuia, care îl iubea și îl întreținea pe acesta.
Fără putință de tăgadă, toate cele cinci martore și o parte vătămată au practicat și înainte de a-l cunoaște pe inculpat, și după despărțirea de acesta, prostituția. A constitui un grup înseamnă ca o pluralitate de făptuitori să se asocieze, să întocmească un plan amănunțit, cu stabilirea rolului fiecăruia, unde să existe un consens neechivoc, o înțelegere stabilită, o disciplină. Infracțiunea de comite cu intenție, de unde rezultă că inculpații trebuie să cunoască scopul asocierii. Din interogatoriul luat în instanță a rezultat că inculpatul S.I. este căsătorit de circa 15 ani cu S.V.P., iar relațiile dintre ei s-au deteriorat pe parcursul căsniciei de mult timp, datorită comportamentului inculpatului. Aceasta a avut tot timpul un loc de muncă și a fost ajutată de către părinți și socri în creșterea copilului minor. M.C. era studentă în anul II când l-a cunoscut pe inculpat, în anul 2004, și a fost de acord să meargă cu acesta și să practice prostituția în diferite țări și astfel să se întrețină amândoi, ulterior să-și procure și unele bunuri. Chiar dacă S.V.P. ridica unele sume de bani, nu s-a dovedit că i-au profitat acesteia și așa cum a declarat, îi dădea inculpatului, care nu avea loc de muncă și îi plăcea să ducă un mod de viață dezorganizat.
O altă problemă este aceea că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Brăila a urmărit și monitorizat activitatea inculpatului S.I. pe parcursul atâtor ani (10 ani), deși acesta a mai avut alte procese pe rolul celor trei instanțe: Judecătorie, Tribunal, Curtea de Apel Galați, iar pe numele său era emis, încă din 2009, un mandat internațional de arestare pentru o pedeapsă de 3 ani și 4 luni închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 2032 din 10 decembrie 2008 a Judecătoriei Brăila și definitivă prin Decizia nr. 676/R din 29 octombrie 2009 a Curții de Apel Galați, care a fost pus în executare odată cu reținerea sa în această cauză. Convingerea instanței este că nu s-au respectat în cauză principiile prevăzute și garantate în art. 1 C. proc. pen. privind scopul și regulile de bază în procesul penal, care prevăd că procesul penal are ca scop constatarea la timp și în mod complet a faptelor care constituie infracțiuni, astfel ca orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit vinovăției sale și nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală. Procesul penal trebuie să contribuie la apărarea ordinii de drept, la apărarea persoanei, a drepturilor și libertăților acesteia, la prevenirea infracțională, precum și la educarea cetățenilor în spiritul respectării legilor.
Pentru aceste considerente, instanța apreciază că fapta prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 323 C. pen. nu există, și în consecință, se va dispune achitarea celor trei inculpați în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. în referire la art. 10 lit. a) C. proc. pen. Ar fi trebuit, în acest context, ca toate persoanele pe numele cărora s-au trimis bani sau care au ridicat bani, să fie considerate infractori în sensul că au constituit un grup infracțional.
2. În legătură cu fapta reținută în sarcina soților S., ea fiind comisă în cursul anului 2002, instanța reține următoarele: minora V.A. la data de 20 ianuarie 2002 a devenit majoră. Așa cum a declarat în instanță martora, l-a cunoscut pe inculpat înainte de a împlini 18 ani, însă în luna martie și-a scos pașaport și a plecat la circa 2 zile. Știa că merge în Spania pentru a câștiga bani din practicarea prostituției. Cum este și normal, după 10 ani nu-și mai amintește amănunte legate de această faptă, însă precizează că s-a despărțit de inculpat după o perioadă, deoarece a aflat că are o altă relație, cu M.C. Când s-au cunoscut, cam cu circa o lună înainte de a împlini 18 ani, nu a avut o relație imediat cu acesta și nici nu a fost întreținută de inculpat. Când a locuit la domiciliul inculpatului, înainte de plecarea în Spania, soția acestuia nu a știut ce relații existau între cei doi, deoarece inculpatul i-a spus că este o cunoștință. După despărțirea de inculpat, a continuat să practice prostituția în Spania, pe cont propriu. A mai declarat că relația cu inculpatul a durat circa 10 - 12 luni, că nu-și mai amintește câți bani i-a dat inculpatului, însă a precizat că își păstra și ea bani pentru nevoile sale.
În aceste condiții, Tribunalul apreciază că în speță, nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de proxenetism față de un minor în modalitatea prevăzută de art. 329 alin. (1), (2), (3) C. pen. pentru S.I. și art. 329 alin. (1) și (3) pentru S.V.P., urmând ca în baza art. 334 C. proc. pen. să se dispună schimbarea încadrării juridice în infracțiunea prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 13 C. pen. și respectiv în complicitate la infracțiunea de proxenetism prevăzută de art. 26 C. pen. cu referire la art. 329 alin. (1) C. pen. (pentru S.V.P.) întrucât l-a ajutat pe inculpat, prin tăcerea sa, la comiterea acestei infracțiuni. D.I.I.C.O.T., prin reprezentantul său, a căutat, la cererea instanței, să arate că de fapt, infracțiunea s-ar fi comis începând cu anul 2001. Este inexact, întrucât rezultă că nu s-a avut în vedere data nașterii martorei V.A. Ar mai fi de precizat și faptul că D.I.I.C.O.T. s-a înființat prin Legea nr. 508 din 17 noiembrie 2004, iar această infracțiune s-a comis în anul 2002, când competența aparținea altui parchet la acea dată. Deși conform art. 342 C. proc. pen., instanța a cerut reprezentantului D.I.I.C.O.T. în instanță ca să depună concluzii scrise cu privire la problemele importante care se referă la această cauză complexă, nu s-a conformat solicitărilor, iar în timpul dezbaterilor s-a eschivat ca să răspundă la această problemă, referindu-se la cu totul altă situație.
Instanța apreciază, dat fiind intervalul mare de timp scurs, că în modalitatea în care a fost reținută comiterea acestei infracțiuni, Codul penal anterior, în vigoare la 1 ianuarie 2002, prevedea o pedeapsă de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi. Această faptă s-a adus la cunoștință inculpatului S.I. la 23 februarie 2012, iar la cunoștința S.V.P. la 5 aprilie 2012. Fapta s-a prescris la sfârșitul anului 2010, întrucât potrivit art. 122 lit. c) C. proc. pen., a intervenit prescripția de 8 ani.
Pentru aceste considerente, în baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen., în referire la art. 10 lit. g) C. proc. pen., se va dispune încetarea procesului penal pornit împotriva celor doi inculpați, întrucât a intervenit prescripția.
Fiind întrebați, conform art. 13 C. proc. pen., cei doi inculpați au declarat că nu doresc continuarea procesului penal, instanța urmând ca să ia act de solicitarea acestora.
3. În legătură cu partea vătămată D.A., în faza de urmărire penală s-a constituit parte civilă cu suma de 50.000 euro daune morale. Deși legal citată, cu toate demersurile făcute de către instanță, nu a putut fi audiată efectiv, deoarece este plecată din țară, iar în aceste condiții s-au aplicat prevederile art. 327 alin. (3) C. proc. pen.: s-a dat citire depoziției, urmând a se ține cont de aceasta în măsura în care se coroborează cu alte probe. Astfel, apreciază că în perioada iunie 2007 - decembrie 2009 a câștigat în total 250.000 euro, bani pe care i-a dat inculpatului. A mai precizat că a practicat prostituția în folosul inculpatului, deoarece se înțeleseseră inițial că îi va da jumătate din banii câștigați. Dându-și seama că acesta nu se va ține de cuvânt, a fugit de el și s-a mutat la alt club unde nu avea succes. A mai arătat că inculpatul a amenințat-o cu familia sa, însă în decembrie 2009 a plecat, rămânând în continuare în Spania. Suma de 250.000 euro este fabuloasă, nu se coroborează cu nici un act aflat la dosar și este posibil ca partea vătămată să dorească să se răzbune pe inculpat, cu atât mai mult cu cât nu s-a prezentat nici la proces.
Instanța apreciază totuși că aceasta a fost de acord ca să se prostitueze în folosul inculpatului, iar din banii obținuți își păstra și ea sume importante, iar când a fugit avea asupra sa 1.500 euro. Făcând o medie a câștigurilor realizate și de către celelalte martore, instanța apreciază că partea vătămată i-a dat inculpatului circa 20.000 euro. Deși în declarația dată la dosar urmărire penală precizează că în prezent locuiește în Spania și are o relație stabilă, iar familia sa nici nu cunoaște că a practicat prostituția, față de faptul că nu a indicat adresa, instanța și-a format convingerea că și în prezent practică prostituția, iar parchetul, la audieri, nu i-a indicat adresa corectă (dacă o are).
3. În legătură cu martora C.A. - a fost audiată de către instanță în condițiile prevăzute de art. 862 C. proc. pen., aceasta a declarat că l-a cunoscut pe inculpat prin internet, nu știa că este căsătorit și a fost de acord ca să meargă cu acesta în Spania, într-o vacanță. A mers totuși la un club și s-a prostituat, câștigând, după spusele sale, circa 800 euro. În final, a fugit de la club și a terminat relația cu inculpatul. Anterior inițierii acestei legături, a mai precizat că a mai fugit în Spania la sora sa, însă a refuzat categoric ca să precizeze ce anume a făcut acolo și cu ce se ocupă sora sa. Din această declarație, instanța nu poate să înțeleagă decât faptul că ambele surori se ocupau cu prostituția și poate că și în prezent practică această meserie. Dacă nu ar fi avut vreo neînțelegere cu inculpatul în sensul ca să-i dea banii obținuți la club în fiecare noapte, nu ar fi dat această declarație, iar dacă ar fi fost amenințată, ar fi reclamat imediat fapta organelor de urmărire penală, atât ea cât și mama sa.
5. Martora H.G. are 32 ani, în prezent locuiește în Galați și este vânzător. Așa cum a declarat la urmărirea penală, și în instanță a precizat că nu a conviețuit cu inculpatul, a practicat prostituția nesilită de acesta și niciodată nu i-a dat inculpatului vreo sumă de bani. Le-a cunoscut la club pe M.C. și C.V. Din 2006 s-a despărțit de inculpat și nu a mai avut nici o legătură cu acesta.
6. Martora C.V. (fostă V.) locuiește în Galați, are 27 ani și este casier. A declarat că l-a cunoscut pe inculpat în anul 2005 - 2006 și a inițiat o relație de concubinaj cu acesta. Deși a practicat prostituția în folosul inculpatului, arată că după o perioadă s-a întors în țară pentru sărbătorile pascale, locuia împreună cu părinții săi, nu a spus nimic acestora și s-a întors în Spania unde, în perioada aprilie - iunie, a practicat din nou prostituția și a câștigat circa 10.000 euro și în prima perioadă, februarie - aprilie 2006, a câștigat între 5 - 7000 euro. Banii îi dădea lui M.C., care îi procura și toate cele necesare. Când a venit în țară și-a oprit 800 euro. Și de această dată sumele sunt fabuloase, așa încât, făcând o medie a acestora, rezultă că i-ar fi dat inculpatului, prin M.C., circa 1800 euro pe o perioadă de circa 5 - 6 luni (februarie - iulie). Dacă ar fi fost amenințată de inculpat, cu certitudine că nu s-ar mai fi întors și a doua oară în același loc și ar fi anunțat părinții, ar fi sesizat poliția sau alte organe.
7. Martora P.F.G. a practicat prostituția fiind ajutată de inculpat, meserie pe care o are și în prezent. Nu se află în țară și nici nu a indicat locul unde poate fi citată, deși a fost audiată la parchet. Concluzia instanței este aceeași: a practicat și practică prostituția, fiind în relații bune cu inculpatul S.I. I-a trimis acestuia: 1634 dolari SUA. De asemenea, neavând unde să locuiască, deoarece până la vârsta de 18 ani și-a avut domiciliul la un cămin de copii, fiind orfană, a fost victimă ușoară pentru inculpat. Mai face vorbire și de alte sume de bani trimise în țară și ridicate de inculpata S.V.P., ca urmare a faptului că a ajutat-o cu bani, haine, întreținere, la plecarea din țară.
Din probele administrate și analizate de instanță, rezultă că inculpatul S.I. a comis o singură infracțiune în formă continuată de proxenetism, prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în perioada anilor 2005 - 2006, acționând în baza aceleiași rezoluții infracționale: racola prostituate care mergeau în străinătate și practicau prostituția în folosul său, fiind posibil ca să fie și îndrăgostite de inculpat.
În consecință, în temeiul art. 334 C. proc. pen., se va dispune schimbarea încadrării juridice din cele trei infracțiuni reținute prin rechizitoriu în sarcina acestuia, respectiv: trafic de persoane prevăzută de art. 12 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (martore C.V., fostă V., C.A. și partea vătămată D.A.), fapte comise în perioada anilor 2005 - 2009; proxenetism prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., fapte comise în perioada anilor 2006 - 2007 (martora H.G. și partea vătămată D.A.) și proxenetism prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen., faptă comisă în toamna anului 2011, martora P.F.G., într-o singură infracțiune de proxenetism în formă continuată prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., așa cum a fost reținută mai sus. Toate aceste martore au plecat de bunăvoie din țară, știind unde merg și ce urmau să facă pentru a-și asigura un trai lipsit de griji. Au crezut însă că vor obține sume importante de bani din prostituție și că se vor îmbogăți, însă unele au revenit în țară, ducând un trai modest și s-au căsătorit, iar altele au continuat cu același gen de meserie peste granițele țării.
Instanța urmează să constate că vinovăția inculpatului S.I. a fost dovedită cu privire la această infracțiune și să-i aplice o pedeapsă privativă de libertate, cu respectarea dispozițiilor art. 72 C. pen., cât și o pedeapsă complementară, ținând cont de dispozițiile părții generale ale acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate de legiuitor, de gradul de pericol, social al faptelor comise și de persoana acestuia. Inculpatul S.I. se află în executarea unei pedepse de 3 ani și 4 luni închisoare, aplicată prin Sentința penală nr. 2032 din 10 decembrie 2008 a Judecătoriei Brăila, definitivă prin Decizia penală nr. 676/R din 29 octombrie 2009 a Curții de Apel Galați, concurentă cu faptele deduse judecății în prezenta cauză și în consecință:
S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 3 ani și 4 luni închisoare în pedepsele componente: două pedepse de câte 3 luni închisoare pentru săvârșirea a două infracțiuni de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având permisul de conducere anulat, prevăzute de art. 86 alin. (2) din O.U.G. nr. 192/2002 cu art. 74 - 76 C. pen. și înlătură sporul de o lună închisoare, și pedeapsa de 3 ani închisoare ca urmare a revocării suspendării condiționate a executării pedepsei în baza art. 83 C. pen., aplicată prin Sentința penală nr. 101/2007 a Judecătoriei Brăila.
În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen., art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 448 lit. a) C. proc. pen. s-a dispus contopirea pedepsei de 3 ani închisoare cu două pedepse de câte 3 luni închisoare și cu pedeapsa de 5 ani închisoare și 2 ani pedeapsă complementară, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, sporită cu 6 (șase) luni închisoare, în total va executa 5 ani și 6 luni închisoare și 2 ani pedeapsa complementară constând din interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) teza a II-a și lit. b) C. pen.
În baza art. 71 C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând din interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) teza a II-a și lit. b) C. pen., respectiv: a) dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice; b) dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, - pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului și potrivit art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive cuprinsă între: 23 februarie 2012 - 11 iulie 2012.
Pentru inculpata M.C., cu motivarea arătată în cuprinsul sentinței, rezultă cu certitudine că se face vinovată de complicitate la comiterea celor trei infracțiuni de proxenetism în formă continuată, prevăzute de art. 26 C. pen. în referire la art. 329 alin. (1) C. pen., urmând a se dispune schimbarea încadrării juridice din cele trei infracțiuni, respectiv: trafic de persoane prevăzută de art. 12 alin. (1), (2) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., proxenetism prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și proxenetism prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen., în infracțiunea precizată mai sus. De fapt, inculpata l-a ajutat pe inculpatul S.I. cu aceste martore, le caza la club, le procura hainele și alimentele necesare și de asemenea, și ea se prostitua de bunăvoie în folosul inculpatului și-i dădea banii acestuia. Nu se știe suma exactă, numai prin estimare, însă dacă s-ar avea în vedere și banii trimiși de aceasta, ar fi trebuit să apară ca martoră. Personal, inculpata nu a beneficiat de nici un ban de la inculpat sau celelalte persoane, așa încât infracțiunile grave reținute de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. nu au nici un suport legal și în cauză. Când l-a cunoscut pe inculpat era studentă în anul II la o facultate din Galați, părinții ei erau profesori, fratele polițist și a acceptat toate violențele inculpatului și să se prostitueze în folosul lui numai din dragoste.
Deci instanța și-a format convingerea că cele patru infracțiuni reținute de parchet nu corespund cu probele dosarului și conchide încă o dată că: grupare infracțională nu există, trafic de persoane și proxenetism, doar în formă continuată a acesteia din urmă, cu reținerea complicității.
La individualizarea judiciară a pedepsei pentru inculpata M.C., instanța va avea în vedere criteriile enunțate mai sus, cât și faptul că se află la prima confruntare cu legea penală și a avut o poziție sinceră pe tot parcursul procesului, prezentându-se la fiecare termen de judecată acordat.
Pentru aceste considerente, urmează să i se aplice inculpatei o pedeapsă orientată către minimul prevăzut de lege, iar ca modalitate de executare, în temeiul art. 81 C. pen., se va dispune suspendarea condiționată a acesteia pe durata termenului de încercare prevăzut de art. 82 C. pen., respectiv 4 ani. Potrivit art. 359 C. proc. pen., se va atrage atenția acesteia asupra consecințelor nerespectării dispozițiilor privind suspendarea condiționată a executării pedepsei.
În baza art. 71 C. pen. se va aplica inculpatei și pedeapsa accesorie constând din interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale, iar potrivit art. 71 alin. (5) C. pen. se va dispune suspendarea condiționată a acesteia pe durata suspendării pedepsei principale și cu consecințele prevăzute de art. 359 C. proc. pen.
În baza art. 53 alin. (2) C. pen. cu referire la art. 65 C. pen., art. 66 C. pen., i se va aplica inculpatei pedeapsa complementară constând din interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o perioadă determinată de timp, după executarea pedepsei principale.
Pentru inculpata S.V.P., pentru cea de-a treia infracțiune reținută în sarcina sa, respectiv proxenetism în formă continuată, prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen. cu art. 41 alin. (2) C. pen., faptă comisă în perioada 2005 - 2006, instanța urmează să constate că de fapt, așa cum s-a arătat și în motivarea sentinței, nu a făcut altceva decât să achieseze la infracțiunea comisă de soțul său, fiind de acord ca să primească bani de la diferite prostituate, pe care îi dădea inculpatului. Cel care a tras foloase în special era inculpatul S.I., care nu avea un loc de muncă. Apartamentul bun comun așa cum rezultă din actele depuse, a fost dobândit în anul 2002, ratele fiind achitate de către inculpată, care a avut tot timpul serviciu. Este greu de înțeles cum inculpata a înțeles să suporte această căsătorie, având și un copil împreună, care obține rezultate bune la învățătură.
În consecință, în temeiul art. 334 C. proc. pen. instanța va dispune schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de proxenetism în formă continuată, prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în complicitate la proxenetism în formă continuată, prevăzută de art. 26 C. pen cu referire la art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Urmează ca în favoarea inculpatei să se rețină largi circumstanțe atenuante prevăzute de art. 74 lit. a), c) C. pen., respectiv: conduita bună înainte de săvârșirea infracțiunii, prezentarea sa la instanță pe tot parcursul procesului și comportarea sa sinceră.
În baza art. 71 C. pen. se va aplica inculpatei pedeapsa accesorie constând din interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 81 C. pen. și art. 71 alin. (5) C. pen. se va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei principale și accesorii pe durata termenului de încercare prevăzut de art. 82 C. pen. și potrivit art. 359 C. proc. pen. i se va atrage atenția asupra consecințelor nerespectării dispozițiilor privind suspendarea condiționată a executării pedepsei.
Referitor la latura civilă a cauzei, în conformitate cu dispozițiile art. 14, 15, 346 C. proc. pen., se vor respinge ca nefondate pretențiile civile formulate de partea vătămată D.A., de meserie prostituată, atât în trecut cât și în prezent, cu motivarea arătată în cuprinsul sentinței: din 2007 nu a reclamat această faptă și nu rezultă prejudiciul moral suferit.
În baza art. 19 din Legea nr. 678/2001 raportat la art. 118 lit. a) C. pen. se va dispune confiscarea de la inculpatul S.I. a sumelor de: 22.600 euro și 1634 dolari și va fi obligat la plata acestora către stat sau contravaloarea în RON la data executării sentinței, și de la inculpata S.V.P. a sumei de 4355 euro și o va obliga la plata acesteia către stat sau contravaloarea lor, la data punerii în executare a sentinței.
Se va menține măsura sechestrului asigurător asupra: imobilului aparținând inculpaților S.I. și S.V.P., situat în Brăila, Aleea P., înscris la cartea funciară nr. xxx a localității Brăila, având număr cadastral yyy, măsură înscrisă prin încheierea din 7 martie 2012 a Biroului de Cadastru și Publicitate imobiliară Brăila; sumei de 200 euro consemnată la C.B. cu recipisa din 24 februarie 2012; sumei de 1200 franci elvețieni depusă la C.B. cu recipisa din 24 februarie 2012 și asupra sumei de 7600 RON consemnată la C.B. cu recipisa din 24 februarie 2012.
II. Împotriva acestei sentințe penale au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. Serviciul Teritorial Brăila și inculpații S.I. și S.V.P., criticând-o ca nelegală și netemeinică, pentru motivele expuse pe larg în partea introductivă a prezentei decizii.
Motivele de apel invocate de Parchet au vizat, în esență, următoarele aspecte de nelegalitate:
- în mod greșit prima instanță a dispus achitarea celor trei inculpați pentru infracțiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 323 alin. (1) C. pen.;
- cu privire la infracțiunea de proxenetism a cărei victimă a fost minora V.A., în mod greșit prima instanță a dispus schimbarea încadrării juridice în infracțiunea prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. și a constatat că răspunderea penală este prescrisă, reținând, contrar probelor administrate în cauză, că inculpații S.I. și S.V.P. au racolat-o și au ajutat-o să practice prostituția după ce împlinise vârsta de 18 ani; în opinia Parchetului, încadrarea juridică corectă a faptelor este cea prevăzută de art. 329 alin. (1), (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în cazul inculpatului S.I. și cea prevăzută de art. 329 alin. (1) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în cazul inculpatei S.V.P., infracțiuni pentru care limita maximă a pedepsei este de 18 ani, astfel că termenul de prescripție al răspunderii penale s-ar fi împlinit abia în anul 2021;
- în mod nelegal prima instanță a dispus, privitor la inculpații S.I. și M.C., schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 12 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și infracțiunile de proxenetism, pentru care au fost trimiși în judecată, într-o singură infracțiune de proxenetism, prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în cazul inculpatului S.I. și de complicitate la această infracțiune, în cazul inculpatei M.C.;
- în mod nelegal prima instanță a dispus, în cazul inculpatei S.V.P., schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de proxenetism, prevăzută de art. 329 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în complicitate la comiterea acestei infracțiuni;
- în mod nelegal prima instanță a dispus confiscarea de la inculpați doar a unei părți din sumele dobândite prin săvârșirea infracțiunilor, sume care, în opinia Parchetului, totalizează 74818 dolari SUA, 54595 euro și 1934 CHF;
- sumele la plata cărora au fost obligați cei trei inculpați, cu titlu de cheltuieli judiciare, care totalizează 15000 RON, nu acoperă cheltuielile efectuate, care numai în cursul urmăririi penale s-au ridicat la 20800 RON.
Inculpatul S.I. a invocat, prin motivele de apel, netemeinicia hotărârii primei instanțe sub aspectul individualizării pedepsei, susținând că s-ar impune reducerea acesteia, ținându-se seama de gradul concret de pericol social al faptelor și de circumstanțele personale.
Inculpata S.V.P. prin apărătorul ales, a criticat ca nelegală dispoziția primei instanțe, privind confiscarea sumei de 4350 euro, susținând că ea nu a beneficiat de această sumă, ci a remis-o imediat după primire inculpatului S.I.
Apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. Serviciul Teritorial Brăila a fost statuat ca fondat, pentru următoarele considerente:
În mod nelegal prima instanță a dispus, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a), referitor la art. 10 lit. a) C. proc. pen., achitarea inculpaților S.I., M.C. și S.V.P. pentru infracțiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 323 C. pen., reținând că fapta nu există.
Această soluție contravine întregului material probator administrat în cauză, din care rezultă în mod indubitabil că inculpații S.I., M.C. și S.V.P. au avut o înțelegere, expresă sau tacită, de a coopera în vederea obținerii unor importante sume de bani de pe urma practicii prostituției de către persoane recrutate, sprijinite și, în unele cazuri, constrânse la această activitate.
Între membrii grupării a existat o repartizare a atribuțiilor, rolurile asumate și îndeplinite de cei trei inculpați fiind următoarele:
Inculpatul S.I., coordonatorul grupării, este cel care s-a ocupat de racolarea, cazarea, transportarea și determinarea victimelor să practice prostituția.
Important de subliniat este faptul că inculpatul S.I. a procedat aproape în toate cazurile într-o modalitate identică, racolând viitoarele victime pe internet, prezentându-se ca o persoană cu o stare materială bună, care face deplasări frecvente în Spania, asigurându-le de bunele lui intenții, făcându-le promisiuni de căsătorie și propunându-le să-l însoțească în Spania, pentru a petrece împreună mini-vacanțe, pentru a se cunoaște, scop în care, în unele cazuri, le-a pus la dispoziție banii necesari deplasării.
La câteva zile după ce ajungeau în Spania, inculpatul S.I. le propunea victimelor să se prostitueze și, în cazul în care acestea refuzau, recurgea la amenințări la adresa lor sau a rudelor apropiate, așa cum s-a întâmplat în cazul victimelor C. (fostă V.) V. și C.A. - cu identitate protejată.
Inculpata M.C., care începând din anul 2004 a intrat într-o relație de concubinaj cu inculpatul S.I., s-a deplasat în cursul anului 2005 în Spania unde a practicat prostituția, ocupându-se, totodată de primirea victimelor racolate de inculpatul S.I. în împrejurările mai sus arătate - victime pe care le înscria la clubul unde urmau să se prostitueze, le învăța regulile, asigura supravegherea lor, colecta sumele de bani obținute din practica prostituției și le expedia în țară.
Inculpata S.V.P., soția inculpatului S.I., a asigurat primirea banilor obținuți din practicarea prostituției, direct sau prin persoane interpuse, și investirea acestora, trăgând foloase, împreună cu soțul său, de pe urma activității infracționale.
Prima instanță, încercând să justifice inexistența grupului infracțional, a argumentat că relațiile conjugale dintre inculpații S.V.P. și S.I. s-au alterat după ce acesta din urmă a intrat într-o relație de concubinaj cu inculpata M.C., și că inculpata S.V.P. nu s-a implicat în nici un fel în derularea activității infracționale și nu a profitat de sumele de bani obținute din practicarea prostituției.
Sub acest aspect, trebuie observat că una din modalitățile alternative de săvârșire a infracțiunii de proxenetism, prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen., constă în tragerea de foloase de pe urma practicării prostituției de către o persoană.
În cauza de față, în ceea ce o privește pe inculpata S.V.P., din probele administrate (sens în care Curtea are în vedere: înscrisurile privind primirea de către inculpată a unei importante sume de bani, înscrisurile privind achiziționarea unor bunuri, declarațiile martorilor P.G., A.G. și N.S., precum și declarațiile inculpatei M.C.) rezultă nu numai că aceasta a tras foloase de pe urma practicării prostituției de către tinerele racolate de inculpatul S.I. dar și faptul că a avut cunoștință despre proveniența banilor și a avut o înțelegere cu ceilalți inculpați cu privire la primirea și gestionarea acestora.
Relevante în acest sens au fost chiar și declarațiile inculpatei S.V.P., din care rezultă că și-a dat seama că banii primiți străinătate proveneau din practicarea prostituției și că a beneficiat, împreună cu soțul său, de acești bani, cumpărând marfă pentru societatea comercială al cărei administrator era, renovând apartamentul în care locuia împreună cu soțul său și efectuând cheltuielile aferente traiului zilnic.
Totodată, din banii trimiși de inculpata M.C., inculpata S.V.P. a achitat ratele pentru autoturismul V. cumpărat pe numele inculpatului S.I., de care se foloseau împreună, a achitat ratele pentru un microbuz cumpărat "pe firma sa", precum și ratele pentru apartamentul cumpărat de inculpata M.C., prin contractarea unui credit bancar.
Relevantă cu privire la colaborarea dintre cei trei inculpați în vederea investirii sumelor de bani obținute din practicarea prostituției a fost și împrejurarea că, la sugestia inculpatului S.I., inculpata S.V.P. a angajat-o în mod fictiv pe inculpata M.C. la firma sa și i-a eliberat o adeverință de salariu, în vederea obținerii creditului bancar pentru cumpărarea unui apartament. Tot în mod fictiv a fost angajat și inculpatul S.I., contribuțiile la bugetul de stat aferente celor două salarii fiind plătite de inculpata S.V.P. din banii trimiși de inculpata M.C.
Prin urmare, argumentația primei instanțe, în sensul că inculpata S.V.P. "nu a făcut decât să achieseze la infracțiunea comisă de soțul său, fiind de acord să primească banii de la diferite prostituate, pe care îi dădea inculpatului", fără vreun folos personal, contravine situației de fapt care rezultă din probele administrate în cauză.
De altfel, această argumentație, prin care s-a susținut lipsa de vinovăție a inculpatei S.V.P. cu privire la infracțiunea de proxenetism, contrazice și soluția pronunțată, prin care prima instanță a reținut în sarcina inculpatei participația, sub forma complicității, la această infracțiune.
Concluzionând, Curtea a reținut că fapta celor trei inculpați, de a se asocia în vederea săvârșirii infracțiunii de proxenetism, constituind un grup care nu are toate caracteristicile prevăzute de art. 2 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 39/2001, întrunește, atât pe plan obiectiv, cât și subiectiv, elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 8 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 323 C. pen.
Cu privire la infracțiunea de proxenetism a cărei victimă a fost V.A., Curtea a constatat că în mod greșit prima instanță a înlăturat din încadrarea juridică dispozițiile privind săvârșirea infracțiunii față de un minor, a reținând că fapta inculpaților S.I. și S.V.P. constituie infracțiunile prevăzute de art. 329 alin. (1), cu aplicarea art. 13 C. pen. și că, întrucât această faptă a fost comisă în anul 2002, a intervenit prescripția răspunderii penale.
Din declarațiile date de martora V.A. atât în cursul urmăririi penale, cât și în cursul judecății, a rezultat că a fost racolată de inculpatul S.I. mai înainte de a împlini vârsta de 18 ani (vârstă pe care a împlinit-o la data de 20 ianuarie 2002) și a fost convinsă să se mute la domiciliul lui, unde locuia și inculpata S.V.P., urmând ca, după împlinirea vârstei majoratului, martora să plece împreună cu inculpatul în Spania, în vederea practicării prostituției.
Martora V.A. a mai relatat că, în perioada în care a locuit la S.I., soția acestuia s-a purtat frumos cu ea, știa că va pleca în Spania și i-a dat sfaturi despre cum ar trebui să se comporte: "să fiu fată cuminte și să ascult, că ne va fi bine la toți".
În luna martie 2002, inculpatul S.I. a achitat, din banii puși la dispoziție de inculpata S.V.P., taxele aferente emiterii pașaportului turistic pentru martoră și a plecat împreună cu aceasta în Spania, unde martora a practicat prostituția în folosul celor doi inculpați până în anul 2006.
Din documentele de transfer monetar aflate la dosarul de urmărire penală a rezultat că în perioada 2 decembrie 2003 - 16 septembrie 2006 martora V.A. a efectuat către S.I. 21 de transferuri monetare, totalizând 10884 euro.
Prin declarațiile date, inculpatul S.I. a confirmat faptul că a cunoscut-o pe martora V.A. mai înainte de a-și scoate pașaportul (fapt care s-a întâmplat, așa cum s-a arătat mai sus, la împlinirea vârstei de 18 ani) și că, până au plecat împreună în Spania, martora a locuit la el în mod sporadic.
Din coroborarea probelor mai sus menționate Curtea a reținut că infracțiunea de proxenetism având ca victimă pe V.A. a fost săvârșită de inculpații S.I. și S.V.P. în formă continuată, activitatea infracțională derulându-se, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în perioada începând cu noiembrie - decembrie 2001 și până în septembrie 2006, perioadă în care inculpații au săvârșit activități care constituie, fiecare în parte, elementul material al infracțiunii de proxenetism prevăzută de art. 329 C. pen.
Astfel, martora a fost racolată de inculpatul S.I. și a fost găzduită de cei doi inculpați, a fost îndemnată și îndrumată de aceștia în vederea practicării pașaportului, mai înainte de a fi împlinit 18 ani. După ce victima a devenit majoră, cei doi inculpați i-au înlesnit practicarea prostituției, achitându-i taxele aferente obținerii prostituției și punându-i la dispoziție suma necesară deplasării în Spania, unde i-au înlesnit înscrierea la un club, în vederea practicării prostituției - activitate de pe urma căreia au tras foloase până în anul 2006.
Întrucât primele acte materiale ale infracțiunii (racolarea victimei, ajutorul acordat în vederea practicării prostituției) s-au consumat înainte ca aceasta să fi împlinit vârsta de 18 ani, fiind săvârșite față de un minor, ele au intrat sub incidența prevederilor art. 329 alin. (1) și (2) C. pen., în forma anterioară modificării aduse prin Legea nr. 169/2002, intrată în vigoare la 18 aprilie 2002 - fiind sancționate cu pedeapsa închisorii de la 3 ani la 10 ani.
Actele materiale comise de cei doi inculpați după împlinirea de către martoră a vârstei majoratului, până la epuizarea activității infracționale, intră sub incidența art. 329 alin. (1) și (2) C. pen. în actuala reglementare (după modificarea adusă prin Legea nr. 169/2002) fiind sancționate cu pedeapsa închisorii de la 3 la 10 ani, adică aceeași pedeapsă cu care era anterior sancționată infracțiunea de proxenetism săvârșită față de un minor.
Prin urmare, în mod greșit cei doi inculpați au fost trimiși în judecată cu încadrarea juridică prevăzută de art. 329 alin. (1), (2) și (3) C. pen. în reglementarea actuală în cazul inculpatului S.I. și de art. 329 alin. (1)și 3 C. pen. în cazul inculpatei S.V.P.
În sarcina celor doi inculpați nu a putut fi reținută forma agravată a infracțiunii, prevăzută de art. 329 alin. (3) C. pen., în actuala reglementare (pentru care pedeapsa prevăzută de lege este de la 5 la 18 ani), deoarece, așa cum s-a arătat mai sus, faptele săvârșite de inculpați în perioada în care partea vătămată era minoră se circumscriu vechii reglementări a prevederilor art. 329 alin. (1) și (2) C. pen., care trebuie aplicate ca lege penală mai favorabilă, conform prevederilor art. 13 C. pen.
Pentru considerentele mai sus arătate a fost nelegală și hotărârea primei instanțe, care a înlăturat din încadrarea juridică a faptelor comise de cei doi inculpați forma agravată referitoare la săvârșirea faptei de proxenetism față de o victimă minoră.
Prin urmare, făcând aplicarea prevederilor art. 334 C. proc. pen., Curtea a dispus schimbarea încadrării juridice pentru fapta de proxenetism privind pe martora V.A., din infracțiunile reținute prin actul de inculpare, în infracțiunea prevăzută de art. 329 alin. (1) și (2), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 13 C. pen.
Întrucât, astfel cum s-a arătat mai sus, activitatea infracțională a inculpaților s-a epuizat în anul 2006, și nu în anul 2002, cum greșit a considerat prima instanță, nu s-a pus problema prescripției răspunderii penale.
Prima instanță a dispus schimbarea încadrării juridice, în ce-i privește pe inculpații S.I. și M.C., reținând că toate faptele inculpatului S.I., sunt în realitate, acte materiale ale unei singure infracțiuni de proxenetism în formă continuată, prevăzută de art. 329 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., iar faptele inculpatei M.C. constituie complicitate la această infracțiune.
Acest punct de vedere al primei instanțe contravine situației de fapt, care rezultă din întregul material probator.
Astfel, în ce privește infracțiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 12 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. pentru care au fost trimiși în judecată inculpații S.I. și M.C., Curtea a constatat că în mod greșit prima instanță a dispus achitarea încadrării juridice, reținând că a fost vorba de acte materiale ale unei infracțiuni de proxenetism, în formă continuată.
În cazul martorelor C. (fostă V.) V. și C.A. (audiată sub identitate protejată), probele administrate în cursul urmăririi penale, cât și în cursul cercetării judecătorești, au confirmat situația de fapt reținută prin rechizitoriu, în sensul că acestea au fost recrutate prin înșelăciune - inculpatul prezentându-se drept "A. din Galați", dând de înțeles că are o stare materială foarte bună, făcându-le promisiuni de căsătorie și invitându-le să petreacă împreună cu el o vacanță în Spania. La câteva zile după ce au ajuns în Spania, cele două martore au fost constrânse psihic (prin amenințare cu fapte grave de violență la adresa lor sau a rudelor apropiate), și fizic (prin lovire), să se prostitueze.
În cazul martorei C. (V.) V., actele de constrângere au fost săvârșite și de inculpata M.C., care, după ce a înscris-o pe martoră la clubul în care urma să practice prostituția, i-a luat în fiecare dimineață banii obținuți și, în cazul în care martora se opunea, îl anunța pe inculpatul S.I., care o contacta telefonic și o amenința că îi va ucide mama.
În ce privește martora D.A., a reținut că, deși inițial a fost de acord să practice prostituția sub supravegherea și în folosul inculpaților, după trecerea unei perioade de timp a dorit să înceteze această activitate.
În aceste condiții, inculpatul S.I. o amenința că o va ține închisă în casă, că o va bate sau, că va exercita grave acte de violență asupra membrilor familiei sale, iar atunci când a fost nemulțumit de banii câștigați, a bătut-o, aspect care este confirmat prin declarațiile martorei C.A.
În cazul martorei D.A., la fel, ca în cazul martorei C. (V.) V. acțiunile inculpatului S.I. au fost strânsă corelare cu activitățile inculpatei M.C., care a înscris-o la clubul la care urma să se prostitueze, a supravegheat-o în permanență, a ținut evidența clienților și banilor câștigați și s-a ocupat de transferurile acestora către ceilalți membri ai grupului, fapt confirmat de inculpată.
În condițiile în care inculpatul S.I. nu a exercitat în permanență controlul și supravegherea victimelor ci, conform înțelegerii intervenite în cadrul grupării infracționale, a încredințat aceste activități inculpatei M.C. - acțiunile acesteia din urmă, prin care a fost pusă în aplicare rezoluția infracțională a inculpaților - nu sunt simple acte de complicitate așa cum în mod greșit a considerat prima instanță, ci reprezintă acte de coautorat la infracțiunea de trafic de persoane, în cazul martorelor D.A. și C.V., și respectiv de coautorat la infracțiunea de proxenetism, în cazul martorelor D.A. (referitor la prima perioadă, când a fost de acord să se prostitueze) și H.G.
În ce o privește pe martora P.F.G., din probele administrate a rezultat că aceasta l-a cunoscut pe inculpatul S.I. în cursul lunii octombrie 2011, inculpatul oferindu-se să o ajute să se deplaseze în Elveția, pentru a practica prostituția.
În acest sens, inculpatul S.I. a luat legătura cu inculpata M.C. (care se afla deja în Elveția, unde se prostitua, la un club), cerându-i să asigure primirea și înscrierea martorei P.F.G. la clubul în care urma să practice prostituția.
Cu sprijinul celor doi inculpați, martora P.F.G. s-a prostituat în Elveția în perioada 15 noiembrie 2011 - 13 februarie 2012, dată la care s-a întors în țară.
După revenirea în țară, martora a fost găzduită de inculpatul S.I. până la data de 23 februarie 2012, cei doi întreținându-se din banii câștigați de martoră prin practicarea prostituției.
Având în vedere considerentele expuse anterior, Curtea a reținut că și în cazul martorei P.F.G. cei doi inculpați sunt coautori ai infracțiunii de proxenetism, prevăzute de art. 329 alin. (1) C. pen., săvârșită prin modalitatea "înlesnirii" practicării prostituției, În ce o privește pe inculpata M.C. și prin modalitățile "înlesnirii" și a "tragerii de foloase" de pe urma practicării prostituției, în ce-l privește pe inculpatul S.I.
Prin urmare, și în cazul activității infracționale privind pe martora P.F.G., în mod greșit prima instanță a considerat că faptele inculpatei M.C. constituie acte de complicitate și nu de coautorat, la infracțiunea de proxenetism săvârșită de inculpatul S.I.
Totodată, în mod greșit prima instanță a considerat că fapta de proxenetism privind pe martora P.F.G. constituie un act material al întregii activități infracționale comise de cei doi inculpați.
Având în vedere perioada de peste 2 ani care s-a scurs după activitatea infracțională anterioară, care s-a epuizat în anul 2009, modalitatea și împrejurările diferite în care a fost săvârșită ultima faptă (descrisă mai sus), Curtea consideră că nu este vorba de un act material al infracțiunii de proxenetism în formă continuată, săvârșită anterior, ci de o infracțiune distinctă de proxenetism, prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen.
Privitor la inculpata S.V.P., în mod greșit prima instanță a considerat că fapta acesteia - constând în aceea că, în baza unei înțelegeri (exprese sau tacite) cu inculpații S.I. și M.C., a primit, a investit și a folosit, atât în folosul celorlalți inculpați, cât și în interes propriu, sumele de bani obținute prin practicarea prostituției de către martorele D.A., H.G., C.V. și C.A., constituie complicitate la infracțiunea de proxenetism. În realitate, faptele inculpatei S.V.P., astfel cum au fost pe larg, prezentate la punct 1 al prezentei decizii, constituie acte de coautorat la infracțiunea de proxenetism, prevăzută de art. 329 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., săvârșită prin modalitatea "tragerii de foloase" de pe urma practicării prostituției de către cele patru martore.
Recapitulând, Curtea a reținut că încadrarea juridică dată prin rechizitoriu faptelor săvârșite de cei trei inculpați este corectă, cu excepția faptei de proxenetism comisă de inculpații S.I. și S.V.P. privind pe martora V.A. - faptă privitor la care, sub aspectul încadrării juridice, s-a făcut referire la pct. 2 al prezentei decizii.
În cazul inculpatului S.I., situația antecedentelor penale a fost în mod greșit soluționată.
Sub acest aspect, din fișa de cazier a inculpatului se reține că, prin Sentința penală nr. 101 din 12 ianuarie 2007, definitivă prin Decizia penală nr. 66 din 19 februarie 2007 a Tribunalului Brăila, inculpatul S.I. a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pe termenul de încercare de 5 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prevăzută de art. 184 alin. (2) și 4 C. pen.
În termenul de încercare, inculpatul a săvârșit două infracțiuni prevăzute de art. 86 alin. (2) din O.U.G nr. 195/2002, pentru care a fost condamnat la două pedepse de câte 3 luni închisoare, prin Sentința penală nr. 2032 din 16 februarie 2008 a Judecătoriei Brăila, pedepse care au fost contopite în pedeapsa rezultantă de 4 luni închisoare.
Conform art. 83 C. pen., s-a dispus revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 3 ani închisoare, aplicată prin Sentința penală nr. 101/2007 a Judecătoriei Brăila, inculpatul urmând să execute în total 3 ani și 4 luni închisoare.
Analizând raportul existent între infracțiunile mai sus menționate și cele deduse judecății în prezenta cauză, Curtea a constatat că infracțiunea de proxenetism privind pe V.A., săvârșită în perioada 2002 - 2006, dedusă judecății în prezenta cauză, este concurentă cu infracțiunea pentru care inculpatul S.I. a fost condamnat la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării, prin Sentința penală nr. 101 din 12 ianuarie 2007 a Judecătoriei Brăila, iar celelalte infracțiuni deduse judecății în prezenta cauză au fost săvârșite în termenul de încercare stabilit prin sentința penală mai sus menționată (în raport cu momentul epuizării activităților infracționale).
Prin urmare, în mod greșit prima instanță a reținut că toate infracțiunile deduse judecății în prezenta cauză sunt concurente cu cele aflate în antecedența penală a inculpatului.
Ținând cont de raportul real existent între infracțiunile deduse judecății în prezenta cauză și cele pentru care inculpatul a fost condamnat anterior, Curtea a reținut că, pentru corecta soluționare a antecedentelor penale, trebuie aplicate regulile stabilite prin Decizia nr. 42/2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție într-un recurs în interesul legii, în sensul că, după aplicarea pedepselor pentru fiecare dintre infracțiunile deduse judecății în prezenta cauză și repunerea în individualitatea lor a pedepselor aplicate anterior, trebuie procedat după cum urmează:
- anularea, conform art. 85 C. pen., a suspendării condiționate a executării pedepsei de 3 ani închisoare, aplicată prin Sentința penală nr. 101 din 12 ianuarie 2007 a Judecătoriei Brăila;
- contopirea pedepsei de 3 ani închisoare, mai sus menționată, cu pedeapsa aplicată în prezenta cauză pentru infracțiunea de proxenetism comisă în perioada 2002 - 2006 (privind pe V.A.), în baza art. 83 referitor la art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen.;
- contopirea, în baza art. 36 alin. (1), referitor la art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen., a celorlalte pedepse aplicate în prezenta cauză, cu cele două pedepse de către 3 luni închisoare, aplicate pentru infracțiuni concurente, prin Sentința penală nr. 2032 din 16 decembrie 2008 a Judecătoriei Brăila;
- contopirea, în baza prevederilor art. 40 C. pen., a pedepselor rezultante stabilite conform regulilor mai sus menționate, stabilindu-se astfel pedeapsa rezultantă pe care inculpatul urmează să o execute.
Dispozițiile art. 40 C. pen., privind pluralitatea intermediară de infracțiuni, au fost aplicabile, deoarece infracțiunea de vătămare corporală din culpă, pentru care inculpatul S.I. a fost condamnat prin Sentința penală nr. 101 din 12 ianuarie 2007 a Judecătoriei Brăila, nu atrage starea de recidivă, intrând sub incidența prevederilor art. 38 alin. (1) lit. a1) C. pen.
6. Hotărârea primei instanțe a fost nelegală în ceea ce privește cuantumul sumelor confiscate de la inculpații S.I. și S.V.P., ca fiind dobândite prin săvârșirea infracțiunilor.
Sub acest aspect, Curtea a reținut că, din înscrisurile care fac dovada transferurilor monetare a rezultat că inculpații S.I. și S.V.P., au primit în total personal sau prin persoane interpuse sumele de 60.576,5 dolari SUA, 5.4593 euro și 1934 CHF.
Privitor la aceste sume, există dovada certă că au fost dobândite prin săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane și respectiv de proxenetism, astfel că ele trebuiau confiscate de la cei doi inculpați, conform prevederilor art. 19 alin. (1) din Legea nr. 678/2011 și art. 394 alin. (4) C. pen., cu referire la art. 118 lit. e) C. pen.
Întrucât confiscarea specială este o măsură de siguranță cu caracter personal, iar din probele administrate în cauză rezultă, așa cum s-a arătat la pct. 1 al prezentei decizii, că inculpații S.I. și S.V.P. au beneficiat împreună de acești bani, făcând investiții, precum și cheltuieli pentru traiul zilnic, Curtea va dispune confiscarea de la fiecare dintre inculpați a câte jumătate din sumele mai sus arătate.
Deși în actul de inculpare s-a făcut referire la sume mult mai mari de bani, nu se poate dispune confiscarea acestora, atâta vreme cât nu s-a făcut dovada certă a faptului că inculpații ar fi beneficiat de respectivele sume.
Prima instanță a dispus obligarea inculpatului S.I. la plata sumei de 10.000 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, precum și obligarea inculpaților M.C. și S.V.P. la plata sumelor de câte 2.500 RON fiecare, cu același titlu, fără a observa că aceste sume nu acoperă nici măcar cheltuielile judiciare în sumă totală de 20.800 RON, efectuate în cursul urmăririi penale. Procedând în acest mod, prima instanță a nesocotit prevederile art. 191, ref. la art. 189 C. proc. pen., potrivit cărora, în caz de condamnare, inculpatul trebuie obligat la plata cheltuielilor judiciare efectuate atât în cursul urmăririi penale, cât și în faza judecății. Prin urmare, se impune majorarea sumelor la plata cărora au fost obligați inculpații, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Reținând că așa cum s-a arătat la pct. 6 al considerentelor prezentei decizii, sumele de bani care trebuie confiscate de la cei doi inculpați sunt mai mari decât cele avute în vedere de prima instanță, Curtea a constatat că singurul motiv de apel invocat de inculpata S.V.P. - care vizează nelegalitatea confiscării speciale - este nefondat.
Totodată, în condițiile în care prima instanță a dispus în mod greșit achitarea inculpatului S.I. pentru infracțiunile prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 323 C. pen., precum și încetarea procesului penal pentru infracțiunile de proxenetism privind pe martora V.A., iar privitor la celelalte fapte a dispus, în mod greșit, schimbarea încadrării juridice într-o infracțiune mai ușoară, apare ca neîntemeiat și motivul de apel formulat de acest inculpat, cu privire la greșita individualizare a pedepselor.
Față de considerentele de mai sus, Curtea de Apel Galați, având în vedere dispozițiile art. 379 pct. 2 lit. e) C. proc. pen., a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Brăila, și a desființat în parte Sentința penală nr. 117 din 11 iulie 2012 a Tribunalului Brăila, iar în rejudecare a dispus condamnarea celor trei inculpați pentru faptele deduse judecății.
În cazul inculpaților S.I. și S.V.P., pentru considerentele arătate la pct. 2 al prezentei decizii, s-a dispus, în baza art. 334 C. proc. pen., schimbarea încadrării juridice a faptei de proxenetism privind pe V.A., comisă în perioada 2002 - 2005, din infracțiunea prevăzută de art. 329 alin. (1), (2) și (3) C. pen. și respectiv de art. 329 alin. (1) și (3) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 329 alin. (1) și (2), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 13 C. pen.
La individualizarea pedepselor aplicate celor trei inculpați s-a ținut cont de criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., privind gradul de pericol social al infracțiunilor, de modalitatea și împrejurările în care au fost săvârșite, de limitele de pedeapsă prevăzute de lege, precum și de circumstanțele privind persoana fiecăruia dintre inculpați.
Astfel, în cazul inculpatului S.I., s-a ținut seama de amploarea activității infracționale, care s-a derulat într-o lungă perioadă de timp, de numărul mare al persoanelor de sex feminin pe care le-a racolat, le-a îndemnat și în unele cazuri, le-a constrâns la practicarea prostituției, trăgând importante foloase din această activitate, de faptul că inculpatul a mai săvârșit și alte infracțiuni, care nu atrag starea de recidivă, precum și de faptul că acesta a avut, pe durata procesului penal, o atitudine în general nesinceră.
În raport cu aceste criterii de individualizare, Curtea de Apel Galați a aplicat inculpatului S.I. câte o pedeapsă cu închisoare pentru fiecare dintre infracțiunile deduse judecății.
În cazul infracțiunilor de trafic de persoane și de proxenetism, pentru care legea prevede obligativitatea aplicării pedepsei complementare, va interzice inculpatului executarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe durate ce vor fi individualizate în raport cu gravitatea fiecăreia dintre infracțiuni.
După aplicarea pedepselor pentru fiecare dintre infracțiuni, s-a procedat la rezolvarea situației antecedentelor penale ale inculpatului S.I., conform regulilor arătate la pct. 5 al prezentei decizii, urmând a se stabili o pedeapsă rezultantă, cu executare efectivă, în regim privativ de libertate.
În baza art. 71 C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.
Întrucât temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive a inculpatului S.I. nu au dispărut și impun în continuare privarea de libertate a acestuia, s-a dispusa, în temeiul art. 383 alin. (11), ref. la art. 350 C. proc. pen., menținerea acestei măsuri.
În cazul inculpatei M.C. la individualizarea pedepsei s-a ținut cont de modalitatea și de împrejurările în care a săvârșit infracțiunile - la îndemnul și sub coordonarea inculpatului S.I. - de amploarea mai redusă a activității infracționale, comparativ cu primul inculpat, de faptul că nu are antecedente penale, precum și de faptul că a avut, pe întreaga durată a procesului penal o atitudine în general sinceră și cooperantă.
În opinia Curții de Apel Galați, această conduită procesuală sinceră și cooperantă a inculpatei M.C. a fost reținută drept circumstanță atenuantă, conform prevederilor art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., și justifică reducerea pedepselor sub limita minimă specială prevăzută de lege.
În cazul infracțiunii prevăzute de art. 12 alin. (1) și (2) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2), s-a aplicat inculpatei M.C. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.
Totodată, Curtea de Apel Galați a considerat că unele aspecte referitoare la persoana inculpatei M.C. (tinerețea, lipsa antecedentelor penale, asumarea vinovăției) sunt de natură să conducă la convingerea că scopul pedepsei rezultante, ce-i va fi aplicată, poate fi atins și prin suspendarea sub supraveghere a executării în condițiile prevăzute de art. 861 C. pen.
Și în cazul inculpatei S.V.P., care nu are antecedente penale, are în întreținere un copil minor (rezultat din căsătoria cu inculpatul S.I.), a avut o contribuție mai redusă (comparativ cu ceilalți doi inculpați) la derularea activității infracționale și pe parcursul procesului penal s-a prezentat în fața organelor judiciare și a avut o atitudine relativ sinceră, Curtea de Apel Galați a apreciat că se justifică reținerea circumstanțelor atenuante judiciare prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen., circumstanțe care au fost reținute și de către prima instanță, fără a face obiectul criticilor formulate prin motivele de apel ale Parchetului.
Totodată, având în vedere aspectele pozitive referitoare la persoana inculpatei S.V.P. (mai sus menționate), Curtea de Apel Galați și-a format convingerea că scopul pedepsei rezultante aplicate acesteia poate fi atins și prin suspendarea condiționată a executării, conform prevederilor art. 81 C. pen.
În ce privește latura civilă a cauzei, s-a reținut că partea vătămată D.A. s-a constituit, în cursul urmăririi penale, parte civilă cu suma de 50.000 euro, cu titlu de daune morale, fără însă a indica în ce constă prejudiciul moral suferit și fără a se prezenta în instanță pentru a-și susține pretențiile.
Având în vedere că inițial, într-o perioadă relativ lungă de timp, această parte vătămată s-a prostituat în mod voluntar, cu ajutorul și în folosul inculpatului S.I., Curtea de Apel Galați fără a nega că exercitarea de către inculpat, la un moment dat, a unor forme de constrângere, pentru a o determina să continue activitatea ilicită și imorală avută anterior, i-a cauzat părții vătămate un prejudiciu moral, a considerat că acest prejudiciu este reparat prin condamnarea inculpatului, fără a justifica acordarea unor daune morale.
Prin urmare, a fost respinsă ca nefondată, acțiunea civilă exercitată de partea vătămată D.A.
Așa cum s-a arătat la pct. 6 din considerentele acestei decizii, s-a dispus în baza prevederilor art. 19 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 și art. 329 alin. (4) C. pen., cu referire la art. 118 lit. e) C. pen. dispune confiscarea de la fiecare dintre inculpații S.I. și S.V.P. a sumelor de câte 30.289,25 dolari SUA, de câte 27.297,05 euro și de câte 967 CHF (total 60.578,5 dolari SUA, 54.595 euro și 1937 CHF), dobândite prin săvârșirea infracțiunilor, sau a echivalentului în RON a acestor sume, la data punerii în executare a hotărârii.
Conform prevederilor art. 343 alin. (3) C. proc. pen., s-a menținut măsura sechestrului asigurător asupra: imobilului aparținând inculpaților S.I. și S.V.P., situat în Brăila, Aleea P., Jud. Brăila, înscris în cartea funciară nr. qqq al localității Brăila, având număr cadastral yyy, măsură înscrisă prin încheierea din 07 martie 2012; sumei de 200 euro consemnată la C.B. cu recipisa din 24 februarie 2012; sumei de 1.200 CHF depusă la C.B. cu recipisa din 24 februarie 2012 și asupra sumei de 7.600 RON consemnată la C.B. cu recipisa din 24 februarie 2012.
Așa fiind, prin Decizia penală nr. 298/A din 20 decembrie 2012 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori s-a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Brăila.
S-a desființat Sentința penală nr. 117 din 11 iulie 2012 a Tribunalului Brăila și în rejudecare:
1. A condamnat pe inculpatul S.I. la pedeapsa de 3 (trei) ani și 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de inițiere și constituire a unui grup, în vederea săvârșirii de infracțiuni, prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 323 C. pen.;
A condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 5 (cinci) ani și 6 (șase) luni închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1) și 2 lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (victime C.V., C.A. și D.A.);
În baza art. 334 C. proc. pen. a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei de proxenetism săvârșită de inculpatul S.I. (faptă comisă în perioada 2002 - 2005, privind pe V.A.) din infracțiunea prev. de art. 329 alin. (1), (2) și (3) C. pen. în infracțiunea prev. de art. 329 alin. (1) și (2), cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 13 C. pen. și, în această încadrare juridică, îl condamnă pe inculpat la pedeapsa de 3 (trei) ani și 6(șase) luni închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani;
A condamnat pe același inculpat la:
- pedeapsa de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism prev. de art. 329 alin. (1) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (privind pe H.G. și D.A.);
- pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare și pedeapsa și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism prev. de art. 329 alin. (1) C. pen. (privind pe P.F.G.).
A descontopit pedeapsa rezultantă de 3 (trei) ani și 4 (patru) luni închisoare stabilită prin Sentința penală nr. 2032 din 10 decembrie 2008 a Judecătoriei Brăila, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 676/R din 29 octombrie 2009 a Curții de Apel Galați, în pedepsele componente, respectiv:
- două pedepse de câte 3 (trei) luni închisoare, aplicate pentru săvârșirea a două infracțiuni prev. de art. 86 alin. (2) din O.U.G. 192/2002, cu aplicarea art. 74, 76 C. pen.;
- pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării, aplicată pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 184 alin. (2), 4 C. pen., prin Sentința penală nr. 101 din 12 ianuarie 2007 a Judecătoriei Brăila, definitivă prin Decizia penală nr. 66 din 19 februarie 2007 a Tribunalului Brăila.
A constatat că infracțiunea de proxenetism privind pe V.A. săvârșită în perioada 2002 - 2005, dedusă judecății în prezenta cauză este concurentă cu infracțiunea pentru care inculpatul S.I. a fost condamnat la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării, prin Sentința penală nr. 101 din 12 ianuarie 2007 a Judecătoriei Brăila, iar celelalte infracțiuni deduse judecății în prezenta cauză au fost săvârșite în termenul de încercare stabilit prin sentința penală mai sus menționată (în raport cu momentul epuizării activităților infracționale).
În baza disp. art. 85 alin. (1) C. pen., a anulat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 3 ani închisoare, aplicată prin Sentința penală nr. 101 din 12 ianuarie 2007 a Judecătoriei Brăila.
Conform art. 85 în ref. la art. 33 lit. a), 34 lit. b) și art. 35 alin. (1) C. pen., a contopit pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, aplicată prin Sentința penală nr. 101 din 12 ianuarie 2007 a Judecătoriei Brăila, cu pedeapsa de 3 (trei) ani și 6 (șase) luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani, aplicată în prezenta cauză pentru infracțiunea de proxenetism comisă în perioada 2002 - 2005 (privind pe V.A.) și dispune ca inculpatul să execute pedeapsa principală cea mai grea, de 3 (trei) ani și 6 (șase) luni închisoare, sporită la 4 (patru) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani.
În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) și art. 35 alin. (3) C. pen., a contopit cele două pedepse de către 3 (trei) luni închisoare, aplicate prin Sentința penală nr. 2032 din 16 decembrie 2008 a Judecătoriei Brăila cu următoarele pedepse aplicate în prezenta cauză:
- pedeapsa de 3 (trei) ani și 6 (șase) luni închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de inițiere și constituire a unui grup, în vederea săvârșirii de infracțiuni, prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 323 C. pen.;
- pedeapsa de 5 (cinci) ani și 6 (șase) luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani, aplicate pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (victime C.V., C.A. și D.A.);
- pedeapsa de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism prev. de art. 329 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (privind pe H.G. și D.A.);
- pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism prev. de art. 329 alin. (1) C. pen. (privind pe P.F.G.).
A dispus ca inculpatul S.I. să execute pedeapsa principală cea mai grea de 5 (cinci) ani și (șase) luni închisoare sporită la 6 (șase) ani și 6 (șase) luni închisoare și pedeapsa a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani.
În baza art. 40 C. pen., a dispus contopirea pedepselor rezultante mai sus menționate: pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani, respectiv pedeapsa de 6 (șase) ani și 6 (șase) luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani, urmând ca inculpatul S.I. să execute pedeapsa principală cea mai grea, de 6 (șase) ani și 6 (șase) luni închisoare, sporită la 7 (șapte) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani.
În baza art. 71 C. pen. a aplicat inculpatului S.I. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.
În baza art. 350 C. proc. pen. a menținut măsura arestării preventive a inculpatului S.I., iar în baza art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată acestuia durata reținerii și arestării preventive, începând cu data de 23 februarie 2012 și până la zi - 20 decembrie 2012.
A anulat mandatul de executare a pedepsei nr. 2270 din 03 noiembrie 2009, emis în baza Sentinței penale nr. 2003 din 16 decembrie 2008 a Judecătoriei Brăila și dispune emiterea unui nou mandat, în baza prezentei decizii.
2. A condamnat pe inculpata M.C. la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de inițiere și constituire a unui grup, în vederea săvârșirii de infracțiuni, prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. c) în referire la art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen.;
A condamnat pe aceeași inculpată la:
- pedeapsa de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, prev. de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. în referire la art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen. (părți vătămate C.V. și D.A.);
- pedeapsa de 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism, prev. de art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. în referire la art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen. (faptă privind pe D.A. și H.G.);
- pedeapsa de 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism prev. de art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. în referire la art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen. (faptă privind pe P.F.G.).
În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (1) lit. c) C. pen. a dispus ca inculpata M.C. să execute pedeapsa principală cea mai grea de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare, sporită la 3 (trei) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani.
În baza art. 71 C. pen. a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.
Conform art. 861 și art. 71 alin. (5) C. pen., a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale și a pedepsei accesorii aplicate inculpatei M.C., pe durata termenului de încercare de 5 (cinci) ani stabilit în baza art. 862 C. pen.
Conform art. 863 C. pen., pe durata termenului de încercare inculpata trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
- să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Galați;
- să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele ei de existență.
A atras atenția inculpatei M.C. cu privire la dispozițiile art. 864 C. pen., referitoare la revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.
3. A condamnat pe inculpata S.V.P. la pedeapsa de 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de inițiere și constituire a unui grup, în vederea săvârșirii de infracțiuni, prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și c) în referire la art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen.
În baza art. 334 C. proc. pen. a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei de proxenetism săvârșită de inculpata S.V.P. (faptă comisă în perioada 2002 - 2005, privind pe V.A.) din infracțiunea prev. de art. 329 alin. (1), (2) și (3) C. pen. în infracțiunea prev. de art. 329 alin. (1) și (2), cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 13 C. pen. și, în această încadrare juridică, cu reținerea circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 alin. (1) lit. a) și c) în referire la art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., o condamnă pe inculpată la pedeapsa de 1(un) an și 8(opt) luni închisoare.
A condamnat pe aceeași inculpată la pedeapsa de 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism, prev. de art. 329 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și c) în referire la art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen. (faptă privind pe D.A., H.G., C.V. și C.A.).
În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. a dispus ca inculpata S.V.P. să execute pedeapsa cea mai grea de 1 (un) an și 8 (opt) luni închisoare, sporită la 2 (doi) ani închisoare.
În baza art. 71 C. pen. a aplicat inculpatei S.V.P. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.
Conform art. 81 și art. 71 alin. (5) C. pen. a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale și a pedepsei accesorii aplicate inculpatei S.V.P. pe durata termenului de încercare de 4(patru) ani, stabilit în baza art. 82 C. pen.
A atras atenția inculpatei S.V.P. cu privire la disp. art. 83 C. pen., referitoare la revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
A respins, ca nefondate, pretențiile părții civile D.A.
În baza art. 19 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 și art. 329 alin. (4) C. pen., cu referire la art. 118 lit. e) C. pen. a dispus confiscarea de la fiecare dintre inculpații S.I. și S.V.P. a sumelor de câte 30.289,25 dolari SUA, de câte 27.297,05 euro și de câte 967 CHF (total 60.578,5 dolari SUA, 54.595 euro și 1937 CHF), dobândite prin săvârșirea infracțiunilor, sau a echivalentului în RON a acestor sume, la data punerii în executare a hotărârii.
A menținut măsura sechestrului asigurător asupra: imobilului aparținând inculpaților S.I. și S.V.P., situat în Brăila, Aleea P., jud. Brăila, înscris în cartea funciară nr. qqq al localității Brăila, având număr cadastral yyy, măsură înscrisă prin încheierea din 07 martie 2012; sumei de 200 euro consemnată la C.B. cu recipisa din 24 februarie 2012; sumei de 1.200 CHF depusă la C.B. cu recipisa din 24 februarie 2012 și asupra sumei de 7.600 RON consemnată la C.B. cu recipisa din 24 februarie 2012.
În baza art. 189 - 191 C. proc. pen. a obligat pe inculpatul S.I. la plata sumei de 12.000 RON, iar pe inculpatele M.C. și S.V.P. la plata sumelor de câte 5.000 RON fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat pentru faza urmăririi penale și pentru judecata în fond.
A respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații S.I. și S.V.P. împotriva aceleiași sentințe.
A obligat pe inculpații - apelanți la plata sumelor de câte 350 RON fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Suma totală de 450 RON reprezentând onorarii pentru apărătorii desemnați din oficiu (din care: 200 RON pentru av. Z.E., 200 RON pentru av. D.D. și 50 - onorariu parțial pentru av. D.G.) a fost avansată din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Galați.
III. Împotriva acestei decizii penale au declarat recurs inculpații S.I. și S.V.P., criticând-o ca nelegală și netemeinică prin prisma cazurilor de casare prevăzute de art. 3859 punctele 5, 18 14 și 172 C. proc. pen.
S-a susținut că instanța de fond a procedat la ascultarea unor martori, inclusiv a martorului sub acoperire, fără ca inculpatul, care se afla în stare de arest să fie prezent în instanță, acesta neavând posibilitatea de a lua cunoștință de aspectele pe care acestea le-au relatat.
Pentru cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 5 C. proc. pen. s-a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor atacate și trimiterea cauzei pentru rejudecare la instanța de fond, în vederea reaudierii martorilor care au fost ascultați în lipsa inculpatului.
În subsidiar, s-a solicitat menținerea încadrării juridice dată faptelor de către instanța de fond, cu consecința menținerii dispoziției de achitare a inculpaților, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 323 C. pen. și a dispoziției prin care s-a constatat, în baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen., cu referire la art. 10 lit. g) C. proc. pen., încetarea procesului penal pornit împotriva inculpaților S.I. pentru infracțiunea de proxenetism prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. și S.V.P. pentru complicitate la infracțiunea de proxenetism prevăzută de art. 26 C. pen., cu referire la art. 329 alin. (1) C. pen., cu mențiunea că potrivit art. 122 lit. c) C. pen., în cauză a intervenit prescripția răspunderii penale.
Într-un al doilea subsidiar, s-a solicitat admiterea recursurilor, casarea hotărârilor și reducerea pedepselor aplicate inculpaților.
S-a mai susținut că tehnica juridică de individualizare a pedepsei aplicată inculpatului S.I. de către instanța de apel, este greșită, întrucât în mod eronat: s-a dispus contopirea unor pedepse, aplicarea art. 85 alin. (1) C. pen. și a fost anulată suspendarea condiționată a executării pedepsei și de asemenea, în mod greșit i-au fost aplicate inculpatului sporuri diferite de pedeapsă și un spor la pedeapsa principală pe care urmează să o executate, solicitându-se înlăturarea sporului de pedeapsă, întrucât acesta a avut o atitudine sinceră.
Cu privire la latura civilă a cauzei s-a solicitat înlăturarea aplicării dispozițiilor în baza art. 19 din Legea nr. 678/2001 raportat la art. 118 lit. a) C. pen. față de inculpata S.V.P., prin care s-a dispus măsura confiscării sumei de 4355 euro și a obligării ei la plata acesteia către stat sau contravaloarea lor la data punerii în executare a sentinței, întrucât în cauză s-a făcut dovada că acești bani proveneau din vânzarea unui autoturism și nu au fost obținuți în mod ilicit.
Examinând actele și lucrările dosarului, decizia recurată în raport de motivele de critică deja expuse și de cazurile de casare indicate mai sus, Înalta Curte, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare, are în vedere că recursurile de față declarate de inculpații S.I. și S.V.P. se privesc ca nefondate și urmează a fi respinse ca atare în baza dispozițiilor art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
A.1. Cu referire la primul motiv de critică invocat prin recursul declarat de inculpatul S.I., prin care se tinde la trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond în vederea reascultării în prezența sa a martorului cu identitate protejată C.A., Înalta Curte are în vedere nepertinența acestuia.
Aceasta, întrucât într-adevăr martora nominalizată, căreia în condițiile art. 861 alin. (1) C. proc. pen., i-a fost atribuită o altă identitate sub care a apărut în fața organului judiciar, întrucât procurorul prin ordonanță a constatat existența unei stări de pericol pentru viața și integritatea sa corporală, a fost ascultată, prin conformare la dispozițiile art. 862 alin. (1) C. proc. pen., la termenul de judecată, din 08 iulie 2012 în ședință publică, iar depoziția acesteia a fost consemnată și atașată în condițiile legii la dosarul cauzei.
Se conchide că, întrucât declarația martorei sus-indicate împreună cu CD-ul înregistrării acesteia, prin încheierea de ședință de la acel termen de judecată s-a dispus a fi depuse la camera de mijloace de probă a instanței de fond a Tribunalului Brăila și în consecință, au fost respectate pe deplin dispozițiile normative sus-citate, cererea recurentului S.I. este nefondată, deoarece în situația contrară s-ar tinde la ascultarea martorei deja indicată în prezența inculpatului, ceea ce ar determina deconspirarea sa.
A.2/B.1. Este nefondat motivul de critică comun din recursurile de față declarate de ambii inculpați nominalizați, prin care pretinzându-se incidența cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 18 C. proc. pen. se tinde la menținerea soluției instanței de fond, în sensul menținerii dispoziției de achitare a inculpaților, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 323 C. pen.
La cercetarea acestui motiv de critică se are în vedere cu titlu de premisă că potrivit art. 3859 alin. (1) pct. 18 C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării când s-a comis o gravă eroare de fapt, având drept consecință pronunțarea unei hotărâri greșite de achitare sau de condamnare.
Astfel cum s-a statuat și prin Decizia în interesul Legii nr. 8 din 9 februarie 2009, incidența dispozițiilor art. 3859 alin. (1) pct. 18 C. proc. pen. presupune o evidentă stabilire eronată a faptelor în existența sau inexistența lor, în natura lor ori în împrejurările în care au fost comise, fie prin neluarea în considerare a probelor care le confirmau, fie prin denaturarea conținutului acestora, cu condiția să fi influențat soluția adoptată. Așadar, prin eroare de fapt se înțelege o greșită examinare a probelor administrate în cauză, în sensul că la dosar există o anumită probă, când în realitate aceasta nu există sau atunci când se consideră că un anumit act, un anumit raport de expertiză ar demonstra existența unei împrejurări, când în realitate din acest mijloc de probă reiese contrariul. Eroarea gravă de fapt presupune reținerea unei împrejurări esențiale fără ca probele administrate să o susțină sau o nereținere a unei astfel de împrejurări esențiale, deși probele administrate o confirmau, ambele ipoteze fiind rezultatul denaturării grave a probelor.
Pornind de la aceste explicații metateoretice, din considerentele Deciziei în interesul Legii nr. 8 din 9 februarie 2009, dezvoltate anterior și de doctrină, Înalta Curte constată că nu există contradicție evidentă între cele reținute prin hotărârea recurată și conținutul probele administrate, starea de fapt reținută nefiind consecința unei denaturări evidente a probelor, ci rezultatul unei analize coroborate a acestora.
Așa fiind, subsumat celor mai sus expuse, Înalta Curte are în vedere că instanța de apel a Curții de Apel Galați examinând coroborat probatoriul administrat în cauză, atât în faza de urmărire penală, cât și la cercetarea judecătorească a instanței de fond, a reținut corect situația de fapt imputată în sarcina celor doi recurenți inculpați nominalizați, reținând în esență că inculpații S.I., M.C. și S.V.P. au inițiat și constituit un grup infracțional, în cadrul căruia, - deși nu a existat o structură determinată și roluri prestabilite -, inculpatul recurent S.I. a racolat, îndemnat, înlesnit practicarea prostituției de către tinere din România - în unele cazuri, sau, prin amenințare și violență, - în altele, le-a exploatat prin obligare la practicarea prostituției, inculpata M.C. le-a asigurat înscrierea la cluburi de noapte, învățarea programului și a regulilor interne, supravegherea, colectarea banilor obținuți și expedierea acestora către inculpații S.I. și S.V.P., direct sau prin persoane interpuse, iar inculpata recurentă S.V.P. a primit-o, cazat-o și îndemnat-o la practicarea prostituției pe martora V.A., a primit sumele de bani și le-a investit într-un imobil sau autovehicule, trăgând foloase de pe urma practicării prostituției de către partea vătămată D.A. și martorele V.A., C.V. (fostă V.), C.A., H.G., fapte ce întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de inițierea și constituirea unui grup, care nu este un grup infracțional organizat în sensul dat de Legea nr. 39/2003, în vederea săvârșirii de infracțiuni, prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 323 C. pen.
Cu această proiecție, Înalta Curte reține că din probele administrate rezultă fără dubiu că partea vătămată D.A. a practicat prostituția la îndemnul inculpatului recurent S.I., după ce l-a cunoscut pe acesta, nu și înainte; martora C.V. (fostă V.) a fost transportată în Spania fiind înșelată că merge într-o vacanță (mod de operare folosit și în cazul martorei cu identitate protejată - C.A.). Acolo a fost determinată de inculpații S.I. și M.C. să se prostitueze, fapt petrecut numai în favoarea inculpatului S.I.
După ce a reușit să scape de sub influența acestui inculpat, martora sus-indicată nu a mai practicat prostituția.
Martora V.A. nu a practicat prostituția înainte de a-l cunoaște pe inculpat, ci doar după acest moment, la îndemnul și cu sprijinul acestuia. După despărțirea de inculpat a continuat să se prostitueze.
Martora H.G. nu s-a prostituat înainte de a-l cunoaște pe inculpatul S.I. ci după acest moment, la îndemnul și cu sprijinul lui; nu a rezultat din probe că ea ar fi continuat să se prostitueze și după despărțirea de inculpatul S.I.
Martora P.F.G. a declarat că s-a prostituat cu sprijinul inculpatului în perioada noiembrie 2011 - ianuarie 2012, fără a rezulta că ar fi continuat această activitate, după acest moment.
Martora cu identitate protejată C.A. a fost racolată și transportată în Spania prin înșelăciune, sub pretextul petrecerii unei vacanțe, țară în care, împotriva voinței ei, a fost determinată de către inculpat să se prostitueze și a practicat această activitate numai în perioada în care s-a aflat sub influența inculpatului.
Astfel, rezultă că partea vătămată și martorele nominalizate nu au practicat prostituția la îndemnul, sub constrângerea sau prin înșelăciunea produsă de inculpat, iar după momentul în care au reușit să scape de sub influența acestuia, nu s-au mai prostituat, cu excepția martorei V.A.
Cu toate acestea, în hotărârea instanței de fond s-a statuat că acestea erau prostituate înainte de a-l cunoaște pe inculpatul recurent S.I. și faptul că inculpații S.I. și S.V.P. sunt căsătoriți de 15 ani, însă relațiile lor s-au deteriorat în timp, iar inculpata M.C. - care era studentă atunci când l-a cunoscut pe inculpatul S.I., a fost de acord să se prostitueze, precum și aspectul că inculpatei recurente S.V.P. nu i-au profitat sumele primite prin transferuri monetare, întrucât le dădea inculpatului S.I. - soțul ei.
Or, în mod judicios instanța de apel a stabilit că cei doi inculpați și soți au locuit împreună, au gospodărit împreună, până în toamna anului 2009 (când el s-a ascuns pentru a se sustrage executării unei pedepse cu închisoarea), iar analiza economică a rezultatelor societății comerciale administrată de către inculpata recurentă S.V.P. a avut pierderi considerabile, fără a obține profit și a asigura astfel cheltuielile necesare traiului obișnuit al acesteia și al fiului său.
Mai mult decât atât, s-a demonstrat și că în perioada de referință au fost achiziționate un imobil (locuința soților S.) și două autoturisme, aceste bunuri fiind folosite și de inculpata S.V.P., în condițiile în care inculpatul recurent S.I. nu a lucrat niciodată, iar societatea comercială a inculpatei S.V.P. producea doar pierderi.
Dintr-un alt punct de vedere, Înalta Curte are în vedere că doctrina de specialitate a indicat că "asocierea presupune o oarecare structură organică, o repartizare a atribuțiilor între membrii grupării, un program de activitate în care trebuie să intre săvârșirea uneia sau mai multor infracțiuni." (V. Dongoroz și colectiv, Explicații teoretice ale Codului penal român, partea specială, vol. IV, p. 613).
Or, în speță, grupul format din inculpații S.I., S.V.P. și M.C. a avut un scop clar - obținerea de venituri din infracțiuni (trafic de persoane, proxenetism), membrii săi având fiecare sarcini specifice.
Revenind la aspectele de natură teoretică ale asocierii se mai are în vedere că aceasta "se realizează prin acțiunea fiecăreia dintre persoanele care participă la această înjghebare colectivă, indiferent din ce ar consta în mod concret contribuția fiecăruia" (V. Dongoroz și colectiv, Explicații teoretice ale Codului penal român, partea specială, vol. IV, p. 615).
Tot astfel, sub aspectul laturii subiective asocierea inculpaților S.I., S.V.P. și M.C. a fost realizată cu intenție și cu un scop anume, acela al obținerii de venituri evident ilicite.
Așadar, inculpatul recurent S.I. a acționat cu intenție directă, iar inculpata recurentă S.V.P., a acționat cu aceeași intenție, întrucât l-a ajutat pe inculpatul nominalizat, prin tăcerea sa, la comiterea acestei infracțiuni și a achiesat la infracțiunea comisă de soțul său, fiind de acord ca să primească bani de la diferite prostituate, pe care îi dădea ulterior inculpatului prim indicat.
Este relevantă, sub aspectul "achiesării" la asociere chiar declarația inculpatei nominalizate S.V.P., dată în fața procurorului, în prezența apărătorului în care arată că:
- "investițiile în marfa pe care o vindeam erau din bani împrumutați de la prieteni, din vânzări. Este adevărat că mi-a dat și S.I. bani ca să cumpăr marfă";
- "renovarea apartamentului și toate cheltuielile aferente le-am suportat împreună. S.I. avea bani din ceea ce muncea în străinătate, știam eu ";
- "văzând că primeam mulți bani din străinătate, mi-am dat seama că cele care mi-i trimiteau practicau prostituția acolo, fiindcă sumele erau foarte mari, iar dintr-o muncă, chiar cinstită, dar fără contract de muncă, nu se putea câștiga atâția bani".
- "Treptat, după plecarea lui în Spania, am aflat de relațiile extraconjugale pe care le avea acesta. Dintre aceste fete o cunosc doar pe M.C. cu care știu că are o relație de mai mult timp".
- "Din zvon public am auzit că M.C. practica prostituția dar nu m-a interesat".
- "În anul 2006 S.I. mi-a spus că vrea să își cumpere o mașină nouă. Nu mi-a cerut părerea cu privire la mașina pe care vroia să o cumpere. Nu știu dacă S.I. și M.C. au hotărât împreună să cumpere această mașină.
Eu nu am discutat niciodată cu cei doi acest aspect. Știu că banii de avans au fost strânși de I. în Spania, unde fusese plecat. Eu știu că i-a strâns muncind ca șofer.
Autoturismul marca V. a fost cumpărat pe numele lui S.I. Ulterior ratele lunare le plătea S.I., atunci când era în țară și eu când el era plecat. Ca să plătesc ratele, eu primeam bani de la M.C. în acest sens.
Autoturismul a fost cumpărat în leasing în perioada 2006 - 2009 și în tot acest timp am plătit ratele în modalitatea descrisă. Când S.I. era acasă ne foloseam împreună de mașină. Eu nu aveam permis de conducere."
- "Revin și menționez că autoturismul marca V. l-am vândut în anul 2010 cu procură notarială dată de soțul meu.
La indicațiile lui S.I. banii obținuți pe mașină au fost depuși într-un depozit la C.B. pe numele mamei lui. Am vândut mașina cu suma de 10.000 de euro. "
- "În anul 2007 - 2008, nu îmi aduc aminte exact, la sugestia lui S.I. și a lui M.C., am acceptat să îi fac lui M.C. un contract de muncă pentru că aceasta dorea să își facă un credit să își cumpere un apartament. Inițial am angajat-o cu un salariu mai mic, iar ulterior, la solicitarea ei i-am modificat acest salariu la suma de 20 milioane lunar.
Pentru a obține contractul de împrumut de la bancă, eu i-am făcut lui M.C. o adeverință de salariu și în această perioadă m-am întâlnit cu ea.
Conform înțelegerii cu cei doi, M.C. trebuia să plătească lunar contribuțiile totale aferente salariului ei. Pentru acest lucru îmi trimitea bani din străinătate, înjur de 10 milioane RON lunar.
Tot din banii trimiși de ea plăteam și contribuțiile aferente salariului lui S.I. care, și el figura angajat la firmă.
Cât a durat contractul de muncă, M.C. a fost plecată din țară. După ce i-am dat adeverința de salariu, M.C. și-a făcut contractul de credit și și-a cumpărat apartamentul. "
- "în anul 2011 S.I. mi-a spus că ar fi bine să cumpărăm un microbuz în leasing, cu care să efectuăm transport persoane Brăila - București - Dorali.
Eu nu am discutat nimic cu M.C. despre achiziționarea acestui microbuz, doar cu S.I. Am acceptat să cumpărăm această mașină pe firma LI. "S.V.P." deschisă în anul 2010.
Eu și S.I. ne-am ocupat de documentele achiziționării mașinii. Avansul a fost plătit de S.I. Nu știu de unde avea acești bani și nu m-a interesat. Știu că valoarea a fost de 10.000 de euro plătiți în trei rate. Eu nu am contribuit la această sumă.
Ratele lunare urmau să fie plătite de mine cu banii trimiși de M.C. Rata era de 2.800 RON lunar. Am plătit 3 - 4 rate cu banii trimiși de M.C. pe numele unor cunoscuți ai mei: M., zisă " M." - de trei ori.
Eu nu știu ce au vorbit soțul meu cu M.C. cu privire la acest microbuz, dar ea vroia să fie asociată la proprietatea și folosința lui însă nu putea să apară în actele firmei mele.
Doresc să menționez că din banii trimiși de M.C. plăteam ratele și contribuțiile conform înțelegerii cu S.I. și cu ea, iar restul, fie îi strângeam și îi dădeam ei, fie îi trimiteam lui S.I. La indicațiile lui, sume mici din banii trimiși de M.C. îi opream pentru cheltuielile mele și ale copilului, de exemplu 300 RON.
Precizez că eu nu mă întâlneam cu ea personal, îi trimiteam banii prin cunoscuți, precum P.G. "
Toate aceste acțiuni ale inculpatei S.V.P. au fost comise cu intenție directă, urmărindu-se un scop anume, și în baza unei înțelegeri a celor doi inculpați recurenți.
Chiar dacă s-ar admite teza potrivit căreia inculpata recurentă S.V.P. nu cunoștea de unde proveneau banii, fiindcă nu "o interesa", așa cum a declarat, trebuie subliniat și faptul ca "intenția poate fi și indirectă, printre altele atunci când făptuitorul a avut o cunoaștere nesigură asupra scopului asocierii la care a aderat sau o sprijină" (V. Dongoroz și colectiv, op.cit. p.618).
Existența înțelegerii între cei trei inculpați a fost confirmată și de coinculpata M.C., care declara:
"S.V.P. cunoștea relația mea de concubinaj cu soțul ei - S.I., dar între mine și ea nu au fost conflicte, ambele acceptând situația ".
"S.V.P. știa cu ce ne ocupăm noi fetele și S.I. dar ea nu se băga în treburile noastre și accepta situația pentru că îi și trimiteam foarte mulți bani. Nu S.V.P. îmi plătea ratele la apartament ci eu trimeteam alți bani, separat, fratelui meu.
Când am cumpărat microbuzul pentru maxi-taxi eu am discutat cu S.I., iar el a discutat cu soția lui S.V.P., și în felul acesta toți trei am fost de comun acord să-l cumpărăm cu banii câștigați de mine însă pe firma P. iar eu să am o parte din afacerea aceasta".
Totodată, aceeași inculpată M.C. a confirmat și susținerile coinculpatei recurente S.V.P. referitoare la rolul de gestionar al sumelor de bani și de persoană care făcea plățile, deținut de aceasta din urmă, declarând:
"Din banii pe care îi trimeteam lui S.V.P., ea plătea rata la autoturism și restul cred că îi dădea lui S.I., acesta hotărând dacă ei dădea ceva și ei de cheltuială".
"Precizez că S.V.P. știa că eu aveam o relație cu soțul ei - S.I. și că practic prostituția în străinătate. Mai precizez că, o parte din banii pe care îi trimiteam și ajungeau la ea mi-i păstra și mi-i dădea când reveneam în țară.
Din banii pe care îi trimiteam, ea plătea rata la un autovehicul marca V., cumpărat în leasing pe numele lui S.I. sau al soției lui - S.V.P. (nu știu exact), o parte erau pentru cheltuiala lui S.I. și ce mai rămânea din ce trimiteam eu în țară, P. mi-i păstra. Alteori, după ce trimiteam o sumă, spuneam eu cât anume să-mi se păstreze din ea, iar restul era destinată cheltuielilor".
În fine, inculpata recurentă M.C. a confirmat și înțelegerea existentă cu inculpata S.V.P. pentru a o angaja fictiv în scopul achiziționării unui apartament, printr-un credit bancar, ce urma să fie acoperit cu sume obținute în mod ilegal:
"Relația mea cu "P." a fost una normală, aceasta acceptând să mă sprijine și să îmi cumpăr un apartament în anul 2008, în sensul că am fost angajată la firma ei.
Pentru aceasta, S.V.P. m-a angajat fictiv la firma ei, pentru că eu, de fapt, lucram în Spania, angajarea fiindu-mi însă necesară pentru a obține un credit de la bancă cu care să îmi cumpăr o locuință. Nu îmi mai amintesc exact, dar cred că am împrumutat circa 60.000 de franci elvețieni, aceasta fiind cea mai rentabilă valută la acea vreme pentru împrumuturi.
Eu am întocmit dosarul de împrumut și nu îmi mai amintesc exact, dar cred că am avut și adeverință de salariu de la firma lui S.V.P.
După ce am depus dosarul la B. - Filiala Galați și creditul a fost aprobat, eu am plecat din țară, așa că am întocmit o procură prin care l-am împuternicit pe fratele meu - M.I.I., să mă reprezinte și să se ocupe mai departe de semnarea creditului de la bancă și a contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului.
Când am rugat-o pe S.V.P. să mă ajute cu acea angajare, i-am spus că, după obținerea creditului, eu voi plăti ratele, trimițând bani din Spania, lucru pe care l-am și făcut, expediindu-i lunar fratelui meu sumele necesare pentru plata ratelor".
De asemenea, inculpata sus-indicată M.C. a confirmat și înțelegerea referitoare la expedierea banilor pe numele inculpaților recurenți S.I. sau S.V.P. ori al altor persoane:
"Banii care erau pentru S.I. i-am trimis un timp pe numele lui sau pe numele "P.". După ce acesta a devenit urmărit general și nu mai putea ridica bani, la indicațiile lui, i-am trimis bani pe numele altor persoane care erau prieteni sau rude ".
(...)
"Banii pe care i-am trimis lui S.V.P. erau pentru S.I. La un moment dat i-am trimis ei pentru că așa am vrut eu, majoritatea fiind pentru S.I., iar restul pentru ea și copilul lor".
Se conchide prin coroborarea declarațiilor părților vătămate cu cele ale martorilor și ale inculpaților, verificările formularelor de transfer monetar și din convorbirile telefonice interceptate, că inculpații recurenți S.I., S.V.P. și M.C. au avut o înțelegere - expresă sau tacită - de a coopera în vederea obținerii unor importante sume de bani din practicarea prostituției.
Pentru realizarea scopului urmărit, rolurile asumate și îndeplinite de cei trei inculpați au fost:
- inculpatul recurent S.I. racola, caza, transporta, determina victimele să practice prostituția și avea un modus operandi aproape identic, abordând viitoarele victime prin internet (recomandându-se "A." din Galați), iar pentru unele dintre ele - cele în cazul cărora s-a reținut infracțiunea de trafic de persoane (C.A. și C.V. - fostă V.) înșelăciunea mergând mai departe, în sensul că le invita în vacanță în Spania, pentru ca acolo acestea să fie obligate, prin presiune psihică ori fizică, să se prostitueze.
- inculpata M.C. primea victimele, le însoțea la cluburi, asigura supravegherea, învățarea regulilor, colectarea sumelor de bani obținute din prostituție și expedierea acestora;
- inculpata recurentă S.V.P. asigura primirea banilor obținuți din infracțiuni, direct sau prin persoane interpuse, păstrarea sumelor cuvenite inculpatei M.C., investirea lor în afacerea proprie (cumpărarea unui microbuz), trăgea foloase, împreună cu soțul său, de pe urma activității infracționale.
Astfel, rezultă fără echivoc că, prima instanță de control judiciar a statuat în mod legal și temeinic că fapta recurenților inculpați sus-indicați, de a se asocia în vederea săvârșirii infracțiunii de proxenetism, constituind un grup care are toate caracteristicile prevăzute de art. 2 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 39/2001, întrunește, atât pe plan obiectiv, cât și subiectiv, elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 8 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 323 C. pen.
A.3/B.2. Concomitent este nepertinent următorul motiv comun de critică din recursurile ambilor inculpați deja indicați, întemeiat pe cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 172 C. proc. pen., prin care se tinde la menținerea hotărârii instanței de fond a Tribunalului Brăila sub aspectul dispoziției prin care s-a constatat, în baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen., cu referire la art. 10 lit. g) C. proc. pen., încetarea procesului penal pornit împotriva inculpaților S.I. pentru infracțiunea de proxenetism prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. și S.V.P. pentru complicitate la infracțiunea de proxenetism prevăzută de art. 26 C. pen., cu referire la art. 329 alin. (1) C. pen., cu mențiunea că potrivit art. 122 lit. c) C. pen., în cauză a intervenit prescripția răspunderii penale.
Aceasta, întrucât în mod judicios în drept, instanța de apel a Curții de Apel Galați a stabilit cu referire la infracțiunea de proxenetism a cărei victimă a fost numita V.A., că în mod greșit prima instanță a înlăturat din încadrarea juridică dispozițiile privind săvârșirea infracțiunii față de un minor și, reținând că fapta inculpaților S.I. și S.V.P. constituie infracțiunile prevăzute de art. 329 alin. (1), cu aplicarea art. 13 C. pen. și că, întrucât această faptă a fost comisă în anul 2002, a intervenit prescripția răspunderii penale.
Astfel, din declarațiile date de sus-numita martoră V.A., atât în cursul urmăririi penale, cât și la cercetarea judecătorească a instanței de fond, rezultă fără echivoc că racolarea acesteia s-a petrecut cu circa o lună - o lună și jumătate înainte de împlinirea vârstei majoratului - data de 20 noiembrie 2002, faptul că era minoră împiedicându-i pe inculpatul S.I. și martora V.A. să obțină pașaportul acesteia și determinându-i să aștepte majoratul.
Confuzia asupra anului racolării - în sensul că s-au reținut anii 2001 - 2002 - a fost creată de intervalul mare de timp scurs de atunci și de faptul că racolarea s-a produs - cel mai probabil, în luna decembrie 2001 (cu circa o lună înainte de 20 ianuarie 2002 - data majoratului - lucru care a fost însă certificat drept sigur de martoră și inculpatul recurent S.I.).
Astfel, infracțiunea de proxenetism prevăzută de art. 329 alin. (1) și alin. (2) C. pen. (în forma Codului penal valabil până la 17 aprilie 2002) a fost comisă de către inculpatul S.I. sub forma recrutării, îndemnului și înlesnirii practicării prostituției, iar de către inculpata S.V.P. sub forma îndemnului și înlesnirii acestei activități.
Odată începută acțiunea ilegală, se constată că ea a îmbrăcat o formă continuată, sub forma tragerii de foloase de pe urma practicării prostituției de către martora minoră V.A., devenită ulterior majoră, acțiune ce a continuat până la data de 16 septembrie 2006, dată la care s-a probat că a avut loc ultimul transfer monetar dinspre martora V.A. și recurentul inculpat S.I.
La dosarul cauzei există documentele de transfer monetar din care rezultă că în perioada 2 decembrie 2003 - 16 septembrie 2006, V.A. a efectuat către S.I. 21 de transferuri monetare, totalizând 10.884 euro, ceea ce denotă continuitatea acțiunii.
Această acțiune continuată până în septembrie 2006 rezultă atât din actele de transfer monetar cât și din declarațiile martorei V.A. și a inculpatei M.C., care au arătat că:
"Astfel în anul 2004 - 2005 în clubul "C." a venit o fată cu numele de club " V." despre care am aflat că se numește C. și am identificat-o la sediul poliției ca fiind M.C. din Galați. Știu că pe C. a cunoscut-o în perioada în care eu practicam prostituția în Spania, iar I. a revenit în România la soția lui.
Eu știam că în România S.I. locuiește singur și nu mai are nici o relație cu soția lui. Am aflat însă de la N. că I. locuiește în continuare cu soția lui, iar cu banii trimiși de mine din Spania își renovează apartamentul.
Eu m-am despărțit de S.I. după ce în clubul "C." a ajuns M.C. și am aflat că are o relație cu S.I." (declarația martorei V.A.).
"Pe V.A. am găsit-o în Clubul E.C. atunci când eu am mers în Spania în anul 2005. Ea practica prostituția deja pentru S.I. Și-a dat seama că și eu venit tot pentru el și că am o relație cu el și din această cauză între noi două a apărut un conflict în sensul că ea mai mult se lua de mine iar eu evitam să ripostez. Pentru că S.I. nu a renunțat la relația cu mine, V.A. s-a certat cu el și s-a despărțit de acesta, continuând să muncească pe cont propriu" (declarația inculpatei M.C.).
În consecință, rezultă că tragerea de foloase de către inculpații recurenți S.I. și S.V.P. din practicarea prostituției de către V.A. a fost o acțiune continuată până în anul 2006, din data de 16 septembrie 2006 - data ultimei acțiuni, urmând a se calcula termenul de prescripție.
Din acest punct de vedere este decisivă declarația martorei V.A. care a împlinit vârsta de 18 ani la data de 20 ianuarie 2002 și care a relatat în faza de urmărire penală că:
"În anul 2002 l-am cunoscut pe S.I. cu care am început o relație de prietenie. în acea perioadă eu aveam 17 ani și locuiam singură cu gazdă în Brăila.
"La un moment dat i-am spus lui S.I. că accept să practic prostituția, însă trebuia să așteptăm să împlinesc 8 ani. Ulterior S.I. mi-a spus că ar fi mai bine să mă mut la el acasă ca să nu mă răzgândesc și să nu mai plec în Spania după 18 ani. Am acceptat să mă mut la el acasă unde locuiau și soția lui, P. împreună cu copilul, într-un apartament de două camere situat în Brăila, cartierul Viziru, la parter.
S.I. mi-a spus anterior că este căsătorit, însă m-a asigurat că după ce plecăm în Spania va renunța la soția lui și se va căsători cu mine.
Am locuit la S.I. circa 2 - 3 luni. în acest timp soția lui s-a purtat foarte frumos cu mine, știa că eu voi pleca în Spania cu I., soțul ei și îmi spunea "să fiu fată cuminte și să ascult că ne va fi bine la toți", iar în fața instanței și-a menținut declarația, declarând: "eu l-am cunoscut pe inculpat înainte de a împlini 18 ani. Este adevărat că pe 20 ianuarie am împlinit 18 ani, mi-am scos pașaport după această dată și în luna martie am plecat cu inculpatul în Spania, în Valencia".
Cu referire la același aspect, inculpatul recurent S.I. a declarat că "pe aceasta (V.A. n.n.) am cunoscut-o cu o lună și ceva înainte să își scoată pașaportul.
După ce am cunoscut-o, venea și stătea la mine acasă mai mult la sfârșit de săptămână, acest lucru întâmplându-se până și-a scos pașaportul și am putut pleca împreună în Spania".
Astfel, rezultă fără dubiu că recrutarea, îndemnul și înlesnirea pentru practicarea prostituției de către minoră s-a realizat de către inculpatul recurent S.I. cu puțin timp înainte ca aceasta să devină majoră (la 20 ianuarie 2002), la sfârșitul anului 2001, începutul anului 2002; iar tragerea de foloase de pe urma practicării prostituției a continuat până la data de 16 septembrie 2006.
Pe de altă parte, Înalta Curte are în vedere că, potrivit art. 121 alin. (2) C. pen. termenele de prescripție a răspunderii penale "se socotesc de la data săvârșirii infracțiunii".
În cazul infracțiunii continuate, data săvârșirii infracțiunii este data epuizării, prescripția calculându-se de la data "săvârșirii ultimei acțiuni sau inacțiuni".
În consecință, în mod eronat, instanța de fond a apreciat că sunt aplicabile prevederile art. 13 C. pen., care arată că "în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea cea mai favorabilă", întrucât, așa cum s-a arătat, data săvârșirii infracțiunii de proxenetism, cu privire la martora V.A., a fost dată la 16 septembrie 2006.
Pe de altă parte, deoarece începând cu data de 10 aprilie 2002, textul art. 329 C. pen. nu a mai fost modificat, fiind în vigoare și astăzi, textul introdus prin Legea nr. 169/2002, publicată în M. Of. la data de 18 aprilie 2002; mai rezultă că la data de 16 septembrie 2006, data epuizării infracțiunii de proxenetism prevăzută de art. 329 alin. (1), (2) și (3) C. pen. pentru inculpatul S.I. și prevăzută de art. 329 alin. (1) și (3) C. pen. pentru inculpata S.V.P., era aplicată legea în vigoare și astăzi.
Se conchide că termenul de prescripție nu era împlinit, el urmând a se calcula de la data de 16 septembrie 2006, pentru o pedeapsă de la 5 la 18 ani închisoare (art. 329 alin. (2) C. pen.) acest termen fiind de 15 ani și că s-ar fi împlinit în anul 2021, dacă nu ar fi intervenit întreruperea cursului prescripției.
A.4/B.3. Pe de altă parte, este nefondată și critica comună a acelorași recurenți-inculpați nominalizați, întemeiată pe cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., prin care se tinde la reducerea pedepselor rezultante stabilite, inclusiv sub aspectul subsidiar indus de către recurentul inculpat S.I. că în mod greșit instanța de apel a dispus contopirea unor pedepse, aplicarea art. 85 alin. (1) C. pen. și a fost anulată suspendarea condiționată a executării pedepsei și de asemenea, în mod greșit i-au fost aplicate inculpatului sporuri diferite de pedeapsă și un spor la pedeapsa principală pe care urmează să o execute.
Aceasta, deoarece cuantumurile pedepselor rezultante cu închisoarea stabilite în prezenta cauză pentru inculpatul recurent S.I. de șase ani și șase luni închisoare sporită la o pedeapsă finală de șapte ani închisoare cu executare în regim de detenție și, respectiv, de un an și opt luni închisoare sporită la o pedeapsă finală de doi ani închisoare cu suspendarea condiționată a executării acesteia în condițiile art. 81 C. pen., pe durata unui termen de încercare de patru ani pentru inculpata recurentă S.V.P., sunt apte în totalitate să satisfacă scopurile și finalitățile definite prin dispozițiile art. 52.
Din acest punct de vedere, cuantumurile deja menționate și modalitățile de executare distinctiv indicate - cu privare de libertate doar pentru recurentul inculpatul S.I., generează aprecierea instanței de recurs că aceste pedepse vor constitui măsuri reale de constrângere pentru inculpatul S.I. și, respectiv, de reeducare pentru ambii recurenți inculpați, cât și vor asigura prevenirea săvârșirii a noi infracțiuni subsumate fenomenologiei "traficului de carne vie".
Concomitent, aceleași pedepse sus-indicate sunt corespunzător dozate prin prisma criteriilor legale de individualizare judiciară prevăzute de art. 72 C. pen., fiind avute în vedere atât pericolul social, generic și concret al faptelor comise de recurenții inculpați nominalizați, mecanismul concret de săvârșire a acestora, expus pe larg la analiza punctului anterior A.2./B.1. din considerentele de față, cât și datele care circumstanțiază persoana acelorași recurenți-inculpați.
Cu această proiecție, se reține că recurentul inculpat S.I. se află în executarea unei pedepse de 3 ani și 4 luni închisoare, aplicată prin Sentința penală nr. 2032 din 10 decembrie 2008 a Judecătoriei Brăila, definitivă prin Decizia penală nr. 676/R din 29 octombrie 2009 a Curții de Apel Galați, concurentă cu faptele deduse judecății în prezenta cauză, iar recurenta-inculpată S.V.P. nu are antecedente penale; iar ambii inculpați recurenți au avut poziții oscilante, în esență de negare a totalității faptelor imputate în sarcina lor, inclusiv în declarațiile suplimentare date în fața instanței de recurs a Înaltei Curți de Casație și Justiție la termenul de judecată din 15 aprilie 2013.
Față de toate cele sus-expuse, rezultând inexistența unor elemente care să justifice reeducarea pedepselor stabilite pentru ambii inculpați recurenți, critica vizând micșorarea acestora este nepertinentă.
B.4. În fine, este nefondată și ultima critică invocată de recurenta inculpată S.V.P., prin care în baza motivului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 172 C. proc. pen. se tinde la înlăturarea aplicării dispozițiilor în baza art. 19 din Legea nr. 678/2001 raportat la art. 118 lit. a) C. pen. față de aceasta, prin care s-a dispus măsura confiscării sumei de 4355 euro și a obligării ei la plata acesteia către stat sau contravaloarea lor la data punerii în executare, pe considerentul că a făcut dovada că suma menționată provenea din vânzarea unui autoturism și nu a fost obținută în mod ilicit.
Aceasta, deoarece în mod justificat instanța de prim control judiciar prin decizia recurată a reținut că din înscrisurile care fac dovada transferurilor monetare rezultă că inculpații recurenți S.I. și S.V.P., au primit în total personal sau prin persoane interpuse sumele de 60.576,5 dolari SUA, 5.4593 euro și 1934 CHF.
Or, privitor la aceste sume, există dovada certă că au fost dobândite prin săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane și respectiv de proxenetism, astfel că s-a dispus în mod legal și temeinic confiscarea de la cei doi inculpați recurenți nominalizați, conform prevederilor art. 19 alin. (1) din Legea nr. 678/2011 și art. 394 alin. (4) C. pen., cu referire la art. 118 lit. e) C. pen.
Urmează că în baza art. 38516 alin. (2) C. proc. pen., combinat cu art. 381 alin. (1) C. proc. pen. să se compute pentru recurentul inculpat S.I. durata prevenției de la 23 februarie 2012, la zi.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații S.I. și S.V.P. împotriva Deciziei penale nr. 298/A din 20 decembrie 2012 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului S.I., durata reținerii și a arestării preventive de la 23 februarie 2012 la 15 aprilie 2013.
Obligă recurenții inculpați la plata sumelor de câte 650 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 75 RON, reprezentând onorariile parțiale cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu pentru recurenții inculpați, până la prezentarea apărătorilor aleși, precum și suma de câte 75 RON reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimata parte vătămată D.A., se vor avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 15 aprilie 2013.
Procesat de GGC - NN